Why are we happy? Why aren't we happy? | Dan Gilbert

Traducător: Stefan Liute Corector: Laszlo Kereszturi

When you have 21 minutes to speak,

Când ai doar 21 de minute să vorbeşti,

two million years seems like a really long time.

două milioane de ani par foarte mult timp.

But evolutionarily, two million years is nothing.

Dar din perspectiva evoluţiei, două milioane de ani nu înseamnă nimic.

And yet, in two million years,

Cu toate astea, în ultimele două milioane de ani creierul uman şi-a triplat masa,

the human brain has nearly tripled in mass,

going from the one-and-a-quarter-pound brain of our ancestor here, Habilis,

pornind de la cele şase sute de grame ale acestui strămoş al nostru, Habilis,

şi ajungând la organul de aproape 1,5 kg pe care fiecare o avem între urechi.

to the almost three-pound meatloaf everybody here has between their ears.

What is it about a big brain

Ce are în plus un creier mare astfel încât natura

that nature was so eager for every one of us to have one?

să ţină morţiş ca fiecare om să aibă unul?

Well, it turns out when brains triple in size,

S-a dovedit că dacă creierele se triplează în mărime,

they don't just get three times bigger; they gain new structures.

nu doar devin de trei ori mai mari, ci capătă şi structuri noi.

And one of the main reasons our brain got so big is because it got a new part,

Iar unul dintre motivele pentru care creierul nostru

a crescut aşa de mare, e că a obținut o nouă structură

called the "frontal lobe,"

denumită lobul frontal.

particularly, a part called the "prefrontal cortex."

Şi în special o parte a acestuia, numită cortex pre-frontal.

What does a prefrontal cortex do for you

Ce face cortexul pre-frontal pentru tine ca să justifice

that should justify the entire architectural overhaul of the human skull

rearanjarea arhitecturală completă a craniului uman

in the blink of evolutionary time?

în doar o clipă relativ la scara de timp a evoluţiei?

Well, it turns out the prefrontal cortex does lots of things,

Cortexul pre-frontal face o mulţime de lucruri,

but one of the most important things it does is it's an experience simulator.

dar unul dintre cele mai importante lucruri pe care le face

e acela că e un simulator de experienţe.

Pilots practice in flight simulators

Piloţii exersează în simulatoare de zbor

so that they don't make real mistakes in planes.

ca să nu comită greşeli reale în avioane.

Human beings have this marvelous adaptation

Fiinţele umane au această minunată adaptare

that they can actually have experiences in their heads

care le permite simuleze diverse experienţe în capetele lor

before they try them out in real life.

înainte să le încerce în viaţa reală.

This is a trick that none of our ancestors could do,

E un truc pe care strămoşii noştri nu o puteau face

and that no other animal can do quite like we can.

şi pe care niciun alt animal nu o poate face la fel de bine ca noi.

It's a marvelous adaptation.

E o adaptare minunată.

It's up there with opposable thumbs and standing upright and language

La acelaşi nivel cu degetele opozabile, poziţia bipedă şi limbajul,

as one of the things that got our species out of the trees

e unul dintre lucrurile care au făcut ca specia noastră să coboare din copaci

and into the shopping mall.

şi să ajungă în mall.

(Laughter)

(Râsete)

Toţi aţi făcut asta.

All of you have done this.

Ben and Jerry's nu vând îngheţată cu aromă de ficat cu ceapă.

Ben and Jerry's doesn't have "liver and onion" ice cream,

and it's not because they whipped some up, tried it and went, "Yuck!"

Nu pentru că ar fi fabricat-o, ar fi încercat-o şi-ar fi zis „bleah”.

It's because, without leaving your armchair,

Ci pentru că, fără să te ridici de pe scaun,

you can simulate that flavor and say "yuck" before you make it.

poţi simula acea aromă şi poţi spune „bleah” înainte să fabrici îngheţata.

Let's see how your experience simulators are working.

Haideţi să vedem cum funcţionează simulatorul vostru.

Let's just run a quick diagnostic

Să facem un test rapid înainte să continui cu restul prezentării.

before I proceed with the rest of the talk.

Here's two different futures that I invite you to contemplate.

Iată două scenarii diferite la care vă rog să vă gândiți

You can try to simulate them and tell me which one you think you might prefer.

şi puteţi încerca să le simulaţi,

dar să-mi spuneţi pe care l-aţi prefera.

One of them is winning the lottery. This is about 314 million dollars.

Unul dintre ele e să câştigaţi la loterie.

Asta înseamnă cam 314 milioane de dolari.

And the other is becoming paraplegic.

Iar celălalt este să deveniţi paraplegici.

(Laughter)

(Râsete)

Just give it a moment of thought.

Gândiţi-vă un moment.

You probably don't feel like you need a moment of thought.

Probabil că nici nu e nevoie să vă gândiți.

Interestingly, there are data on these two groups of people,

E interesant că există date despre aceste două grupuri de oameni,

data on how happy they are.

date despre cât de fericiţi sunt.

And this is exactly what you expected, isn't it?

Şi la asta v-ați și aștepta, nu-i aşa?

But these aren't the data. I made these up!

Dar nu acestea sunt datele. Pe acestea le-am inventat.

These are the data.

Acestea sunt datele reale.

You failed the pop quiz, and you're hardly five minutes into the lecture.

Aţi greşit la această întrebare

şi abia au trecut cinci minute din prezentare.

Because the fact is that a year after losing the use of their legs

Deoarece în realitate, la un an după ce nu-şi mai pot folosi picioarele

and a year after winning the lotto,

şi la un an după ce au câștigat, câştigătorii şi paraplegicii

lottery winners and paraplegics are equally happy with their lives.

sunt la fel de fericiţi.

Don't feel too bad about failing the first pop quiz,

Nu vă supăraţi prea tare

dacă aţi greşit primă întrebare,

because everybody fails all of the pop quizzes all of the time.

pentru că toată lumea greşeşte mereu la toate întrebările de acest fel.

The research that my laboratory has been doing,

Cercetările efectuate în laboratorul meu

şi cele ale economiştilor şi psihologilor din întreaga ţară

that economists and psychologists around the country have been doing,

has revealed something really quite startling to us,

ne-au arătat ceva surprinzător.

something we call the "impact bias,"

Se cheamă prejudecata impactului,

which is the tendency for the simulator to work badly,

adică tendinţa simulatorului de a funcţiona rău.

for the simulator to make you believe that different outcomes are more different

De a te face să crezi că diferitele rezultate

sunt mai diferite decât sunt ele de fapt.

than, in fact, they really are.

From field studies to laboratory studies,

De la studii în natură la studii de laborator

we see that winning or losing an election,

vedem că pierderea sau câştigarea alegerilor,

pierderea sau dobândirea unui partener romantic,

gaining or losing a romantic partner,

getting or not getting a promotion,

obţinerea sau nu unei promovări,

passing or not passing a college test,

trecerea sau picarea unui examen la facultate

on and on,

şi aşa mai departe, au mult mai puţin impact,

have far less impact, less intensity and much less duration

mai puţină intensitate şi mult mai puţină durată

decât se aşteaptă oamenii să aibă.

than people expect them to have.

A recent study -- this almost floors me --

Un studiu recent, şi asta aproape că mă lasă perplex,

a recent study showing how major life traumas affect people

un studiu recent ce observă influența traumele majore din viaţă

suggests that if it happened over three months ago,

sugerează că dacă trauma a avut loc cu mai mult de trei luni în urmă,

with only a few exceptions,

cu doar câteva excepţii,

it has no impact whatsoever on your happiness.

nu are niciun impact asupra fericirii voastre.

Why?

De ce?

Because happiness can be synthesized.

Pentru că fericirea poate fi sintetizată.

Sir Thomas Brown scria în 1642:

Sir Thomas Brown wrote in 1642, "I am the happiest man alive.

„Sunt cel mai fericit om în viaţă.

I have that in me that can convert poverty to riches, adversity to prosperity.

Am în mine ceva ce poate transforma sărăcia în bogăţie,

necazurile în prosperitate.

I am more invulnerable than Achilles; fortune hath not one place to hit me."

Sunt mai invulnerabil decât Ahile;

destinul n-are unde să mă lovească."

What kind of remarkable machinery does this guy have in his head?

Ce maşinărie remarcabilă are tipul ăsta în capul lui?

Well, it turns out it's precisely the same remarkable machinery that all of us have.

E vorba exact de aceeaşi maşinărie remarcabilă pe care o avem cu toţii.

Human beings have something

Fiinţele umane au ceva la care ne-am putea gândi

that we might think of as a "psychological immune system,"

ca la un sistem imun psihologic.

a system of cognitive processes, largely nonconscious cognitive processes,

Un sistem de procese cognitive,

în mare parte procese cognitive non-conştiente,

that help them change their views of the world,

care îi ajută să-şi schimbe viziunea asupra lumii,

astfel încât să se simtă mai bine în lumea în care se găsesc.

so that they can feel better about the worlds

in which they find themselves.

Like Sir Thomas, you have this machine.

Precum Sir Thomas, şi voi aveţi această maşinărie.

Unlike Sir Thomas, you seem not to know it.

Spre deosebire de Sir Thomas, se pare că nu ştiţi asta.

We synthesize happiness, but we think happiness is a thing to be found.

Noi sintetizăm fericirea, dar credem e un lucru care poate fi găsit.

Now, you don't need me to give you

Nu e nevoie să dau prea multe exemple de oameni care sintetizează fericirea.

too many examples of people synthesizing happiness, I suspect,

Deşi vă voi arăta nişte dovezi experimentale,

though I'm going to show you some experimental evidence.

nu trebuie să le căutaţi foarte departe.

You don't have to look very far for evidence.

Am luat un exemplar din New York Times

I took a copy of the "New York Times"

şi am căutat situaţii în care oamenii sintetizează fericirea.

and tried to find some instances of people synthesizing happiness.

Şi iată trei tipi care fac asta:

Here are three guys synthesizing happiness.

„Sunt cu mult mai bine fizic, financiar, emoţional, mintal.

"I'm better off physically, financially, mentally ..."

"I don't have one minute's regret. It was a glorious experience."

Nu regret nicio clipă.

A fost o experienţă magnifică.”

"I believe it turned out for the best."

„Cred că a ieşit foarte bine.”

Who are these characters who are so damn happy?

Cine sunt aceste personaje al naibii de fericite?

Primul e Jim Wright.

The first one is Jim Wright.

Unii sunt destul de bătrâni pentru a-şi aduce aminte.

Some of you are old enough to remember:

he was the chairman of the House of Representatives,

A fost preşedintele Camerei Reprezentanţilor

and he resigned in disgrace

şi a demisionat ruşinos când un tânăr republican pe nume Newt Gingrich

when this young Republican named Newt Gingrich found out about

a aflat despre o afacere dubioasă pe care o făcuse.

a shady book deal that he had done.

He lost everything.

Cel mai puternic democrat din ţară a pierdut totul.

The most powerful Democrat in the country lost everything:

he lost his money, he lost his power.

Şi-a pierdut banii, puterea.

What does he have to say all these years later about it?

Ce are de spus despre asta după toţi aceşti ani?

„Sunt cu mult mai bine fizic, financiar, emoţional, mintal

"I am so much better off physically, financially, mentally

şi în aproape orice alt aspect.”

and in almost every other way."

What other way would there be to be better off?

Ce alt aspect ar putea exista?

Vegetably? Minerally? Animally?

Vegetal? Mineral? Animal? Le-a acoperit cam pe toate.

He's pretty much covered them there.

De Moreese Bickham n-aţi auzit niciodată.

Moreese Bickham is somebody you've never heard of.

Moreese Bickham uttered these words upon being released.

Moreese Bickham a rostit aceste cuvinte când a fost eliberat.

He was 78 years old.

Avea 78 de ani. Petrecuse 37 de ani

He'd spent 37 years in Louisiana State Penitentiary

într-o închisoare din Louisiana pentru o crimă pe care nu a comis-o.

for a crime he didn't commit.

He was ultimately [released for good behavior halfway through his sentence.]

În cele din urmă a fost exonerat,

la vârsta de 78 de ani, prin dovezi ADN.

What did he have to say about his experience?

Şi ce a spus despre experienţa lui?

"I don't have one minute's regret. It was a glorious experience."

„Nu regret nicio clipă. A fost magnific.”

Magnifică!? Tipul ăsta nu spune:

Glorious!

This guy's not saying, "There were some nice guys. They had a gym."

„Erau tipi de treabă. Aveau şi sală de forță.”

"Glorious" -- a word we usually reserve for something like a religious experience.

Ci magnific, un cuvânt pe care de obicei

îl păstrăm pentru experienţele religioase.

Harry S. Langerman uttered these words.

Harry S. Langerman a spus următoarele,

He's somebody you might have known but didn't,

iar pe el ar fi putut să-l cunoașteți

because in 1949, he read a little article in the paper

pentru că în 1949 a citit în ziar un mic articol

about a hamburger stand owned by these two brothers named McDonald.

despre un stand de hamburgeri al unor fraţi pe nume McDonalds,

And he thought, "That's a really neat idea!"

și s-a gândit: „E o idee foarte bună!”

So he went to find them.

Aşa că s-a dus să-i caute. Ei i-au zis:

They said, "We can give you a franchise on this for 3,000 bucks."

„Îţi putem da o franciză pentru trei mii de dolari.”

Harry went back to New York, asked his brother, an investment banker,

Harry i-a cerut fratelui său,

care era bancher,

să-i împrumute cei trei mii de dolari,

to loan him 3,000 dollars, and his brother's immortal words were,

iar vorbele nemuritoare ale fratelui au fost:

"You idiot, nobody eats hamburgers."

„Idiotule, nimeni nu mănâncă hamburgeri.”

He wouldn't lend him the money.

Nu i-a împrumutat banii şi şase luni mai târziu

Of course, six months later, Ray Kroc had exactly the same idea.

Ray Croc a avut exact aceeaşi idee.

It turns out, people do eat hamburgers,

S-a dovedit că oamenii mănâncă hamburgeri

and Ray Kroc, for a while, became the richest man in America.

şi Ray Croc pentru o vreme a devenit cel mai bogat om din America.

And then, finally,

Unii dintre voi recunosc această fotografie din tinereţe a lui Pete Best,

some of you recognize this young photo of Pete Best,

who was the original drummer for the Beatles,

care a fost primul baterist al trupei Beatles,

until they, you know, sent him out on an errand and snuck away

până când aceştia l-au trimis cu nişte treabă şi ei au şters-o

and picked up Ringo on a tour.

şi l-au ales pe Ringo într-un turneu.

Well, in 1994, when Pete Best was interviewed --

În 1994 când Pete Best a fost intervievat

yes, he's still a drummer; yes, he's a studio musician --

-- da, mai e baterist; da, e muzician de studio -

he had this to say: "I'm happier than I would have been with the Beatles."

a zis aşa: „Sunt mai fericit decât dacă aş fi fost cu Beatles.”

OK, there's something important to be learned from these people,

Bine. Avem ceva important de învăţat de la aceşti oameni:

and it is the secret of happiness.

secretul fericirii.

Here it is, finally to be revealed.

În sfârşit va fi dezvăluit.

First: accrue wealth, power and prestige,

Unu: adună bogăţie, putere şi prestigiu, apoi pierde-le.

then lose it.

(Laughter)

(Râsete)

Second: spend as much of your life in prison as you possibly can.

Doi: petrece cât mai mult timp posibil în închisoare.

(Laughter)

(Râsete)

Third: make somebody else really, really rich.

Trei: îmbogăţeşte pe altcineva tare, tare de tot.

(Râsete)

And finally: never, ever join the Beatles.

Şi în fine: niciodată nu te alătura Beatleşilor.

(Laughter)

(Râsete)

Yeah, right.

Because when people synthesize happiness,

Când oamenii sintetizează fericire, cum pare să fi făcut aceşti domni,

as these gentlemen seem to have done,

we all smile at them, but we kind of roll our eyes and say,

le zâmbim, dar ne cam dăm ochii peste cap şi spunem:

"Yeah, right, you never really wanted the job."

„Da, sigur, de fapt nu ţi-ai dorit niciodată postul.”

"Oh yeah, right -- you really didn't have that much in common with her,

„Da, sigur. De fapt n-ai avut prea multe în comun cu ea,

and you figured that out just about the time

şi ţi-ai dat seama de asta

exact când ea ţi-a aruncat inelul de logodnă în faţă.”

she threw the engagement ring in your face."

We smirk,

Strâmbăm din nas fiindcă credem că fericirea sintetică

because we believe that synthetic happiness is not of the same quality

nu e de aceeaşi calitate cu ceea ce numim fericire naturală.

as what we might call "natural happiness."

What are these terms?

Ce înseamnă aceşti termeni?

Natural happiness is what we get when we get what we wanted,

Fericirea naturală e ceea ce simţim atunci când obţinem ceea ce vrem,

and synthetic happiness is what we make when we don't get what we wanted.

iar fericirea sintetică e ceea ce facem atunci când nu obţinem ceea ce vrem.

And in our society, we have a strong belief

Iar în societatea noastră credem cu tărie

that synthetic happiness is of an inferior kind.

că fericirea sintetică e inferioară.

De ce credem asta?

Why do we have that belief?

Well, it's very simple.

E foarte simplu.

What kind of economic engine would keep churning

Ce motor economic ar mai continua să duduie

if we believed that not getting what we want

dacă am crede că a nu obţine ceea ce vrem

could make us just as happy as getting it?

ne poate face la fel de fericiţi cu a-l obţine?

With all apologies to my friend Matthieu Ricard,

Cu scuzele de rigoare către prietenul meu Matthieu Ricard,

a shopping mall full of Zen monks

un mall plin de călugări Zen

is not going to be particularly profitable,

nu va fi deosebit de profitabil

because they don't want stuff enough.

pentru că ei nu-şi doresc destul de multe lucruri.

(Laughter)

I want to suggest to you

Ceea ce vreau să spun e că fericirea sintetică

that synthetic happiness is every bit as real and enduring

e întrutotul la fel de reală şi de durabilă

as the kind of happiness you stumble upon

ca fericirea pe care o obțineți

when you get exactly what you were aiming for.

atunci când obţineţi exact ceea ce vă propuneţi.

Now, I'm a scientist, so I'm going to do this not with rhetoric,

Sunt un om de ştiinţă, aşa că am să fac asta nu cu retorică,

but by marinating you in a little bit of data.

ci îmbăindu-vă în câteva date.

Să vă arăt mai întâi o paradigmă experimentală care e folosită

Let me first show you an experimental paradigm

that's used to demonstrate the synthesis of happiness

pentru a demonstra sinteza fericirii

among regular old folks.

printre cercetătorii mai vechi.

This isn't mine,

Şi nu e a mea.

it's a 50-year-old paradigm called the "free choice paradigm."

E veche de 50 de ani, numită paradigma alegerii libere.

It's very simple.

E foarte simplă.

You bring in, say, six objects,

Oferiţi, să zicem, şase obiecte

şi cereţi unui subiect să le ordoneze de la cel mai plăcut la cel mai neplăcut.

and you ask a subject to rank them from the most to the least liked.

In this case, because this experiment uses them,

În acest caz, fiindcă experimentul acesta le foloseşte,

these are Monet prints.

obiectele sunt copii ale picturilor lui Monet.

Everybody ranks these Monet prints from the one they like the most

Oricine poate ordona aceste tablouri

de la cel care îi place, la cel care îi displace.

to the one they like the least.

Now we give you a choice:

Acum îţi dăm să alegi:

"We happen to have some extra prints in the closet.

„Mai avem din întâmplare nişte tablouri în dulap.

We're going to give you one as your prize to take home.

Îţi vom da unul ca premiu,

We happen to have number three and number four," we tell the subject.

dar avem doar tabloul numărul trei şi patru,”

îi spunem subiectului.

This is a bit of a difficult choice,

Aceasta e o alegere cam grea

because neither one is preferred strongly to the other,

pentru că niciunul nu e preferatul subiectului,

but naturally, people tend to pick number three,

dar în mod firesc oamenii tind să aleagă numărul trei

because they liked it a little better than number four.

pentru că le-a plăcut puţin mai mult decât numărul patru.

Sometime later -- it could be 15 minutes, it could be 15 days --

Ceva mai târziu, pot să fie 15 minute sau chiar 15 zile,

the same stimuli are put before the subject,

aceiaşi stimuli sunt puşi în faţa subiectului

and the subject is asked to re-rank the stimuli.

şi acestuia i se cere să îi reordoneze.

"Tell us how much you like them now."

„Spune-ne cât de mult îţi plac acum.”

What happens?

Ce se întâmplă? Priviţi cum se sintetizează fericirea.

Watch as happiness is synthesized.

This is the result that's been replicated over and over again.

Acesta e rezultatul care a fost obţinut în mod repetat.

You're watching happiness be synthesized.

Observați sintetizarea fericirii.

Would you like to see it again?

Vreţi să vedeţi din nou?

(Râsete)

Fericire!

Happiness!

"The one I got is really better than I thought!

„Cel pe care l-am primit e mult mai bun decât credeam!

That other one I didn't get sucks!"

Cel pe care nu l-am primit e naşpa!”

(Râsete)

That's the synthesis of happiness.

Asta e sinteza fericirii.

(Laughter)

Now, what's the right response to that?

Deci care e răspunsul corect la această situaţie?

"Yeah, right!"

„Da, sigur...”

Now, here's the experiment we did,

Iată experimentul pe care l-am făcut

and I hope this is going to convince you

şi sper că asta vă va convinge

that "Yeah, right!" was not the right response.

că reacția „Da, sigur...” nu e cea potrivită.

We did this experiment with a group of patients

Am efectuat experimentul cu un grup de pacienţi care aveau amnezie anterogradă

who had anterograde amnesia.

These are hospitalized patients.

Aceşti pacienţi sunt internaţi în spital.

Most of them have Korsakoff syndrome,

Cei mai mulţi au sindromul Korsakoff, o psihoză polinevritică.

a polyneuritic psychosis.

They drank way too much, and they can't make new memories.

Au băut mult prea mult şi nu-şi mai pot forma amintiri noi.

They remember their childhood, but if you walk in and introduce yourself

Îşi amintesc copilăria lor, dar dacă intri şi te prezinţi,

and then leave the room,

iar apoi ieşi din cameră,

when you come back, they don't know who you are.

în momentul în care te întorci nu mai ştiu cine eşti.

We took our Monet prints to the hospital.

Ne-am luat copiile de Monet la spital.

And we asked these patients to rank them

Şi le-am cerut acestor pacienţi să le ordoneze

from the one they liked the most to the one they liked the least.

de la cele care le plac cel mai mult la cele care le displac cel mai mult.

We then gave them the choice between number three and number four.

Le-am dat apoi să aleagă între numerele trei şi patru.

Like everybody else, they said,

Ca toţi ceilalţi şi ei au zis:

"Gee, thanks Doc! That's great! I could use a new print.

„Mulţumesc, doctore! Mi-ar plăcea un nou tablou.

I'll take number three."

Voi alege numărul trei.”

We explained we would have number three mailed to them.

Le-am explicat că le vom trimite numărul trei prin poştă.

We gathered up our materials,

Ne-am adunat materialele şi am ieşit din salon,

and we went out of the room and counted to a half hour.

şi am aşteptat jumătate de oră.

(Laughter)

Back into the room, we say, "Hi, we're back."

Revenim în salon și le spunem: „Salut, ne-am întors.”

The patients, bless them, say, "Ah, Doc, I'm sorry,

Pacientul zice: „Doctore, îmi pare rău,

am o problemă de memorie, de asta sunt aici.

I've got a memory problem; that's why I'm here.

If I've met you before, I don't remember."

Nu-mi aduc aminte dacă ne-am mai întâlnit.”

"Really, Jim, you don't remember? I was just here with the Monet prints?"

„Jim, nu-ţi aminteşti? Am fost aici cu tablourile de Monet.”

"Sorry, Doc, I just don't have a clue."

„Îmi pare rău, doctore, nu ştiu despre ce vorbeşti.”

"No problem, Jim.

„Nu-i nimic, Jim. Tot ce vreau să faci e să ordonezi aceste picturi

All I want you to do is rank these for me,

from the one you like the most to the one you like the least."

de la cele care îţi plac cel mai mult la cele care îţi plac cel mai puţin.”

What do they do?

Ce fac? Să ne asigurăm mai întâi că sunt cu adevărat amnezici.

Well, let's first check and make sure they're really amnesiac.

Îi întrebăm pe aceşti pacienţi amnezici ce tablou dețin,

We ask these amnesiac patients to tell us which one they own,

which one they chose last time, which one is theirs.

pe care l-au ales ultima dată, care e al lor.

And what we find is, amnesiac patients just guess.

Şi constatăm că pacienţii amnezici pur şi simplu ghicesc.

These are normal controls, where if I did this with you,

În stânga sunt rezultatele normale,

dacă v-aș testa aţi şti cu toţii ce tablou aţi ales.

all of you would know which print you chose.

But if I do this with amnesiac patients, they don't have a clue.

Dar dacă fac asta cu pacienţi amnezici, ei n-au nici cea mai vagă idee.

They can't pick their print out of a lineup.

Nu își pot identifica tabloul.

Here's what normal controls do: they synthesize happiness. Right?

Asta fac subiecţii normali: sintetizează fericirea.

This is the change in liking score,

Aceasta e schimbarea în scorul de evaluare,

the change from the first time they ranked to the second time they ranked.

schimbarea dintre prima dată când au făcut ordonarea şi a doua oară.

Normal controls show -- that was the magic I showed you;

Rezultatele normale arată --

magia pe care v-am prezentat-o la început,

now I'm showing it to you in graphical form --

acum v-o arăt în formă grafică --

"The one I own is better than I thought.

„Cel pe care îl am e mai bun decât credeam.

The one I didn't own, the one I left behind,

Cel pe care nu-l am, la care am renunţat, nu e aşa de bun pe cât credeam.”

is not as good as I thought."

Amnesiacs do exactly the same thing. Think about this result.

Amnezicii fac exact acelaşi lucru.

Gândiţi-vă puțin la acest rezultat!

These people like better the one they own,

Acestor oameni le place mai mult cel pe care îl au,

but they don't know they own it.

dar nici măcar nu ştiu că îl dețin.

"Yeah, right" is not the right response!

„Da, sigur...” nu e reacția potrivită.

What these people did when they synthesized happiness

Ce au făcut aceşti oameni când au sintetizat fericirea

is they really, truly changed

e că şi-au schimbat în mod real

their affective, hedonic, aesthetic reactions to that poster.

reacţiile lor afective, hedonistice şi estetice la acel tablou.

Ei nu spun asta doar pentru că acum îl au,

They're not just saying it because they own it,

because they don't know they own it.

fiindcă nici nu ştiu că îl au.

When psychologists show you bars,

Când psihologii vă arată bare

you know that they are showing you averages of lots of people.

să ştiţi că vă arată medii ale unor mulţimi de oameni.

And yet, all of us have this psychological immune system,

Cu toate astea, toţi avem acest sistem imun psihologic,

this capacity to synthesize happiness,

această capacitate de a sintetiza fericirea,

but some of us do this trick better than others.

dar unii dintre noi fac acest truc mai bine decât alţii.

And some situations allow anybody to do it more effectively

Iar unele situaţii îți permit să faci asta mai bine decât alte situaţii.

than other situations do.

It turns out that freedom,

S-a dovedit că libertatea,

the ability to make up your mind and change your mind,

abilitatea de a te hotărî şi de a te răzgândi,

is the friend of natural happiness,

e prietenul fericirii naturale, fiindcă îţi permite să alegi

because it allows you to choose among all those delicious futures

dintre toate acele delicioase viitoruri

and find the one that you would most enjoy.

şi să-l găseşti pe cel care îți place cel mai mult.

But freedom to choose,

Dar libertatea de a alege,

to change and make up your mind,

de a te răzgândi şi a te hotărî, e inamicul fericirii sintetice.

is the enemy of synthetic happiness,

and I'm going to show you why.

Şi vă voi arăta de ce.

Dilbert already knows, of course.

Dilbert deja ştie, bineînţeles.

"Dogbert's tech support. How may I abuse you?"

„- Asistenţa tehnică. Cu ce vă pot abuza?

- Imprimanta tipăreşte o pagină goală după fiecare document.

"My printer prints a blank page after every document."

"Why complain about getting free paper?"

- Şi vă plângeţi că primiţi hârtie gratis?

"Free? Aren't you just giving me my own paper?"

- Gratis? Dar e hârtia mea.

"Look at the quality of the free paper compared to your lousy regular paper!

- Uită-te la calitatea hârtiei gratuite

în comparaţie cu prăpădita ta de hârtie.

Only a fool or a liar would say that they look the same!"

Numai un prost sau un mincinos ar spune că arată la fel.

"Now that you mention it, it does seem a little silkier!"

- Într-adevăr, acum pare mai mătăsoasă!

"What are you doing?"

- Ce faci aici?

"I'm helping people accept the things they cannot change." Indeed.

- Ajut oamenii să accepte lucrurile pe care nu le pot schimba.”

The psychological immune system works best

Sistemul imun psihologic funcționează cel mai bine

when we are totally stuck, when we are trapped.

atunci când ne-am înfundat complet, când suntem în capcană.

This is the difference between dating and marriage.

Asta e diferenţa dintre întâlnire şi căsătorie.

You go out on a date with a guy,

Dacă ai o întâlnire cu un tip,

and he picks his nose; you don't go out on another date.

iar el se scobeşte în nas, nu mai ieşi cu el.

Dar dacă eşti căsătorită cu un tip care se scobeşte în nas...

You're married to a guy and he picks his nose?

He has a heart of gold. Don't touch the fruitcake!

dar are o inimă de aur...

You find a way to be happy with what's happened.

însă: „Nu pune mâna pe prăjitură!”

(Râsete)

Găseşti o cale să fii fericit cu ce s-a întâmplat.

(Laughter)

Now, what I want to show you

Ceea ce vreau să vă arăt

is that people don't know this about themselves,

e că oamenii nu ştiu acest lucru despre ei înşişi

and not knowing this can work to our supreme disadvantage.

şi această necunoştinţă poate acţiona în dezavantajul nostru.

Here's an experiment we did at Harvard.

Iată un experiment pe care l-am făcut la Harvard.

We created a black-and-white photography course,

Am creat un curs de fotografie alb-negru

and we allowed students to come in and learn how to use a darkroom.

şi le-am permis studenţilor să înveţe cum să folosească o cameră obscură.

So we gave them cameras, they went around campus,

Le-am dat aparate, ei au mers prin campus,

they took 12 pictures of their favorite professors

au făcut 12 fotografii cu profesorii, cu camera de cămin, cu câinele lor

and their dorm room and their dog,

and all the other things they wanted to have Harvard memories of.

şi cu alte lucruri care să le amintească de Harvard.

They bring us the camera, we make up a contact sheet,

Ne aduc aparatul, le facem o foaie de contact,

they figure out which are the two best pictures.

ei se decid care sunt cele mai bune două fotografii,

We now spend six hours teaching them about darkrooms,

apoi petrecem şase ore învăţându-i despre camere obscure,

and they blow two of them up.

developează două dintre ele şi obţin două fotografii extraordinare,

They have two gorgeous 8 x 10 glossies

of meaningful things to them, and we say,

însă le spunem:

„La care ai vrea să renunţi?”

"Which one would you like to give up?"

Ei zic: „Trebuie să renunţ la una?”

"I have to give one up?"

"Yes, we need one as evidence of the class project.

„Da, ne trebuie una ca dovadă a proiectului.

So you have to give me one. You have to make a choice.

Aşa că trebuie să îmi dai una.Poți alege.

You get to keep one, and I get to keep one."

Tu păstrezi una, eu una.”

Now, there are two conditions in this experiment.

Sunt două condiţii în acest experiment.

In one case, the students are told,

Unei părţi dintre studenţi li se spune:

"But you know, if you want to change your mind,

„Dar dacă vrei să te răzgândeşti, am s-o păstrez pe cealaltă aici,

I'll always have the other one here,

and in the next four days, before I actually mail it to headquarters" --

şi în următoarele patru zile, înainte s-o trimit prin poştă la centru,

yeah, "headquarters" --

da... centru...

(Laughter)

"I'll be glad to swap it out with you.

(Râsete)

sunt bucuros să le schimbăm din nou.

In fact, I'll come to your dorm room, just give me an email.

De fapt am să vin în cămin să ţi-o dau,

trimite-mi un email.

Better yet, I'll check with you.

Sau mai bine, te voi întreba.

You ever want to change your mind, it's totally returnable."

Dacă vrei să te răzgândeşti, poți să le schimbi.”

The other half of the students are told exactly the opposite:

Celeilalte jumătăţi dintre studenţi li se spune exact opusul:

„Alege, și apropo,

"Make your choice, and by the way,

the mail is going out, gosh, in two minutes, to England.

poşta pleacă în două minute spre Anglia.

Your picture will be winging its way over the Atlantic.

Fotografia ta va zbura peste Atlantic.

You will never see it again."

N-o vei mai vedea niciodată.”

Half of the students in each of these conditions

Unei jumătăţi dintre studenţii din aceste două grupuri

are asked to make predictions

i se cere să facă predicţii

about how much they're going to come to like

despre cât de mult cred că le va plăcea fotografia pe care o păstrează

the picture that they keep

and the picture they leave behind.

şi fotografia la care renunţă.

Other students are just sent back to their little dorm rooms

Ceilalți studenţi sunt trimişi înapoi în camere lor de cămin

and they are measured over the next three to six days

iar în următoarele trei până la şase zile li se măsoară

on their satisfaction with the pictures.

gradul de satisfacție al alegerii făcute.

Look at what we find.

Înainte de toate, iată ce cred studenţii că se va întâmpla.

First of all, here's what students think is going to happen.

They think they're going to maybe come to like the picture they chose

Ei cred că probabil fotografia pe care au ales-o le va plăcea

a little more than the one they left behind.

mai mult decât cea la care au renunţat,

But these are not statistically significant differences.

dar acestea nu sunt diferenţe statistic semnificative.

It's a very small increase, and it doesn't much matter

E o creştere foarte mică şi nu contează prea mult

whether they were in the reversible or irreversible condition.

dacă erau în grupul cu alegerea reversibilă sau ireversibilă.

Wrong-o.

Greşit. Fiindcă iată ce se întâmplă în realitate.

Bad simulators.

Because here's what's really happening.

Both right before the swap and five days later,

Atât înainte de înlocuire, cât şi cinci zile mai târziu,

people who are stuck with that picture,

oamenii care ai rămas cu fotografia aceea,

who have no choice,

care nu au de ales,

who can never change their mind,

care nu se pot răzgândi, o plac foarte mult!

like it a lot.

And people who are deliberating -- "Should I return it?

Iar oamenii care se gândesc: „Să o dau înapoi?

Have I gotten the right one?

O am pe cea bună? Poate că asta nu e cea bună?

Maybe this isn't the good one. Maybe I left the good one?" --

Oare am dat-o pe cea bună?” - sunt nefericiți.

have killed themselves.

Nu le place fotografia lor

They don't like their picture.

In fact, even after the opportunity to swap has expired,

şi de fapt chiar după ce oportunitatea de a o schimba a expirat,

they still don't like their picture.

fotografia lor tot nu le place. De ce?

Why?

Because the [reversible] condition is not conducive

Deoarece condiţia reversibilă nu stimulează sinteza fericirii.

to the synthesis of happiness.

So here's the final piece of this experiment.

Şi acum iată partea finală a acestui experiment.

We bring in a whole new group of naive Harvard students

Aducem un grup complet nou de studenţi naivi de la Harvard

and we say, "You know, we're doing a photography course,

şi le spunem:

„Avem un curs de fotografie şi îl putem ţine în două feluri.

and we can do it one of two ways.

We could do it so that when you take the two pictures,

Astfel încât după ce faceţi cele două fotografii

you'd have four days to change your mind,

să aveţi patru zile să vă răzgândiţi,

or we're doing another course where you take the two pictures

sau putem ţine alt curs în care să faceţi cele două fotografii

and you make up your mind right away and you can never change it.

şi vă hotărâţi pe loc pe care doriți să o păstraţi.

La care curs aţi vrea să participaţi?”

Which course would you like to be in?" Duh!

66 % dintre studenţi, două treimi,

Sixty-six percent of the students, two-thirds,

prefer to be in the course where they have the opportunity to change their mind.

preferă cursul în care au oportunitatea să se răzgândească.

Hello? Sixty-six percent of the students choose to be in the course

Alo! 66% dintre studenţi aleg cursul

în care în cele din urmă vor fi profund nesatisfăcuţi cu fotografia.

in which they will ultimately be deeply dissatisfied with the picture --

(Râsete)

(Laughter)

Fiindcă nu cunosc condiţiile în care creşte fericirea sintetică.

because they do not know the conditions under which synthetic happiness grows.

The Bard said everything best, of course, and he's making my point here

Poeții spun totul mai bine, desigur.

Ideea mea e susținută de acest citat, dar într-un mod exagerat:

but he's making it hyperbolically:

"'Tis nothing good or bad But thinking makes it so."

„Nimic nu-i bun ori rău Dar gându-l face-aşa.”

It's nice poetry, but that can't exactly be right.

Poezia e frumoasă, dar nu poate avea în întregime dreptate.

Is there really nothing good or bad?

Nu există nimic cu adevărat bun sau rău?

Is it really the case that gall bladder surgery and a trip to Paris

E o operaţie pe vezicula biliară şi o excursie la Paris acelaşi lucru?

are just the same thing?

(Laughter)

Pare să fie o întrebare foarte simplă de inteligență.

That seems like a one-question IQ test.

They can't be exactly the same.

N-au cum să fie exact acelaşi lucru.

In more turgid prose, but closer to the truth,

Într-o proză mai bombastică, dar mai aproape de adevăr,

was the father of modern capitalism, Adam Smith, and he said this.

părintele capitalismului modern, Adam Smith, a spus aşa,

This is worth contemplating:

și merită să ne gândim la asta:

"The great source of both the misery and disorders of human life

„Marea sursă atât a suferinţelor cât şi a bolilor din viaţa umană

seems to arise from overrating the difference

pare să provină din supraestimarea diferenţei

between one permanent situation and another.

dintre o situaţie permanentă şi alta...

Some of these situations may, no doubt, deserve to be preferred to others,

Unele dintre aceste situaţii, fără îndoială, ar fi de preferat,

but none of them can deserve to be pursued

dar niciuna dintre ele nu merită să fie urmărită

with that passionate ardor which drives us to violate the rules

cu acea pasionantă înflăcărare care ne face să încălcăm regulile

either of prudence or of justice,

fie ale prudenţei, fie ale justiţiei, sau să stricăm pacea minţilor noastre,

or to corrupt the future tranquility of our minds,

either by shame from the remembrance of our own folly,

fie prin ruşinea dată de amintirea nesăbuirii noastre,

or by remorse for the horror of our own injustice."

fie prin remuşcarea pentru oroarea nedreptăţii noastre.”

In other words: yes, some things are better than others.

Cu alte cuvinte, da, unele lucruri sunt mai bune ca altele.

We should have preferences that lead us into one future over another.

Trebuie să avem preferinţe care să ne permită să ne alegem viitorul.

But when those preferences drive us too hard and too fast

Dar când aceste preferinţe ne propulsează prea tare şi prea repede

because we have overrated the difference between these futures,

fiindcă am supraestimat diferenţa dintre acele viitoruri,

we are at risk.

suntem în primejdie.

When our ambition is bounded, it leads us to work joyfully.

Când ambiţia noastră e ţinută în frâu, ea ne determină să muncim bucuroşi.

When our ambition is unbounded,

Când ambiţia noastră scapă din frâu, ne face să minţim, să trişăm, să furăm,

it leads us to lie, to cheat, to steal, to hurt others,

să facem rău altora, să sacrificăm lucruri cu adevărat valoroase.

to sacrifice things of real value.

When our fears are bounded,

Când fricile noastre sunt ţinute în frâu,

we're prudent, we're cautious,

suntem prudenţi, atenţi, cugetaţi.

we're thoughtful.

When our fears are unbounded and overblown,

Când fricile noastre scapă din frâu şi explodează,

we're reckless, and we're cowardly.

suntem nesăbuiţi şi laşi.

The lesson I want to leave you with, from these data,

Lecţia cu care vreau să rămâneți din toate aceste date

is that our longings and our worries are both to some degree overblown,

e că dorinţele şi grijile noastre sunt exagerate într-un anumit grad,

because we have within us the capacity to manufacture the very commodity

fiindcă avem în noi înşine capacitatea de a fabrica

lucrul pe care îl urmărim constant când alegem experiența.

we are constantly chasing when we choose experience.

Thank you.

Mulțumesc!

(Applause)

(Aplauze)