Embracing otherness, embracing myself | Thandiwe Newton

Traducător: Cristina Manoli Corector: Maria Tancu

Embracing otherness.

Îmbrăţişarea alterităţii...

When I first heard this theme,

Când am auzit prima dată această temă,

I thought, well, embracing otherness

m-am gândit: îmbrăţişarea alterităţii

is embracing myself.

înseamnă îmbrăţişarea sinelui.

And the journey to that place

Şi drumul spre locul acela

of understanding and acceptance

de înţelegere şi acceptare

has been an interesting one for me,

a fost unul interesant pentru mine

and it's given me an insight

şi mi-a oferit o privire

into the whole notion of self,

în integralitatea noţiunii de "eu",

which I think is worth sharing with you today.

care cred că merită să fie împărtăşită cu voi azi.

We each have a self,

Fiecare avem un eu,

but I don't think that we're born with one.

dar nu cred că ne-am născut cu unul.

You know how newborn babies

Ştiţi cum nou-născuţii

believe they're part of everything;

cred că fac parte din tot;

they're not separate?

nu există separat.

Well that fundamental sense of oneness

Fundamentul noţiunii de unicitate

is lost on us very quickly.

se pierde foarte devreme în noi.

It's like that initial stage is over --

E ca şi cum faza iniţială a luat sfârşit;

oneness: infancy,

Unicitate: copilărie,

unformed, primitive.

ne-formare, primitivitate.

It's no longer valid or real.

Nu mai este valabil sau real.

What is real is separateness,

Ceea ce e real e separarea.

and at some point in early babyhood,

Si, la un anumit punct din frageda pruncie,

the idea of self

ideea de eu

starts to form.

începe să se formeze.

Our little portion of oneness is given a name,

Micii noastre proporţii de unicitate i se dă un nume,

is told all kinds of things about itself,

i se spun tot felul de lucruri despre sine.

and these details,

Şi toate aceste detalii,

opinions and ideas

opinii şi idei

become facts,

devin realităţi

which go towards building ourselves,

care duc la crearea noastră,

our identity.

a identităţii.

And that self becomes the vehicle

Şi acest eu devine vehiculul

for navigating our social world.

de navigare în lumea noastră socială.

But the self is a projection

Dar eul e o proiecţie

based on other people's projections.

bazată pe proiecţiile celorlalţi.

Is it who we really are?

Asta suntem noi cu adevărat?

Or who we really want to be, or should be?

Sau cine vrem cu adevărat să fim sau ar trebui să fim?

So this whole interaction

Această întreagă interacţiune

with self and identity

între eu şi identitate

was a very difficult one for me growing up.

a fost foarte dificilă pentru mine când creşteam.

The self that I attempted to take out into the world

Eul pe care încercam să îl scot în lume

was rejected over and over again.

era respins iar şi iar.

And my panic

Şi frica mea

at not having a self that fit,

că nu aveam un eu care se potriveşte

and the confusion that came

şi confuzia generată

from my self being rejected,

din faptul că eul meu era respins

created anxiety, shame

creau anxietate, ruşine

and hopelessness,

şi deznădejde,

which kind of defined me for a long time.

ceea ce m-a definit cumva multă vreme.

But in retrospect,

Dar, privind în urmă,

the destruction of my self was so repetitive

distrugerea eului meu a fost atât de repetitivă,

that I started to see a pattern.

încât am început să observ un tipar.

The self changed,

Eul s-a schimbat,

got affected, broken, destroyed,

a fost afectat, sfărâmat, distrus,

but another one would evolve --

dar avea să se dezvolte altul...

sometimes stronger,

uneori, mai puternic,

sometimes hateful,

alteori, plin de ură,

sometimes not wanting to be there at all.

uneori nedorind nici măcar să existe.

The self was not constant.

Eul nu era constant.

And how many times

Şi de câte ori

would my self have to die

trebuia să moară eul meu

before I realized

pentru a realiza

that it was never alive in the first place?

că nici nu fusese în viaţă de la început?

I grew up on the coast of England

Am crescut pe coasta Angliei

in the '70s.

în anii '70.

My dad is white from Cornwall,

Tatăl meu e alb, din Cornwall

and my mom is black from Zimbabwe.

şi mama e neagră, din Zimbabwe.

Even the idea of us as a family

Chiar şi ideea ca noi să fim o familie

was challenging to most people.

era o provocare pentru majoritatea oamenilor.

But nature had its wicked way,

Dar natura are felul ei ciudat,

and brown babies were born.

şi astfel de nasc copiii mulatri.

But from about the age of five,

Dar, de pe la vârsta de cinci ani,

I was aware that I didn't fit.

am fost conştientă că nu mă integram.

I was the black atheist kid

Eram un copil ateu negru

in the all-white Catholic school run by nuns.

la o şcoală numai de albi, condusă de călugăriţe.

I was an anomaly,

Eram o anomalie.

and my self was rooting around for definition

Şi eul meu căuta definiţia

and trying to plug in.

şi încerca să se conecteze.

Because the self likes to fit,

Căci eului îi place să se integreze,

to see itself replicated,

să se vadă multiplicat,

to belong.

să aparţină.

That confirms its existence

Asta îi confirmă existenţa

and its importance.

şi importanţa.

And it is important.

Şi este important.

It has an extremely important function.

Are o funcţie extrem de importantă.

Without it, we literally can't interface with others.

Fără ea, chiar nu putem interacţiona cu alţii.

We can't hatch plans

Nu puteam ţese planuri

and climb that stairway of popularity,

şi să urcăm în topul popularităţii,

of success.

al succesului.

But my skin color wasn't right.

Dar culoarea pielii mele nu era potrivită.

My hair wasn't right.

Părul meu nu era potrivit.

My history wasn't right.

Trecutul meu nu era potrivit.

My self became defined

Eul meu devenise definit

by otherness,

de alteritate,

which meant that, in that social world,

ceea ce însemna că, în lumea socială,

I didn't really exist.

eu nu existam cu adevărat.

And I was "other" before being anything else --

Eram celălalt înainte să fiu orice altceva,

even before being a girl.

chiar şi înainte de a fi fată.

I was a noticeable nobody.

Eram un nimeni observabil.

Another world was opening up

O altă lumea se deschidea

around this time:

cam în acest timp:

performance and dancing.

interpretarea şi dansul.

That nagging dread of self-hood

Groaza sâcâitoare a eului

didn't exist when I was dancing.

dispărea când dansam.

I'd literally lose myself.

Mă pierdeam, la propriu.

And I was a really good dancer.

Şi eram o dansatoare foarte bună.

I would put

Îmi transpuneam

all my emotional expression

toate expresiile emoţionale

into my dancing.

în dansul meu.

I could be in the movement

Puteam fi, în mişcare,

in a way that I wasn't able to be

într-un fel în care nu reuşeam să fiu

in my real life, in myself.

în viaţa mea reală, în mine.

And at 16,

Şi, la 16 ani,

I stumbled across another opportunity,

am dat peste altă şansă

and I earned my first acting role in a film.

şi am primit primul meu rol într-un film.

I can hardly find the words

Nici nu găsesc cuvintele

to describe the peace I felt

să descriu pacea pe care o simţeam

when I was acting.

când interpretam.

My dysfunctional self

Eul meu disfuncţional

could actually plug in

se putea conecta

to another self, not my own,

la altă personalitate, nu a mea.

and it felt so good.

Şi mă simţeam aşa de bine!

It was the first time that I existed

Era prima dată când existam

inside a fully-functioning self --

în interiorul unui eu pe deplin funcţional,

one that I controlled,

unul pe care îl controlam eu,

that I steered,

pe care îl conduceam,

that I gave life to.

căruia îi dădeam viaţă.

But the shooting day would end,

Dar ziua liniştitoare se încheia

and I'd return

şi mă întorceam

to my gnarly, awkward self.

la eul meu ciunt, ciudat.

By 19,

La 19 ani,

I was a fully-fledged movie actor,

eram actriţă de film cu drepturi depline,

but still searching for definition.

dar încă mai căutam o definire.

I applied to read anthropology

Am aplicat să studiez antropologia

at university.

la universitate.

Dr. Phyllis Lee gave me my interview,

Am susţinut interviul cu Dr. Phyllis Lee

and she asked me, "How would you define race?"

şi m-a întrebat: "Cum defineşti rasa?"

Well, I thought I had the answer to that one,

Ei bine, credeam că ştiu răspunsul la asta.

and I said, "Skin color."

Şi am spus: "Culoarea pielii."

"So biology, genetics?" she said.

"Aşadar, biologie, genetică?" a spus ea.

"Because, Thandie, that's not accurate.

"Căci, Thandie, nu e corect."

Because there's actually more genetic difference

"De fapt, e mai mare diferenţa genetică"

between a black Kenyan

"între un kenyan negru"

and a black Ugandan

"şi un ugandez negru"

than there is between a black Kenyan

"decât cea dintre un kenyan negru"

and, say, a white Norwegian.

"şi, să zicem, un norvegian alb."

Because we all stem from Africa.

"Deoarece toţi izvorâm din Africa."

So in Africa,

"Aşadar, în Africa,"

there's been more time

"a existat mai mult timp"

to create genetic diversity."

"pentru crearea diversităţii genetice."

In other words,

Cu alte cuvinte,

race has no basis

rasa nu are baze

in biological or scientific fact.

în adevăruri biologice şi ştiinţifice.

On the one hand, result.

Pe de o parte, rezultatul...

Right?

Corect?

On the other hand, my definition of self

Pe cealaltă parte, definiţia mea pentru eu

just lost a huge chunk of its credibility.

şi-a pierdut o mare parte din credibilitate.

But what was credible,

Dar, ceea ce era credibil

what is biological and scientific fact,

ce era adevăr biologic şi ştiinţific,

is that we all stem from Africa --

este că toţi provenim din Africa,

in fact, from a woman called Mitochondrial Eve

dintr-o femeie denumită Eva mitocondrială,

who lived 160,000 years ago.

care a trăit acum 160.000 de ani.

And race is an illegitimate concept

Rasa e un concept ilegitim

which our selves have created

pe care eurile noastre l-au creat

based on fear and ignorance.

pe baza fricii şi ignoranţei.

Strangely, these revelations

În mod ciudat, aceste revelaţii

didn't cure my low self-esteem,

nu au vindecat respectul meu de sine scăzut,

that feeling of otherness.

sentimentul de alteritate.

My desire to disappear

Dorinţa mea de a dispărea

was still very powerful.

era încă puternică.

I had a degree from Cambridge;

Aveam o diplomă de la Cambridge,

I had a thriving career,

aveam o carieră înfloritoare,

but my self was a car crash,

dar eul meu era distrus,

and I wound up with bulimia

iar eu am ajuns bulimică

and on a therapist's couch.

şi pe canapeaua psihoterapeutului.

And of course I did.

Şi era şi normal.

I still believed

Tot mai credeam

my self was all I was.

că eul meu era tot ce aveam.

I still valued self-worth

Tot mai valorizam stima de sine

above all other worth,

mai presus decât orice alt tip de stimă.

and what was there to suggest otherwise?

Şi ce mi-ar fi putut sugera contrariul?

We've created entire value systems

Am creat întregi sisteme de valori

and a physical reality

şi o realitate fizică

to support the worth of self.

pentru a susţine valoarea eului.

Look at the industry for self-image

Priviţi toată industria pentru imaginea de sine

and the jobs it creates,

şi câte slujbe creează,

the revenue it turns over.

veniturile pe care le adună.

We'd be right in assuming

Am avea dreptate să presupunem

that the self is an actual living thing.

că eul chiar e o fiinţă care trăieşte.

But it's not. It's a projection

Dar nu este; este o proiecţie

which our clever brains create

pe care creierele noastre deştepte o creează

in order to cheat ourselves

pentru a ne minţi

from the reality of death.

în legătură cu realitatea morţii.

But there is something

Dar este ceva

that can give the self

ce poate oferi eului

ultimate and infinite connection --

o legătură fundamentală şi infinită,

and that thing is oneness,

iar acest lucru este unicitatea,

our essence.

esenţa noastră.

The self's struggle

Lupta eului

for authenticity and definition

pentru autenticitate şi definire

will never end

nu va lua sfârşit

unless it's connected to its creator --

decât dacă e conectat cu creatorul său,

to you and to me.

cu tine şi cu mine.

And that can happen with awareness --

Şi asta se poate întâmpla cu conştiinţa,

awareness of the reality of oneness

conştiinţa realităţii unicităţii

and the projection of self-hood.

şi proiecţiei eului.

For a start, we can think about

Pentru început, ne putem gândi

all the times when we do lose ourselves.

la momentele când chiar ne pierdem de noi înşine.

It happens when I dance,

Se întâmplă când dansez,

when I'm acting.

când interpretez.

I'm earthed in my essence,

Sunt înţelenită în esenţa mea

and my self is suspended.

şi eul meu e suspendat.

In those moments,

În acele clipe,

I'm connected to everything --

sunt conectată la tot,

the ground, the air,

la pământ, aer,

the sounds, the energy from the audience.

sunete, energia din public.

All my senses are alert and alive

Toate simţurile sunt alerte şi treze

in much the same way as an infant might feel --

foarte asemănător cu felul cum probabil se simte un prunc,

that feeling of oneness.

acel sentiment de unicitate.

And when I'm acting a role,

Şi când interpretez un rol

I inhabit another self,

locuiesc în alt eu

and I give it life for awhile,

şi îi dau viaţă pentru o vreme.

because when the self is suspended

Pentru că, dacă eul este suspendat,

so is divisiveness

la fel e şi învrăjbirea

and judgment.

şi critica.

And I've played everything

Şi am jucat orice,

from a vengeful ghost in the time of slavery

de la o fantomă răzbunătoare în vremea sclaviei,

to Secretary of State in 2004.

la Secretar de Stat în 2004.

And no matter how other

Şi, indiferent cât de diferite

these selves might be,

ar fi aceste euri,

they're all related in me.

toate au legătură în mine.

And I honestly believe

Şi cred sincer

the key to my success as an actor

că cheia succesului meu ca actriţă

and my progress as a person

şi a progresului meu ca persoană

has been the very lack of self

a fost chiar absenţa eului

that used to make me feel

care mă făcea să mă simt

so anxious and insecure.

atât de anxioasă şi nesigură.

I always wondered

Mereu m-am întrebat

why I could feel others' pain so deeply,

de ce puteam simţi aşa profund durerea celorlalţi,

why I could recognize

de ce recunoşteam

the somebody in the nobody.

cineva-ul din nimeni.

It's because I didn't have a self to get in the way.

Este deoarece nu aveam un eu care să îmi stea în cale.

I thought I lacked substance,

Credeam că îmi lipseşte substanţa

and the fact that I could feel others'

şi faptul că-i puteam simţi pe ceilalţi

meant that I had nothing of myself to feel.

însemna că nu aveam nimic de simţit în legătură cu mine.

The thing that was a source of shame

Lucrul care reprezenta o sursă de ruşine

was actually a source of enlightenment.

era, de fapt, o sursă de iluminare.

And when I realized

Şi când mi-am dat seama

and really understood

şi am înţeles cu adevărat

that my self is a projection and that it has a function,

că eul meu este o proiecţie şi că are o funcţie

a funny thing happened.

s-a întâmplat ceva ciudat.

I stopped giving it so much authority.

Am încetat să-i mai acord atâta autoritate.

I give it its due.

I-am dat ce i se cuvine.

I take it to therapy.

L-am dus la terapie.

I've become very familiar

Am devenit foarte familiarizată

with its dysfunctional behavior.

cu comportamentul său disfuncţional.

But I'm not ashamed of my self.

Dar nu mi-e ruşine de eul meu.

In fact, I respect my self

De fapt, chiar îmi respect eul

and its function.

şi funcţia lui.

And over time and with practice,

Şi, de-a lungul timpului şi cu răbdare,

I've tried to live

am încercat să trăiesc

more and more from my essence.

tot mai mult din esenţa mea.

And if you can do that,

Şi, dacă poţi face asta,

incredible things happen.

se întâmplă lucruri incredibile.

I was in Congo in February,

Am fost în Congo în februarie,

dancing and celebrating

să dansez şi să sărbătoresc

with women who've survived

cu femei care au supravieţuit

the destruction of their selves

distrugerii eurilor lor

in literally unthinkable ways --

în moduri chiar imposibil de imaginat,

destroyed because other brutalized, psychopathic selves

distruse deoarece alte euri brutalizate, psihopate

all over that beautiful land

de pe tot ţinutul acela frumos

are fueling our selves' addiction

alimentează dependenţa eurilor noastre

to iPods, Pads, and bling,

pentru iPod-uri, Pad-uri şi bijuterii strălucitoare,

which further disconnect ourselves

care, la rândul lui, ne deconectează şi mai mult

from ever feeling their pain,

de simţirea durerii lor,

their suffering,

a suferinţei lor,

their death.

a morţii lor.

Because, hey,

Pentru că,

if we're all living in ourselves

dacă trăim toţi în noi înşine

and mistaking it for life,

şi confundăm acest lucru cu viaţa,

then we're devaluing

atunci devalorizăm

and desensitizing life.

şi desensibilizăm viaţa.

And in that disconnected state,

În această stare de deconectare,

yeah, we can build factory farms with no windows,

putem construi ferme industriale fără ferestre,

destroy marine life

să distrugem viaţa marină

and use rape as a weapon of war.

şi să folosim violul ca armă de război.

So here's a note to self:

Şi iată o notă pentru sine:

The cracks have started to show

crăpăturile au început să se observe

in our constructed world,

în lumea noastră construită,

and oceans will continue

iar oceanele vor continua

to surge through the cracks,

să-şi trimită valurile printre crăpături,

and oil and blood,

şi petrol, şi sânge,

rivers of it.

râuri-râuri.

Crucially, we haven't been figuring out

Esenţial, nu ne-am dat încă seama

how to live in oneness

cum să trăim în unicitate

with the Earth and every other living thing.

cu Pământul şi toate celelalte fiinţe.

We've just been insanely trying to figure out

Am încercat înnebuniţi să ne dăm seama

how to live with each other -- billions of each other.

cum să trăim între noi, miliarde de oameni.

Only we're not living with each other;

Numai că nu trăim între noi;

our crazy selves are living with each other

eurile noastre nebune trăiesc între ele

and perpetuating an epidemic

şi transmit o epidemie

of disconnection.

de deconectare.

Let's live with each other

Haideţi să trăim unii cu ceilalţi

and take it a breath at a time.

şi să respirăm fiecare gură de aer pe rând.

If we can get under that heavy self,

Dacă putem trece dincolo de greoiul eu,

light a torch of awareness,

să aprindem o făclie de conştiinţă

and find our essence,

şi să ne găsim esenţa,

our connection to the infinite

conexiunea la infinit

and every other living thing.

şi orice altă fiinţă de pe Pământ.

We knew it from the day we were born.

Ştim asta din ziua în care ne-am născut.

Let's not be freaked out

Să nu ne speriem

by our bountiful nothingness.

de preţuita noastră nimicnicie.

It's more a reality

E mai mult o realitate

than the ones our selves have created.

pe care chiar noi am creat-o.

Imagine what kind of existence we can have

Imaginaţi-vă ce fel de existenţă putem avea

if we honor inevitable death of self,

dacă respectăm inevitabila moarte a eului,

appreciate the privilege of life

apreciem privilegiul vieţii

and marvel at what comes next.

şi ne minunăm de ce urmează.

Simple awareness is where it begins.

Simpla conştientizare, cu asta începe.

Thank you for listening.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

(Applause)

(Aplauze)