Matthew O'Reilly: "Am I dying?" The honest answer.

Traducător: Adrian Dobroiu Corector: Denise RQ

I've been a critical care EMT for the past seven years in Suffolk County, New York.

De șapte ani sunt paramedic de ambulanță în Suffolk, statul New York.

I've been a first responder in a number of incidents

Am participat la multe intervenții, de la accidente rutiere la uraganul Sandy.

ranging from car accidents to Hurricane Sandy.

If you are like most people, death might be

Pentru aproape oricine moartea e poate cea mai mare teamă.

one of your greatest fears.

Some of us will see it coming.

Unii vom ști când se apropie. Alții nu.

Some of us won't.

There is a little-known documented medical term

Există un termen medical puțin cunoscut denumit „sfârșit iminent”.

called impending doom.

It's almost a symptom.

E ca un simptom.

As a medical provider, I'm trained to respond

Ca asistent medical am fost instruit să țin cont și de el.

to this symptom like any other,

so when a patient having a heart attack looks at me

De exemplu, când un pacient cu infarct îmi spune „Voi muri azi”,

and says, "I'm going to die today,"

we are trained to reevaluate the patient's condition.

suntem instruiți să-i reevaluăm starea de sănătate.

Throughout my career, I have responded

În cariera mea am intervenit la multe incidente

to a number of incidents where the patient

în care pacientul mai avea câteva minute de trăit și nu-l puteam ajuta cu nimic.

had minutes left to live

and there was nothing I could do for them.

With this, I was faced with a dilemma:

Astfel, mă aflam într-o dilemă.

Do I tell the dying that they are about to face death,

Să-i spun muribundului că urmează să moară?

or do I lie to them to comfort them?

Sau să-l mint ca să-l consolez?

Early in my career, I faced this dilemma

La început am rezolvat dilema mințindu-l.

by simply lying.

I was afraid.

Mi-era teamă.

I was afraid if I told them the truth,

Mi-era teamă că dacă i-aș spune adevărul ar muri îngrozit, înspăimântat,

that they would die in terror, in fear,

just grasping for those last moments of life.

agățându-se de ultimele clipe de viață.

That all changed with one incident.

Totul s-a schimbat în urma unui incident.

Five years ago, I responded to a motorcycle accident.

Acum cinci ani am intervenit la un accident de motocicletă.

The rider had suffered critical, critical injuries.

Motociclistul era rănit foarte grav.

As I assessed him, I realized that there was nothing

În timpul evaluării mi-am dat seama că nu se mai poate face nimic.

that could be done for him,

and like so many other cases, he looked me in the eye

Ca mulți alții, s-a uitat în ochii mei și mi-a pus aceeași întrebare:

and asked that question: "Am I going to die?"

„Voi muri?”

In that moment, I decided to do something different.

Atunci m-am hotărât să procedez diferit.

I decided to tell him the truth.

M-am hotărât să-i spun adevărul.

I decided to tell him that he was going to die

M-am hotărât să-i spun că o să moară și că nu pot face nimic pentru el.

and that there was nothing I could do for him.

His reaction shocked me to this day.

Reacția lui m-a impresionat enorm.

He simply laid back and had a look

S-a lăsat pe spate, cu o expresie de acceptare în ochi.

of acceptance on his face.

He was not met with that terror or fear

Nu a fost cuprins de groază sau teamă cum aș fi crezut.

that I thought he would be.

He simply laid there, and as I looked into his eyes,

A rămas culcat și când m-am uitat în ochii lui

I saw inner peace and acceptance.

am văzut pace interioară și acceptare.

From that moment forward, I decided

De atunci m-am hotărât că nu e rolul meu să-i consolez pe muribunzi cu minciuni.

it was not my place to comfort the dying with my lies.

Having responded to many cases since then

Am intervenit de atunci în multe cazuri

where patients were in their last moments

când pacienții se aflau în ultimele clipe și nu aveam ce să le fac.

and there was nothing I could do for them,

in almost every case,

În aproape fiecare caz reacția lor la adevăr a fost aceeași,

they have all had the same reaction to the truth,

of inner peace and acceptance.

de pace interioară și acceptare.

In fact, there are three patterns

De fapt există trei reacții tipice pe care le-am observat în toate cazurile.

I have observed in all these cases.

The first pattern always kind of shocked me.

Prima reacție tipică mă surprinde mereu.

Regardless of religious belief or cultural background,

Indiferent de credința religioasă sau de mediul cultural,

there's a need for forgiveness.

există nevoia de a fi iertat.

Whether they call it sin

Unii îi zic „păcat”, alții spun simplu că au un regret,

or they simply say they have a regret,

their guilt is universal.

dar sentimentul vinovăției îl au toți.

I had once cared for an elderly gentleman

M-am ocupat odată de un domn în vârstă care trecea printr-un infarct masiv.

who was having a massive heart attack.

As I prepared myself and my equipment

În timp ce mă pregăteam cu aparatele pentru inevitabilul stop cardiac

for his imminent cardiac arrest,

I began to tell the patient of his imminent demise.

am început să-i vorbesc pacientului despre decesul iminent.

He already knew by my tone of voice and body language.

El știa deja, după tonul vocii mele și limbajul trupului.

As I placed the defibrillator pads on his chest,

Când îi puneam electrozii defibrilatorului pe piept, pregătindu-mă pentru ce urma,

prepping for what was going to happen,

he looked me in the eye and said,

m-a privit în ochi și mi-a spus:

"I wish I had spent more time with my children and grandchildren

„Trebuia să stau mai mult cu copiii și nepoții mei,

instead of being selfish with my time."

în loc să fiu zgârcit cu timpul.”

Faced with imminent death,

În fața morții iminente

all he wanted was forgiveness.

tot ce-și dorea era iertarea.

The second pattern I observe

A doua reacție tipică pe care o văd e nevoia de a fi ținut minte.

is the need for remembrance.

Whether it was to be remembered in my thoughts

Fie că vor să rămână în memoria mea sau a apropiaților,

or their loved ones', they needed to feel

ei au nevoie să simtă că vor continua să trăiască.

that they would be living on.

There's a need for immortality

Au nevoie de imortalitate în inimile și gândurile apropiaților,

within the hearts and thoughts of their loved ones,

myself, my crew, or anyone around.

ale mele, ale echipajului meu, ale oricui de acolo.

Countless times, I have had a patient look me in the eyes

De nenumărate ori pacientul m-a privit în ochi și mi-a spus:

and say, "Will you remember me?"

„O să mă ții minte?”

The final pattern I observe

Ultima reacție tipică pe care o văd mă atinge cel mai profund, până în suflet.

always touched me the deepest, to the soul.

The dying need to know that their life had meaning.

Aflați în fața morții, vor să știe că viața lor a avut rost.

They need to know that they did not waste their life

Vor să știe că nu și-au irosit viața făcând lucruri neînsemnate.

on meaningless tasks.

This came to me very, very early in my career.

Am avut de a face cu asta încă de la începutul carierei.

I had responded to a call.

Ajunsesem la un caz,

There was a female in her late 50s

o femeie de aproape 60 de ani era imobilizată rău într-o mașină.

severely pinned within a vehicle.

She had been t-boned at a high rate of speed,

Mașina fusese lovită lateral cu mare viteză.

critical, critical condition.

Era într-o stare cu totul critică.

As the fire department worked to remove her from the car,

În timp ce pompierii o descarcerau, am intrat și am început să mă ocup de ea.

I climbed in to begin to render care.

As we talked, she had said to me,

În timp ce vorbeam cu ea, mi-a spus:

"There was so much more I wanted to do with my life."

„Mai aveam atât de multe de făcut în viață.”

She had felt she had not left her mark on this Earth.

Simțea că nu a lăsat destule în urma ei pe pământ.

As we talked further, it would turn out

Pe măsură ce vorbeam am aflat că era mama adoptivă a doi copii

that she was a mother of two adopted children

who were both on their way to medical school.

care studiau amândoi pentru facultatea de medicină.

Because of her, two children

Datorită ei, doi copii aveau o șansă pe care altfel n-ar fi avut-o nicicum

had a chance they never would have had otherwise

și urmau să salveze vieți lucrând în medicină ca doctori.

and would go on to save lives in the medical field

as medical doctors.

It would end up taking 45 minutes

Până la urmă a durat 45 de minute până s-o scoată din mașină.

to free her from the vehicle.

However, she perished prior to freeing her.

Dar ea s-a stins înainte de a fi scoasă.

I believed what you saw in the movies:

Credeam că e așa cum vezi în filme,

when you're in those last moments

că în ultimele clipe simți doar groază, frică.

that it's strictly terror, fear.

I have come to realize, regardless of the circumstance,

Dar mi-am dat seama că, indiferent de circumstanțe,

it's generally met with peace and acceptance,

ceea ce simți e împăcare și acceptare,

that it's the littlest things, the littlest moments,

că lucrurile cele mai mărunte, clipele cele mai mărunte,

the littlest things you brought into the world

lucrurile cele mai mici pe care le aduci în lume

that give you peace in those final moments.

sunt cele care îți aduc pacea în ultimele clipe.

Thank you.

Mulțumesc.

(Aplauze)

(Applause)