How economic inequality harms societies | Richard Wilkinson

Traducător: MARILENA NICULA Corector: Ariana Bleau Lugo

You all know the truth of what I'm going to say.

Toți știți adevărul pe care vi-l voi spune.

I think the intuition that inequality is divisive and socially corrosive

Intuiția că inegalitatea este dezbinatoare și social corozivă

has been around since before the French Revolution.

a existat dinainte de Revoluția Franceză.

What's changed

Ceea ce s-a schimbat

is we now can look at the evidence,

e faptul că acum ne putem uita la probe,

we can compare societies, more and less equal societies,

putem compara societăți, mai mult sau mai puțin egale,

and see what inequality does.

și putem vedea efectele inegalității.

I'm going to take you through that data

Vă voi prezenta datele

and then explain why

și apoi voi explica de ce

the links I'm going to be showing you exist.

există legăturile respective.

But first, see what a miserable lot we are.

Dar înainte, uitați-vă ce mulțime nefericită suntem.

(Laughter)

(Râsete)

I want to start though

Vreau să încep totuși

with a paradox.

cu un paradox.

This shows you life expectancy

Graficul arată speranța de viață

against gross national income --

față de venitul național brut --

how rich countries are on average.

cât de bogate sunt țările în medie.

And you see the countries on the right,

Vedeți că țările din dreapta,

like Norway and the USA,

precum Norvegia și SUA,

are twice as rich as Israel, Greece, Portugal on the left.

sunt de două ori mai bogate decât Israel, Grecia, Portugalia din stânga.

And it makes no difference to their life expectancy at all.

Și nu există nici o diferență la speranța lor de viață.

There's no suggestion of a relationship there.

Nu există nici o sugestie de corelație.

But if we look within our societies,

Dar dacă ne uităm în cadrul societăților noastre,

there are extraordinary social gradients in health

există trepte sociale extraordinare în starea sănătății

running right across society.

de la un capăt la celălalt.

This, again, is life expectancy.

Asta, din nou, e speranța de viață.

These are small areas of England and Wales --

Astea sunt mici zone din Anglia și Țara Galilor --

the poorest on the right, the richest on the left.

cea mai săracă în dreapta, cea mai bogată în stânga.

A lot of difference between the poor and the rest of us.

O mare diferență între săraci și noi ceilalți.

Even the people just below the top

Chiar și cei imediat sub plafonul maxim

have less good health

au o sănătate mai puțin bună

than the people at the top.

decât cei din vârf.

So income means something very important

Deci, venitul e foarte important

within our societies,

în cadrul societății,

and nothing between them.

dar nu în afară.

The explanation of that paradox

Explicația acestui paradox

is that, within our societies,

este că în interiorul societăților,

we're looking at relative income

ne uităm la venitul relativ,

or social position, social status --

la poziția socială, statutul social --

where we are in relation to each other

unde ne poziționăm relativ la ceilalți,

and the size of the gaps between us.

la mărimea decalajelor dintre noi.

And as soon as you've got that idea,

De îndată ce prinzi ideea asta,

you should immediately wonder:

ar trebui imediat să te întrebi:

what happens if we widen the differences,

ce se întâmplă dacă extindem diferențele,

or compress them,

sau le comprimăm,

make the income differences bigger or smaller?

mărind sau micșorând diferențele de venit?

And that's what I'm going to show you.

Și asta-i ce vă voi arăta.

I'm not using any hypothetical data.

Nu voi folosi nicio informație ipotetică.

I'm taking data from the U.N. --

Folosesc date ONU --

it's the same as the World Bank has --

aceleași pe care le are Banca Mondială --

on the scale of income differences

pe scara diferențelor de venit

in these rich developed market democracies.

în aceste democrații de market dezvoltate.

The measure we've used,

Măsura folosită,

because it's easy to understand and you can download it,

e ușor de înțeles și o puteți descărca online,

is how much richer the top 20 percent

e diferența între vârful de 20 %

than the bottom 20 percent in each country.

și cei mai săraci 20% din fiecare țară.

And you see in the more equal countries on the left --

Vedeți în cele mai egalitare țări din stânga --

Japan, Finland, Norway, Sweden --

Japonia, Finlanda, Norvegia, Suedia --

the top 20 percent are about three and a half, four times as rich

cei mai bogați 20% sunt de aprox. 3½ -4 mai înstăriți

as the bottom 20 percent.

decât cei mai săraci 20%.

But on the more unequal end --

Dar în extrema inegală --

U.K., Portugal, USA, Singapore --

Anglia, Portugalia, SUA, Singapore --

the differences are twice as big.

diferențele sunt de două ori mai mari.

On that measure, we are twice as unequal

După acea măsură, suntem de două ori mai inegali

as some of the other successful market democracies.

decât unele democrații de market de succes.

Now I'm going to show you what that does to our societies.

Acum o să vă arăt consecințele asupra societăților noastre.

We collected data on problems with social gradients,

Am colectat date despre probleme cu variații sociale,

the kind of problems that are more common

genul de probleme mai comune

at the bottom of the social ladder.

la baza scării sociale.

Internationally comparable data on life expectancy,

Date comparabile internațional despre speranța de viață,

on kids' maths and literacy scores,

performanța copiilor la matematică și alfabetizare,

on infant mortality rates, homicide rates,

rata mortalității infantile, rata omuciderilor,

proportion of the population in prison, teenage birthrates,

procentul prizonierilor în închisoare, rata nașterilor la adolescente,

levels of trust,

nivelul de încredere,

obesity, mental illness --

obezitate, boli psihice --

which in standard diagnostic classification

care în clasificarea diagnosticului standard

includes drug and alcohol addiction --

include drogurile, dependența de alcool

and social mobility.

și mobilitatea socială.

We put them all in one index.

Le punem pe toate într-un singur index.

They're all weighted equally.

Toate cântăresc egal.

Where a country is is a sort of average score on these things.

O țară e repreprezentată de media acestor indicatori.

And there, you see it

Și iată diagrama

in relation to the measure of inequality I've just shown you,

în raport cu măsura de inegalitate pe care v-am arătat-o,

which I shall use over and over again in the data.

pe care o voi folosi pe tot parcursul reprezentărilor.

The more unequal countries

Cu cât țările sunt mai inegale

are doing worse

cu atât o duc mai rău

on all these kinds of social problems.

la toate aceste tipuri de probleme sociale.

It's an extraordinarily close correlation.

E o corelație extraordinar de strânsă.

But if you look at that same index

Dar dacă priviți la același index

of health and social problems

al sănătății și al problemelor sociale

in relation to GNP per capita,

în raport cu PNB pe cap de locuitor,

gross national income,

cu venitul național brut,

there's nothing there,

nu mai apare nicio legătură,

no correlation anymore.

nicio corelație.

We were a little bit worried

Am fost puțin îngrijorați

that people might think

că lumea ar putea crede

we'd been choosing problems to suit our argument

că am selectat problemele pentru a se potrivi argumentului nostru

and just manufactured this evidence,

și am plăsmuit aceste dovezi,

so we also did a paper in the British Medical Journal

așa că am făcut o lucrare în British Medical Journal

on the UNICEF index of child well-being.

despre indexul UNICEF al bunăstării copilului.

It has 40 different components

Conține 40 de componente diferite

put together by other people.

adunate de alți oameni.

It contains whether kids can talk to their parents,

Include dacă copiii pot vorbi cu părinții,

whether they have books at home,

dacă au cărți acasă,

what immunization rates are like, whether there's bullying at school.

ratele de imunizare, dacă există hărțuire în școli.

Everything goes into it.

Totul intră în acest index.

Here it is in relation to that same measure of inequality.

Iată-l aici în raport cu aceeași măsură a inegalității.

Kids do worse in the more unequal societies.

Copiii o duc mai rău în societățile mai inegale.

Highly significant relationship.

O relație extrem de semnificativă.

But once again,

Dar, din nou,

if you look at that measure of child well-being,

dacă vă uitați la măsura bunăstării copilului,

in relation to national income per person,

în raport cu venitul național pe cap de locuitor,

there's no relationship,

nu apare nicio legătură,

no suggestion of a relationship.

nicio sugestie a unei legături.

What all the data I've shown you so far says

Toate informațiile pe care vi le-am arătat până acum,

is the same thing.

confirmă același lucru.

The average well-being of our societies

Media bunăstării societăților noastre

is not dependent any longer

nu mai e dependentă

on national income and economic growth.

de venitul național și creșterea economică.

That's very important in poorer countries,

Asta e foarte important în țările mai sărace,

but not in the rich developed world.

dar nu și în cele bogate.

But the differences between us

Dar diferențele între noi,

and where we are in relation to each other

unde ne situăm în raport cu cei din jur,

now matter very much.

acum contează foarte mult.

I'm going to show you some of the separate bits of our index.

Vă voi arăta câteva aspecte separate ale indexului nostru.

Here, for instance, is trust.

Aici, de exemplu, este încrederea.

It's simply the proportion of the population

E pur și simplu proporția populației

who agree most people can be trusted.

care consideră că majoritatea oamenilor sunt de încredere.

It comes from the World Values Survey.

Datele vin de la Ancheta Mondială a Valorilor.

You see, at the more unequal end,

Vedeți, la capătul mai inegal,

it's about 15 percent of the population

cam 15% din populație

who feel they can trust others.

simte că poate avea încredere în alții.

But in the more equal societies,

Dar în societățile mai egale,

it rises to 60 or 65 percent.

crește la 60-65 %.

And if you look at measures of involvement in community life

Dacă vă uitați la măsura de implicare în viața comunitară

or social capital,

sau capitalul social,

very similar relationships

relațiile sunt similare,

closely related to inequality.

strâns dependente de inegalitate.

I may say, we did all this work twice.

Pot spune că am făcut studiul acesta de două ori.

We did it first on these rich, developed countries,

L-am făcut prima dată pe aceste țări dezvoltate, bogate

and then as a separate test bed,

și apoi ca testare de referință,

we repeated it all on the 50 American states --

l-am repetat pe toate cele 50 de state americane,

asking just the same question:

punând aceeași întrebare.

do the more unequal states

Statele mai inegale

do worse on all these kinds of measures?

funcționează mai slab la aceste tipuri de indicatori?

So here is trust from a general social survey of the federal government

Iată încrederea într-un studiu social general al guvernului federal

related to inequality.

în raport cu inegalitatea.

Very similar scatter

Distribuție similară

over a similar range of levels of trust.

pe interval similar al nivelului de încredere.

Same thing is going on.

Același lucru se petrece.

Basically we found

De fapt am observat

that almost anything that's related to trust internationally

că aproape orice e legat de încredere la nivel internațional

is related to trust amongst the 50 states

e dependent de încredere și în cele 50 de state

in that separate test bed.

în acel lot de referință.

We're not just talking about a fluke.

Nu vorbim de-o întâmplare.

This is mental illness.

Iată bolile psihice.

WHO put together figures

WHO a cules date

using the same diagnostic interviews

utilizând aceleași interviuri de diagnosticare

on random samples of the population

pe eșantioane aleatorii ale populației

to allow us to compare rates of mental illness

pentru a ne permite să comparăm ratele bolilor psihice

in each society.

din fiecare societate.

This is the percent of the population

Acesta este procentul din populație

with any mental illness in the preceding year.

cu orice tip de boală mentală din anul precedent.

And it goes from about eight percent

Urcă de la circa 8%

up to three times that --

până la de trei ori atât --

whole societies

societăți întregi

with three times the level of mental illness of others.

cu nivelul bolilor psihice de trei ori mai mare decât altele.

And again, closely related to inequality.

Din nou, strâns legat de inegalitate.

This is violence.

Ăsta e gradul de violență.

These red dots are American states,

Aceste puncte roșii sunt statele americane,

and the blue triangles are Canadian provinces.

iar triunghiurile albastre sunt provinciile canadiene.

But look at the scale of the differences.

Dar uitați-vă la scara diferențelor.

It goes from 15 homicides per million

De la 15 omucideri pe milion

up to 150.

ajunge la 150.

This is the proportion of the population in prison.

Iată proporția populației în închisori.

There's a about a tenfold difference there,

Există o diferență de zece ori mai mare,

log scale up the side.

pe scara logaritmică.

But it goes from about 40 to 400

Urcă de la circa 40 până la 400

people in prison.

persoane în închisoare.

That relationship

Acel raport

is not mainly driven by more crime.

nu e cauzat în principal de mai multă crimă.

In some places, that's part of it.

În unele locuri, contribuie la total.

But most of it is about more punitive sentencing,

Dar majoritatea provine din condamnări mai punitive,

harsher sentencing.

condamnări mai aspre.

And the more unequal societies

În societățile mai inegale

are more likely also to retain the death penalty.

e mai probabil să se mențină pedeapsa cu moartea.

Here we have children dropping out of high school.

Aici avem copiii care se retrag de la liceu.

Again, quite big differences.

Din nou, diferențe destul de mari.

Extraordinarily damaging,

Extrem de dăunătoare,

if you're talking about using the talents of the population.

dacă ne gândim la utilizarea capacității populației.

This is social mobility.

Aceasta e mobilitatea socială.

It's actually a measure of mobility

E de fapt o măsură a șanselor

based on income.

bazate pe venit.

Basically, it's asking:

De fapt, întreabă:

do rich fathers have rich sons

tații mai bogați au copii mai bogați

and poor fathers have poor sons,

și tații mai săraci au copii mai săraci,

or is there no relationship between the two?

sau nu există interdependență?

And at the more unequal end,

La capătul mai inegal,

fathers' income is much more important --

venitul tatălui e mult mai important --

in the U.K., USA.

ex. Anglia, SUA.

And in Scandinavian countries,

În țările scandinave,

fathers' income is much less important.

venitul tatălui e mai puțin important.

There's more social mobility.

Există mai multă mobilitate socială.

And as we like to say --

Și, cum ne place să spunem --

and I know there are a lot of Americans in the audience here --

știu că sunt mulți americani în public --

if Americans want to live the American dream,

dacă americanii vor să trăiască visul american,

they should go to Denmark.

ar trebui să plece în Danemarca.

(Laughter)

(Râsete)

(Applause)

(Aplauze)

I've shown you just a few things in italics here.

Am punctat doar câteva aspecte aici.

I could have shown a number of other problems.

V-aș fi putut arăta mai multe probleme.

They're all problems that tend to be more common

Sunt probleme care tind să fie mai comune

at the bottom of the social gradient.

în josul pantei sociale.

But there are endless problems with social gradients

Dar există probleme nesfârșite cu variații sociale

that are worse in more unequal countries --

mai accentuate în țările mai inegale --

not just a little bit worse,

nu doar puțin mai rău,

but anything from twice as common to 10 times as common.

ci de la 2 până la 10 ori mai frecvente.

Think of the expense,

Gândiți-vă la cost,

the human cost of that.

la costul uman.

I want to go back though to this graph that I showed you earlier

Vreau să mă întorc la graficul arătat mai devreme

where we put it all together

unde am sintetizat totul

to make two points.

pentru a trage două concluzii.

One is that, in graph after graph,

Prima e că grafic după grafic,

we find the countries that do worse,

arată că țările care o duc mai rău,

whatever the outcome,

indiferent de rezultat,

seem to be the more unequal ones,

par să fie cele mai inegale,

and the ones that do well

iar cele care o duc mai bine

seem to be the Nordic countries and Japan.

par să fie țările nordice și Japonia.

So what we're looking at

Deci ce vedem

is general social disfunction related to inequality.

e o funcționare socială defectoasă și generalizată legată de inegalitate.

It's not just one or two things that go wrong,

Nu doar un lucru sau două merg rău,

it's most things.

ci majoritatea.

The other really important point I want to make on this graph

A doua concluzie pe care vreau s-o subliniez în acest grafic

is that, if you look at the bottom,

este că, dacă vă uitați la bază,

Sweden and Japan,

Suedia și Japonia,

they're very different countries in all sorts of ways.

acestea sunt țări foarte diferite în multe privințele.

The position of women,

Poziția femeilor,

how closely they keep to the nuclear family,

cât de aproape stau de nucleul familiei,

are on opposite ends of the poles

sunt diametral opuse

in terms of the rich developed world.

în contextul țărilor bogate.

But another really important difference

Dar o altă diferență cu adevărat importantă

is how they get their greater equality.

este modul în care își obțin egalitatea sporită.

Sweden has huge differences in earnings,

Suedia înregistrează diferențe uriașe în câștiguri,

and it narrows the gap through taxation,

dar îngustează decalajul prin taxare,

general welfare state,

prin programe de ajutor social,

generous benefits and so on.

beneficii generoase, ș.a.m.d.

Japan is rather different though.

Japonia e diferită.

It starts off with much smaller differences in earnings before tax.

Pornește cu diferențe mult mai mici în câștiguri înainte de impozitare.

It has lower taxes.

Are taxe mai mici.

It has a smaller welfare state.

Are sisteme de ajutorare mai reduse.

And in our analysis of the American states,

În analiza statelor americane,

we find rather the same contrast.

găsim cam același contrast.

There are some states that do well through redistribution,

Unele state o duc bine prin redistribuire,

some states that do well

alte state care o duc bine

because they have smaller income differences before tax.

pentru ca au diferențe de venit mai mici înainte de impozitare.

So we conclude

În concluzie

that it doesn't much matter how you get your greater equality,

nu contează prea mult cum obții egalitatea mai mare,

as long as you get there somehow.

atâta timp cât o obții într-un fel.

I am not talking about perfect equality,

Nu vorbesc despre egalitate perfectă,

I'm talking about what exists in rich developed market democracies.

Vorbesc despre ceea ce există în democrațiile de market de succes.

Another really surprising part of this picture

O altă parte surprinzătoare a aceste imagini

is that it's not just the poor

e faptul că nu doar cei săraci

who are affected by inequality.

sunt afectați de inegalitate.

There seems to be some truth in John Donne's

Pare să existe adevăr în zicala lui John Donne

"No man is an island."

''Nici un om nu-i o insulă.''

And in a number of studies, it's possible to compare

În numeroase studii se poate compara

how people do in more and less equal countries

cum o duc oamenii în țările mai mult sau mai puțin egale

at each level in the social hierarchy.

la fiecare nivel în ierarhia socială.

This is just one example.

Următorul e doar un exemplu,

It's infant mortality.

mortalitatea infantilă.

Some Swedes very kindly classified a lot of their infant deaths

Unii suedezi au clasificat foarte îngăduitor multe din morțile copiilor lor

according to the British register of general socioeconomic classification.

potrivit registrului britanic general de clasificare socio-economică.

And so it's anachronistically

Este anacronică

a classification by fathers' occupations,

o clasificare în funcție de profesia taților,

so single parents go on their own.

când părinții își cresc copiii singuri.

But then where it says "low social class,"

Iar unde spune ''clasă socială inferioară,''

that's unskilled manual occupations.

se referă la profesii manuale necalificate.

It goes through towards the skilled manual occupations in the middle,

Continuă cu ocupațiile manuale calificate în mijloc,

then the junior non-manual,

apoi tineretul non-manual,

going up high to the professional occupations --

mergând în sus spre ocupațiile profesionale --

doctors, lawyers,

doctori, avocați,

directors of larger companies.

directori ai marilor companii.

You see there that Sweden does better than Britain

Vedeți că Suedia funcționează mai bine decât Marea Britanie

all the way across the social hierarchy.

pe toate treptele ierarhiei sociale.

The biggest differences are at the bottom of society.

Cele mai mari diferențe sunt la baza societății.

But even at the top,

Dar chiar și în vârf,

there seems to be a small benefit

pare să existe un mic beneficiu

to being in a more equal society.

în a fi într-o societate mai egală.

We show that on about five different sets of data

Arătăm asta în cinci seturi diferite de date

covering educational outcomes

incluzând educația și sănătatea

and health in the United States and internationally.

în Statele Unite și internațional.

And that seems to be the general picture --

Și asta pare a fi imaginea generală --

that greater equality makes most difference at the bottom,

egalitatea mai mare ajută cel mai mult pe cei săraci,

but has some benefits even at the top.

dar are ceva beneficii și la vârf.

But I should say a few words about what's going on.

Ar trebui să spun câteva cuvinte despre ce se întâmplă.

I think I'm looking and talking

Cred că eu caut și vorbesc despre

about the psychosocial effects of inequality.

efectele psiho-sociale ale inegalității.

More to do with feelings of superiority and inferiority,

legate de sentimente de superioritate și inferioritate,

of being valued and devalued,

de-a fi apreciat sau respinns,

respected and disrespected.

respectat sau nerespectat.

And of course, those feelings

Și, bineînțeles, aceste sentimente

of the status competition that comes out of that

de statut competițional care rezultă din asta

drives the consumerism in our society.

mențin societatea noastră de consum.

It also leads to status insecurity.

Duce de asemenea la nesiguranța statutului social.

We worry more about how we're judged and seen by others,

Ne îngrijorăm mai mult de cum suntem judecați și priviți de alții,

whether we're regarded as attractive, clever,

dacă suntem considerați atractivi, inteligenți,

all that kind of thing.

tot genul de astfel de lucruri.

The social-evaluative judgments increase,

Judecata social-evaluativă crește,

the fear of those social-evaluative judgments.

la fel și teama de acea judecată social-evaluativă.

Interestingly,

Interesant,

some parallel work going on in social psychology:

un studiu similar se face în psihologia socială:

some people reviewed 208 different studies

niște sociologi au revizuit 208 studii diferite

in which volunteers had been invited

în care voluntarii au fost invitați

into a psychological laboratory

într-un laborator psihologic

and had their stress hormones,

unde li s-a măsurat nivelul hormonilor de stres

their responses to doing stressful tasks, measured.

și reacțiile la sarcini stresate.

And in the review,

În această revizuire,

what they were interested in seeing

erau interesați să vadă

is what kind of stresses

ce categorie de stres

most reliably raise levels of cortisol,

ridică cel mai rapid nivelul cortizonului,

the central stress hormone.

hormonul de bază al stresului.

And the conclusion was

Concluzia a fost:

it was tasks that included social-evaluative threat --

sarcinile care includeau amenințarea social-evaluativă --

threats to self-esteem or social status

amenințarea stimei de sine sau statutului social

in which others can negatively judge your performance.

în care alții îți pot judeca negativ performanța.

Those kind of stresses

Acele tipuri de stres

have a very particular effect

au un efect aparte

on the physiology of stress.

asupra fiziologiei stresului.

Now we have been criticized.

Desigur, am fost criticați.

Of course, there are people who dislike this stuff

Sunt persoane cărora le displace acest lucru

and people who find it very surprising.

iar alții care îl găsesc foarte surprinzător.

I should tell you though

Ar trebui să vă spun totuși

that when people criticize us for picking and choosing data,

că deși unii ne critică pentru alegerea datelor,

we never pick and choose data.

noi niciodată nu am ales datele.

We have an absolute rule

Avem o regulă absolută:

that if our data source has data for one of the countries we're looking at,

dacă sursa de date are informații pentru vreo țară în studiu

it goes into the analysis.

intră automat în analiză.

Our data source decides

Sursa noastră de informații decide

whether it's reliable data,

dacă e fiabilă informația,

we don't.

nu noi.

Otherwise that would introduce bias.

În caz contrar ar duce la părtinire.

What about other countries?

Care-i situația în alte țări?

There are 200 studies

Sunt 200 de studii

of health in relation to income and equality

despre sănătate în raport cu venitul și egalitatea

in the academic peer-reviewed journals.

în jurnalele academice revizuite de experți.

This isn't confined to these countries here,

Aspectele astea nu se limitează la țările prezentate aici,

hiding a very simple demonstration.

ascunzând o demonstrație foarte simplă.

The same countries,

Aceleași țări,

the same measure of inequality,

aceeași măsură de inegalitate,

one problem after another.

o problemă după alta.

Why don't we control for other factors?

De ce nu verificăm alți factori?

Well we've shown you that GNP per capita

Ei bine, v-am arătat că PIB pe cap de locuitor

doesn't make any difference.

nu are nici o influență.

And of course, others using more sophisticated methods in the literature

Desigur, alții folosind metode mai sofisticate

have controlled for poverty and education

au verificat sărăcia și educația

and so on.

și așa mai departe.

What about causality?

Ce putem spune de cauzalitate?

Correlation in itself doesn't prove causality.

Corelarea în sine nu dovedește cauzalitate.

We spend a good bit of time.

Ne ia destul timp.

And indeed, people know the causal links quite well

Într-adevăr, oamenii știu cauzele destul de bine

in some of these outcomes.

în unele din aceste rezultate.

The big change in our understanding

Marea schimbare în înțelegerea noastră

of drivers of chronic health

de conducători ai sănătății cronice

in the rich developed world

în lumea bogat dezvoltată

is how important chronic stress from social sources

este în ce măsură stresul cronic de natură socială

is affecting the immune system,

afectează sistemul imunitar,

the cardiovascular system.

sistemul cardiovascular.

Or for instance, the reason why violence

Sau, de exemplu, de ce violența

becomes more common in more unequal societies

devine mai comună în societățile mai inegale --

is because people are sensitive to being looked down on.

pentru că oamenii sunt afectați când sunt priviți de sus în jos.

I should say that to deal with this,

Ar trebui să menționez că pentru a adresa asta,

we've got to deal with the post-tax things

trebuie să adresăm aspectele de după impozitare

and the pre-tax things.

și cele de dinainte de impozitare.

We've got to constrain income,

Trebuie să limităm venitul,

the bonus culture incomes at the top.

veniturile bonus ale păturii de sus.

I think we must make our bosses accountable to their employees

Trebuie să facem șefii responsabili în fața angajaților

in any way we can.

în orice fel putem.

I think the take-home message though

Mesajul final este că

is that we can improve the real quality of human life

putem îmbunătăți calitatea reală a vieții umane

by reducing the differences in incomes between us.

prin reducerea diferențelor de venit dintre noi.

Suddenly we have a handle

Deodată avem un levier

on the psychosocial well-being of whole societies,

pentru bunăstarea psihosocială a întregii societăți,

and that's exciting.

și asta este captivant.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)