What is depression? - Helen M. Farrell

Traducător: Delia Bogdan Corector: Klara VEER

Depression is the leading cause of disability in the world.

Depresia e cauza principală a incapacităţii de muncă în lume.

In the United States,

În SUA, aproape 10% din adulţi suferă de depresie.

close to 10% of adults struggle with depression.

But because it's a mental illness,

Tocmai pentru că e o boală mintală

it can be a lot harder to understand than, say, high cholesterol.

e mai greu de înţeles decât colesterolul mărit, spre exemplu.

One major source of confusion is the difference between having depression

Confuzia se face adesea între depresia reală și senzația de deprimare.

and just feeling depressed.

Almost everyone feels down from time to time.

Majoritatea ne simţim deprimaţi din când în când.

Getting a bad grade,

Când luăm o notă proastă, ne pierdem locul de muncă, după o ceartă,

losing a job,

having an argument,

even a rainy day can bring on feelings of sadness.

sau chiar şi o zi ploioasă poate inspira sentimente de tristeţe.

Sometimes there's no trigger at all.

Câteodată, fără un motiv anume, apare așa, din senin.

It just pops up out of the blue.

Then circumstances change,

Apoi circumstanţele se schimbă şi sentimentele de tristeţe dispar.

and those sad feelings disappear.

Clinical depression is different.

Depresia clinică e altfel.

It's a medical disorder,

E o boală şi nu dispare doar pentru că aşa vrei tu.

and it won't go away just because you want it to.

It lingers for at least two consecutive weeks,

Durează minim două săptămâni consecutive

and significantly interferes with one's ability to work,

şi afectează capacitatea de muncă, pofta de joacă sau de iubire.

play,

or love.

Depression can have a lot of different symptoms:

Depresia poate avea simptome diverse:

a low mood,

apatie, pierderea interesului pentru lucrurile care-ţi plac de obicei,

loss of interest in things you'd normally enjoy,

changes in appetite,

modificarea apetitului,

feeling worthless or excessively guilty,

te simţi fără valoare sau excesiv de vinovat,

sleeping either too much or too little,

dormi fie prea mult, fie prea puţin,

poor concentration,

nu te poţi concentra, eşti agitat sau prea lent,

restlessness or slowness,

loss of energy,

te simți lipsit de energie,

or recurrent thoughts of suicide.

sau îţi tot trec prin cap gânduri de sinucidere.

If you have at least five of those symptoms,

Dacă ai cel puțin 5 din aceste simptome

according to psychiatric guidelines,

conform ghidurilor de psihiatrie,

you qualify for a diagnosis of depression.

e posibil să ai și tu o depresie.

And it's not just behavioral symptoms.

Nu sunt doar simptome comportamentale.

Depression has physical manifestations inside the brain.

Depresia are manifestări fizice în creier.

First of all,

Există schimbări care se percep cu ochiul liber şi cu raze X:

there are changes that could be seen with the naked eye

and X-ray vision.

These include smaller frontal lobes and hippocampal volumes.

lobii frontali şi volumul hipocampului sunt mai mici.

On a more microscale,

La scară microscopică depresia e asociată cu anumite lucruri:

depression is associated with a few things:

the abnormal transmission or depletion of certain neurotransmitters,

transmisia anormală sau depleţia anumitor neurotransmiţători,

especially serotonin, norepinephrine, and dopamine,

– mai ales a serotoninei, norepinefrinei şi dopaminei –

blunted circadian rhythms,

ritmuri circadiene dereglate,

or specific changes in the REM and slow-wave parts of your sleep cycle,

sau schimbări caracteristice în fazele REM sau alfa ale ciclurilor de somn,

and hormone abnormalities,

anomalii hormonale, precum cortizol mărit şi dereglarea hormonilor tiroidieni.

such as high cortisol and deregulation of thyroid hormones.

But neuroscientists still don't have a complete picture

Neurocercetătorii încă nu ştiu exact care sunt cauzele depresiei.

of what causes depression.

It seems to have to do with a complex interaction between genes and environment,

Se pare că e un cumul de interacţiuni între gene şi mediu,

but we don't have a diagnostic tool

dar nu avem un mijloc de diagnosticare să prezică momentul debutului.

that can accurately predict where or when it will show up.

And because depression symptoms are intangible,

Prentru că simptomele depresiei sunt intangibile

it's hard to know who might look fine but is actually struggling.

e greu să-ţi dai seama cine suferă, deşi pare sănătos.

According to the National Institute of Mental Health,

După Institutul Naţional de Sănătate Mintală,

it takes the average person suffering with a mental illness

unei persoane obişnuite, având o boală mintală

over ten years to ask for help.

îi ia peste 10 ani să ceară ajutor.

But there are very effective treatments.

Dar există tratamente eficace.

Medications and therapy complement each other to boost brain chemicals.

Medicaţia şi terapia combinate îmbunătăţesc chimia creierului.

In extreme cases, electroconvulsive therapy,

În cazuri extreme, terapia cu electroşocuri,

which is like a controlled seizure in the patient's brain,

– care e o criză indusă controlat în creierul pacientului – e foarte utilă.

is also very helpful.

Other promising treatments,

Alte tratamente promiţătoare ca stimularea magnetică transcranială

like transcranial magnetic stimulation,

are being investigated, too.

sunt studiate şi ele.

So, if you know someone struggling with depression,

Dacă cunoşti pe cineva care se chinuie cu depresia,

encourage them, gently, to seek out some of these options.

încurajază-i cu blândeţe să apeleze la aceste opţiuni.

You might even offer to help with specific tasks,

Te poţi oferi să ajuţi la sarcini concrete,

like looking up therapists in the area,

precum căutatea terapeuţilor din apropiere

or making a list of questions to ask a doctor.

sau să faci o listă cu întrebări de adresat unui medic.

To someone with depression,

Pentru cineva suferind de depresie aceşti primi paşi sunt insurmontabili.

these first steps can seem insurmountable.

If they feel guilty or ashamed,

Dacă se simt vinovaţi sau ruşinaţi, spune-le că depresia e doar o boală,

point out that depression is a medical condition,

just like asthma or diabetes.

ca şi astmul sau ca diabetul.

It's not a weakness or a personality trait,

Nu e o slăbiciune sau o trăsătură de caracter,

and they shouldn't expect themselves to just get over it

şi n-ar trebui să aştepte să le treacă,

anymore than they could will themselves to get over a broken arm.

aşa cum nimănui nu-i trece prin simpla voinţă braţul rupt.

If you haven't experienced depression yourself,

Dacă tu nu ai depresie

avoid comparing it to times you've felt down.

evită să compari boala cu momentele tale de deprimare.

Comparing what they're experiencing to normal, temporary feelings of sadness

Comparând ceea ce simt ei cu sentimentele de tristete normale, trecătoare,

can make them feel guilty for struggling.

îi pot face să se simtă vinovaţi pentru suferinţa lor.

Even just talking about depression openly can help.

Chiar şi o conversație deschisă despre depresie poate ajuta.

For example, research shows that asking someone about suicidal thoughts

Studiile arată că doar întrebând pe cineva despre gândurile sinucigaşe

actually reduces their suicide risk.

îi va reduce riscul de sinucidere.

Open conversations about mental illness help erode stigma

Discuţii deschise despre boli mentale pot disipa stigmatul

and make it easier for people to ask for help.

şi oamenilor le-ar fi mai uşor să ceară ajutor.

And the more patients seek treatment,

Cu cât pacienţii caută tratament

the more scientists will learn about depression,

cu atât mai multe vor afla cercetătorii despre depresie

and the better the treatments will get.

iar tratamentele vor fi tot mai eficiente.