Peter Attia: What if we're wrong about diabetes?

Translator: Joseph Geni Reviewer: Morton Bast

Traducător: Maria Sirbu Corector: Andreea Staicu

I'll never forget that day

Nu voi uita niciodată acea zi

back in the spring of 2006.

din primăvara lui 2006,

I was a surgical resident

Eram chirurg rezident

at The Johns Hopkins Hospital,

la spitalul Johns Hopkins

taking emergency call.

când am preluat un apel de urgenţă.

I got paged by the E.R. around 2 in the morning

Am fost chemat la camera de urgenţă în jurul orei 2 dimineaţa

to come and see a woman with a diabetic ulcer

să consult o femeie cu ulcer diabetic

on her foot.

la picior.

I can still remember sort of that smell of rotting flesh

Încă îmi amintesc mirosul de carne putrezită,

as I pulled the curtain back to see her.

pe care-l simţeam în timp ce trăgeam perdeaua s-o văd.

And everybody there agreed this woman was very sick

Toţi eram de acord că femeia era grav bolnavă

and she needed to be in the hospital.

şi trebuia internată în spital.

That wasn't being asked.

Nici nu se punea problema.

The question that was being asked of me was a different one,

Mă întrebam, însă

which was, did she also need an amputation?

dacă avea nevoie să-i fie amputat piciorul.

Now, looking back on that night,

Uitându-mă înapoi la acea seară,

I'd love so desperately to believe that I treated that woman

mi-ar plăcea să cred că i-am arătat acelei femei

on that night with the same empathy and compassion

din acea seara, acceaşi compasiune

I'd shown the 27-year-old newlywed

pe care i-am arătat-o fetei de 27 ani, proaspăt măritată,

who came to the E.R. three nights earlier

care venise la camera de urgenţă cu 3 zile înainte

with lower back pain

cu dureri lombare,

that turned out to be advanced pancreatic cancer.

care s-au dovedit a fi de fapt, cancer pancreatic avansat.

In her case, I knew there was nothing I could do

În cazul ei, ştiam că nu mai puteam face nimic

that was actually going to save her life.

să-i salvez viaţa.

The cancer was too advanced.

Cancerul era mult prea avansat.

But I was committed to making sure that

Am vrut să mă asigur că voi face tot posibilul

I could do anything possible to make her stay

ca ea să se simtă cât mai confortabil:

more comfortable. I brought her a warm blanket

i-am adus o pătură călduroasă

and a cup of a coffee.

şi o cafea,

I brought some for her parents.

le-am adus şi părinţilor ei.

But more importantly, see, I passed no judgment on her,

Important e că nu am judecat-o,

because obviously she had done nothing

din moment ce nu ajunsese în acea situaţie

to bring this on herself.

de bună voie.

So why was it that, just a few nights later,

Deci de ce, câteva nopţi mai târziu,

as I stood in that same E.R. and determined

în timp ce stăteam în aceeaşi cameră de gardă

that my diabetic patient did indeed need an amputation,

şi hotăram dacă pacienta avea într-adevăr nevoie de amputare

why did I hold her in such bitter contempt?

am realizat cât de mult o dispreţuiam.

You see, unlike the woman the night before,

Spre deosebire de fata dinainte,

this woman had type 2 diabetes.

această femeie avea diabet tip 2.

She was fat.

Era grasă.

And we all know that's from eating too much

Toţi ştim că asta se întâmplă dacă mănânci prea mult

and not exercising enough, right?

şi nu faci destulă mişcare, nu-i aşa?

I mean, how hard can it be?

Cât de greu poate fi?

As I looked down at her in the bed, I thought to myself,

În timp ce mă uitam la ea cum stătea culcată în pat,

if you just tried caring even a little bit,

mă gândeam că dacă ar fi avut măcar puţină grijă de ea,

you wouldn't be in this situation at this moment

nu ar fi ajuns în situaţia în care

with some doctor you've never met

să-i fie amputat piciorul

about to amputate your foot.

de un doctor pe care nici nu-l cunoştea.

Why did I feel justified in judging her?

De ce m-am simţit îndreptăţit s-o judec?

I'd like to say I don't know.

Aş vrea să spun că nu ştiu,

But I actually do.

dar de fapt, ştiu.

You see, in the hubris of my youth,

În orgoliul tinereţii mele,

I thought I had her all figured out.

credeam că ştiu totul despre ea:

She ate too much. She got unlucky.

mânca prea mult, a avut ghinion

She got diabetes. Case closed.

şi s-a îmbolnăvit de diabet. Punct.

Ironically, at that time in my life,

În mod ironic, în acel moment din viaţa mea,

I was also doing cancer research,

făceam cercetare în domeniul cancerului,

immune-based therapies for melanoma, to be specific,

mai exact despre imunoterapia pentru melanom

and in that world I was actually taught to question everything,

şi în acea lume fusesem învăţat să problematizez totul,

to challenge all assumptions

să contest toate ipotezele

and hold them to the highest possible scientific standards.

şi să le aduc la cele mai înalte standarde ştiinţifice posibil.

Yet when it came to a disease like diabetes

Însă când era vorba de o boală ca diabetul,

that kills Americans eight times more frequently than melanoma,

care omoară de 8 ori mai mulţi americani decât melanomul,

I never once questioned the conventional wisdom.

nu m-am îndoit nici o clipă de înţelepciunea convenţională.

I actually just assumed the pathologic sequence of events

Am presupus că secvenţa patologică a evenimentelor

was settled science.

era o problemă rezolvată.

Three years later, I found out how wrong I was.

3 ani mai târziu am realizat cât de mult m-am înşelat.

But this time, I was the patient.

Dar de acea dată, eu eram pacientul.

Despite exercising three or four hours every single day,

Deşi făceam mişcare 3-4 ore pe zi

and following the food pyramid to the letter,

şi respectam piramida alimentelor,

I'd gained a lot of weight and developed something

m-am îngrăşat foarte mult

called metabolic syndrome.

şi m-am îmbolnăvit de sindrom metabolic.

Some of you may have heard of this.

Unii dintre voi poate au auzit despre asta.

I had become insulin-resistant.

Devenisem rezistent la insulină.

You can think of insulin as this master hormone

Vă puteţi gândi la insulină ca la un hormon important

that controls what our body does with the foods we eat,

care controlează ceea ce corpul face cu grăsimile pe care le consumăm,

whether we burn it or store it.

indiferent dacă le ardem sau depozităm.

This is called fuel partitioning in the lingo.

Asta se numeşte „repartizarea combustibilului” în jargon.

Now failure to produce enough insulin is incompatible with life.

Incapacitatea de a produce insulină e incompatibilă cu viaţa,

And insulin resistance, as its name suggests,

iar rezistenţa crescută la insulină, după cum sugerează şi denumirea

is when your cells get increasingly resistant

se instalează atunci când celulele devin din ce în ce mai rezistente

to the effect of insulin trying to do its job.

la activitatea insulinei.

Once you're insulin-resistant,

Odată ce-ai devenit rezistent la insulină,

you're on your way to getting diabetes,

eşti supus riscului de a dezvolta diabet zaharat,

which is what happens when your pancreas

care apare atunci când pancreasul nu poate produce suficientă insulină

can't keep up with the resistance and make enough insulin.

ca să ţină pasul cu rezistenţa.

Now your blood sugar levels start to rise,

Nivelul glicemiei începe să crească

and an entire cascade of pathologic events

şi au loc o mulţime de evenimente patologice,

sort of spirals out of control that can lead to heart disease,

care pot cauza boli de inimă,

cancer, even Alzheimer's disease,

cancer, Alzheimer şi amputări,

and amputations, just like that woman a few years earlier.

cum a păţit acea femeie acum câţiva ani.

With that scare, I got busy changing my diet radically,

M-am speriat atât de tare, încât mi-am schimbat radical dieta,

adding and subtracting things most of you would find

adăugând şi eliminând alimente

almost assuredly shocking.

pe care mulţi dintre voi le-ar considera şocante.

I did this and lost 40 pounds, weirdly while exercising less.

Ca rezultat, am pierdut 18 kg, în timp ce, în mod ciudat, făceam mai puţină mişcare.

I, as you can see, I guess I'm not overweight anymore.

După cum se vede, nu mai sunt supraponderal

More importantly, I don't have insulin resistance.

şi nici rezistent la insulină.

But most important, I was left

Cel mai important e că mi s-au întipărit în minte

with these three burning questions that wouldn't go away:

3 întrebări de care nu am putut scăpa:

How did this happen to me if I was supposedly

de ce mi s-a întâmplat asta mie,

doing everything right?

din moment ce mă îngrijeam cum puteam mai bine?

If the conventional wisdom about nutrition had failed me,

Dacă înţelepciunea convenţională despre nutriţie mă păgubise,

was it possible it was failing someone else?

mai păgubea oare şi pe altcineva?

And underlying these questions,

Gândindu-mă la aceste întrebări,

I became almost maniacally obsessed

am devenit obsedat

in trying to understand the real relationship

de a înţelege adevărata legătură

between obesity and insulin resistance.

dintre obezitate şi rezistenţa la insulină.

Now, most researchers believe obesity

Majoritatea cercetătorilor consideră că obezitatea

is the cause of insulin resistance.

cauzează rezistenţă la insulină.

Logically, then, if you want to treat insulin resistance,

Pasul logic ca să tratezi rezistenţa la insulină,

you get people to lose weight, right?

e să-i îndemni pe oameni să slăbească, nu-i aşa?

You treat the obesity.

Tratezi obezitatea.

But what if we have it backwards?

Dar dacă e de fapt invers?

What if obesity isn't the cause of insulin resistance at all?

Dacă, de fapt nu obezitatea cauzează rezistenţă la insulină?

In fact, what if it's a symptom of a much deeper problem,

Dacă e doar simptomul unei probleme mult mai complicate,

the tip of a proverbial iceberg?

vârful icebergul-ui?

I know it sounds crazy because we're obviously in the midst

Ştiu că sună ciudat, din moment ce suntem, evident

of an obesity epidemic, but hear me out.

în mijlocul unei epidemii de obezitate, dar ascultaţi-mă:

What if obesity is a coping mechanism

dacă obezitatea e mecanismul de adaptare

for a far more sinister problem going on

la o problemă mult mai gravă

underneath the cell?

la nivel subcelular?

I'm not suggesting that obesity is benign,

Nu insinuez faptul că obezitatea e beningnă,

but what I am suggesting is it may be the lesser

ci că ar putea fi cel mai mic rău

of two metabolic evils.

din două rele metabolice.

You can think of insulin resistance as the reduced capacity

Vă puteţi imagina rezistenţa la insulină

of our cells to partition fuel,

ca o capacitate redusă a celulelor de a” repartiza combustbilul”

as I alluded to a moment ago,

cum am precizat mai devreme,

taking those calories that we take in

adică acele calorii pe care le consumăm,

and burning some appropriately and storing some appropriately.

arzându-le sau depozitându-le în mod corespunzător.

When we become insulin-resistant,

Când devenim rezistenţi la insulină,

the homeostasis in that balance deviates from this state.

homeostazia nu-şi mai menţine echilibrul şi deviază de la normal.

So now, when insulin says to a cell,

În această situaţie, când insulina îi spune celulei

I want you to burn more energy

să consume mai multă energie decât e necesar,

than the cell considers safe, the cell, in effect, says,

celula îi răspunde:

"No thanks, I'd actually rather store this energy."

„Nu mulţumesc, prefer să stochez această energie”.

And because fat cells are actually missing most of

Deoarece celulelor adipoase le lipseşte mecanismul celular complex,

the complex cellular machinery found in other cells,

întâlnit la alte celule,

it's probably the safest place to store it.

ele devin cel mai potrivit loc pentru stocarea energiei.

So for many of us, about 75 million Americans,

Pentru aproximativ 75 milioane de americani

the appropriate response to insulin resistance

răspunsul la rezistenţa la insulină

may actually be to store it as fat, not the reverse,

ar putea fi depozitarea grăsimii, nu opusul,

getting insulin resistance in response to getting fat.

adică dezvoltarea rezistenţei la insulină ca o consecinţă a creşterii în greutate.

This is a really subtle distinction,

Aceasta e o deosebire foarte subtilă,

but the implication could be profound.

dar implicaţiile ar putea fi profunde.

Consider the following analogy:

Consideraţi următoarea analogie:

Think of the bruise you get on your shin

gândiţi-vă la contuzia care apare

when you inadvertently bang your leg into the coffee table.

când vă loviţi tibia accidental de masă.

Sure, the bruise hurts like hell, and you almost certainly

Contuzia e foarte dureroasă,

don't like the discolored look, but we all know

şi mai mult ca sigur vă displace aspectul ei decolorat.

the bruise per Se is not the problem.

Dar cu toţii ştim că nu contuzia în sine e problema.

In fact, it's the opposite. It's a healthy response to the trauma,

De fapt, e exact opusul, adică un răspuns sănătos la traumă,

all of those immune cells rushing to the site of the injury

cu toate acele celule imune care se grăbesc la locul accidentat

to salvage cellular debris and prevent the spread

să salveze fragmentele celulare

of infection to elsewhere in the body.

şi să prevină răspândirea infecţiei în corp.

Now, imagine we thought bruises were the problem,

Imaginaţi-vă cum ar fi fost dacă am fi considerat contuziile problema principală

and we evolved a giant medical establishment

şi am fi creat o uriaşă instituţie medicală

and a culture around treating bruises:

şi am fi dezvoltat o cultură a tratamentului acestor contuzii,

masking creams, painkillers, you name it,

cum ar fi cremele de mascare şi analgezicele,

all the while ignoring the fact that people

ignorând faptul că oamenii

are still banging their shins into coffee tables.

încă îşi lovesc gamba de masă.

How much better would we be if we treated the cause --

Nu ar fi mult mai bine dacă am trata cauza,

telling people to pay attention

adică să le spunem oamenilor să fie mai atenţi

when they walk through the living room --

când merg prin sufragerie,

rather than the effect?

şi nu efectul?

Getting the cause and the effect right

Înţelegerea cauzei şi a efectului

makes all the difference in the world.

face toată diferenţa.

Getting it wrong, and the pharmaceutical industry

Dacă nu înţelegem, industria farmaceutică

can still do very well for its shareholders

o să-şi continue performanţa de dragul acţionarilor săi,

but nothing improves for the people with bruised shins.

dar nimic nu o să se îmbunătăţească pentru persoanele cu tibia inflamată.

Cause and effect.

Cauza şi efectul.

So what I'm suggesting is

Ceea ce vreau să spun e că

maybe we have the cause and effect wrong

poate am înţeles greşit cauza şi efectul,

on obesity and insulin resistance.

privind obezitatea şi rezistenţa la insulină.

Maybe we should be asking ourselves,

Poate că ar trebui să ne întrebăm

is it possible that insulin resistance causes weight gain

dacă e posibil ca rezistenţa la insulină să determine creşterea în greutate

and the diseases associated with obesity,

şi bolile asociate cu obezitatea

at least in most people?

la majoritatea oamenilor.

What if being obese is just a metabolic response

Dacă obezitatea e doar un răspuns al metabolismului

to something much more threatening,

la ceva mult mai grav,

an underlying epidemic,

cum ar fi o epidemie ascunsă,

the one we ought to be worried about?

care ar trebui de fapt, să ne îngrijoreze?

Let's look at some suggestive facts.

Să ne uităm la câteva date sugestive:

We know that 30 million obese Americans

ştim că 30 milioane de americani obezi din Statele Unite

in the United States don't have insulin resistance.

nu au rezistenţă la insulină

And by the way, they don't appear to be at any

şi nu par a prezenta un risc mai crescut de boală

greater risk of disease than lean people.

decât persoanele slabe.

Conversely, we know that six million lean people

În schimb, ştim că 6 milioane de persoane slabe din Statele Unite

in the United States are insulin-resistant,

au rezistenţă la insulină

and by the way, they appear to be at even greater risk

şi par a prezenta un risc mai crescut

for those metabolic diseases I mentioned a moment ago

de boli metabolice ca cele deja menţionate,

than their obese counterparts.

decât corespondenţii lor obezi.

Now I don't know why, but it might be because,

Aceasta s-ar putea datora faptului că,

in their case, their cells haven't actually figured out

în cazul lor, celulele încă nu au realizat

the right thing to do with that excess energy.

cum să utilizeze acel surplus de energie în mod util.

So if you can be obese and not have insulin resistance,

Aşa că dacă eşti obez şi nu ai rezistenţă la insulină,

and you can be lean and have it,

sau eşti slab şi ai rezistenţă la insulină,

this suggests that obesity may just be a proxy

sugerează că obezitatea ar putea fi doar un surogat

for what's going on.

pentru ceea ce se întâmplă.

So what if we're fighting the wrong war,

Dacă ducem un război greşit

fighting obesity rather than insulin resistance?

şi în loc să ne luptăm cu rezistenţa la insulină, ne luptăm cu obezitatea?

Even worse, what if blaming the obese

Blamându-i pe obezi

means we're blaming the victims?

înseamnă că blamăm victimele?

What if some of our fundamental ideas about obesity

Dacă o parte din ideile noastre fundamentale despre obezitate

are just wrong?

sunt greşite?

Personally, I can't afford the luxury of arrogance anymore,

Eu, personal, nu-mi mai permit luxul de a fi arogant,

let alone the luxury of certainty.

cu atât mai puţin de a avea certitudini.

I have my own ideas about what could be at the heart of this,

Am propriile păreri referitoare la cauzele acestei probleme,

but I'm wide open to others.

dar sunt deschis şi la altele.

Now, my hypothesis, because everybody always asks me,

Ipoteza mea, pentru că toată lumea mă-ntreabă,

is this.

e aceasta.

If you ask yourself, what's a cell trying to protect itself from

Dacă te întrebi împotriva a ce încearcă să se protejeze o celulă

when it becomes insulin resistant,

când vine vorba de rezistenţă la insulină,

the answer probably isn't too much food.

răspunsul nu e, cu siguranţă, de prea multă mâncare.

It's more likely too much glucose: blood sugar.

E mai degrabă de prea multă glucoză:glicemie.

Now, we know that refined grains and starches

Ştim că cerealele rafinate şi amidonul

elevate your blood sugar in the short run,

cresc temporar glicemia

and there's even reason to believe that sugar

şi că zahărul ar putea cauza direct

may lead to insulin resistance directly.

rezistenţă la insulină.

So if you put these physiological processes to work,

Dacă pui cap la cap aceste procese fiziologice,

I'd hypothesize that it might be our increased intake

reiese că aportul crescut de cereale rafinate,

of refined grains, sugars and starches that's driving

zaharuri şi amidon

this epidemic of obesity and diabetes,

cauzează epidemia de obezitate şi diabet,

but through insulin resistance,

dar asta datorită rezistenţă la insulină

you see, and not necessarily through just overeating and under-exercising.

şi nu neapărat a hranei in exces şi a lipsei de mişcare.

When I lost my 40 pounds a few years ago,

Când am slăbit 18 kg acum câţiva ani,

I did it simply by restricting those things,

am făcut-o prin eliminarea acelor alimente,

which admittedly suggests I have a bias

ceea ce sugerează că am o prejudecată,

based on my personal experience.

aşa cum arată experienţa personală.

But that doesn't mean my bias is wrong,

Dar asta nu înseamnă că prejudecata mea e greşită.

and most important, all of this can be tested scientifically.

Mai e important e că toate astea pot fi testate ştiinţific.

But step one is accepting the possibility

Primul pas e acceptarea posibilităţii

that our current beliefs about obesity,

că convingerile noastre actuale despre obezitate, diabet şi insulină

diabetes and insulin resistance could be wrong

ar putea fi eronate

and therefore must be tested.

şi de accea ar trebui testate.

I'm betting my career on this.

Îmi pariez cariera pe asta.

Today, I devote all of my time to working on this problem,

Acum îmi dedic tot timpul acestei probleme

and I'll go wherever the science takes me.

şi mă voi lăsa purtat de ştiinţă.

I've decided that what I can't and won't do anymore

Am decis că nu voi mai putea

is pretend I have the answers when I don't.

să pretind că am răspunsuri, când de fapt, nu am.

I've been humbled enough by all I don't know.

Am fost umilit destul de ceea ce nu ştiu.

For the past year, I've been fortunate enough

În ultimii ani, am fost foarte norocos

to work on this problem with the most amazing team

să lucrez la această problemă cu o echipă minunată

of diabetes and obesity researchers in the country,

de cercetători în diabet şi obezitate din această ţară

and the best part is,

şi partea cea mai bună e că ne-am înconjurat,

just like Abraham Lincoln surrounded himself with a team of rivals,

la fel ca Abraham Lincoln,

we've done the same thing.

de o echipă de rivali.

We've recruited a team of scientific rivals,

Am recrutat o echipă din cei mai sclipitori rivali de ştiinţă,

the best and brightest who all have different hypotheses

care au diverse ipoteze

for what's at the heart of this epidemic.

despre cauza acestei epidemii.

Some think it's too many calories consumed.

Unii cred că de vină sunt caloriile consumate,

Others think it's too much dietary fat.

alţii - grăsimile alimentare,

Others think it's too many refined grains and starches.

în timp ce alţii - cerealele rafinate şi amidonul.

But this team of multi-disciplinary,

Dar aceşti cercetători multidisciplinari,

highly skeptical and exceedingly talented researchers

sceptici şi talentaţi

do agree on two things.

sunt de acord în ceea ce priveşte două lucruri:

First, this problem is just simply too important

în primul rând, problema asta e mult prea importantă

to continue ignoring because we think we know the answer.

pentru a fi ignorată doar pentru că nu avem un răspuns.

And two, if we're willing to be wrong,

În al doilea rând, dacă suntem dispuşi să greşim,

if we're willing to challenge the conventional wisdom

şi să contestăm înţelepciunea convenţională

with the best experiments science can offer,

cu cele mai bune experimente oferite de ştiinţă,

we can solve this problem.

putem rezolva această problemă.

I know it's tempting to want an answer right now,

Ştiu că e tentat să ne dorim un răspuns imediat,

some form of action or policy, some dietary prescription --

o formă de acţiuni sau politici,

eat this, not that —

o prescripţie dietetică - mănâncă asta, evită asta -

but if we want to get it right,

dar înainte să înţelegem pe deplin,

we're going to have to do much more rigorous science

va trebui să facem cercetări mult mai riguroase,

before we can write that prescription.

până să scriem acea prescripţie.

Briefly, to address this, our research program

Pe scurt, pentru abordarea problemei,

is focused around three meta-themes, or questions.

programul nostru de cercetare se concentrează în jurul a 3 mari teme sau întrebări.

First, how do the various foods we consume

Prima - în ce măsură diversele produse pe care le consumăm

impact our metabolism, hormones and enzymes,

influenţează metabolismul, hormonii şi enzimele

and through what nuanced molecular mechanisms?

şi prin ce mecanizme moleculare nuanţate?

Second, based on these insights,

A doua - pot face oamenii schimbările necesare la diete

can people make the necessary changes in their diets

pe baza acestor perspective,

in a way that's safe and practical to implement?

într-un mod sigur şi practic?

And finally, once we identify what safe

Și ultima întrebare - odată verificate schimbările sigure şi practice,

and practical changes people can make to their diet,

pe care oamenii le pot face la dieta lor,

how can we move their behavior in that direction

cum le putem influenţa comportamentul

so that it becomes more the default

în aşa fel încât să devină mai degrabă standard,

rather than the exception?

decât excepţie?

Just because you know what to do doesn't mean

Doar pentru că ştii cum trebuie să procedezi,

you're always going to do it.

nu înseamnă că aşa vei proceda tot timpul.

Sometimes we have to put cues around people

Uneori trebuie să le dăm indicii oamenilor

to make it easier, and believe it or not,

ca să le fie mai uşor şi, credeţi sau nu,

that can be studied scientifically.

care pot fi studiate ştiinţific.

I don't know how this journey is going to end,

Nu ştiu cum o să se termine această călătorie,

but this much seems clear to me, at least:

dar cel puţin am înţeles că:

We can't keep blaming our overweight and diabetic patients

nu putem continua să-i blamăm pe pacienţii obezi şi diabetici

like I did.

aşa cum am făcut eu.

Most of them actually want to do the right thing,

Majoritatea vor să facă ceea ce trebuie,

but they have to know what that is,

dar trebuie să ştie mai întâi ce au de făcut

and it's got to work.

şi că au mult de lucru.

I dream of a day when our patients can

Visez la o zi în care pacienţii noştri

shed their excess pounds

vor putea scăpa de kilogramele în plus

and cure themselves of insulin resistance,

şi se vor vindeca de rezistenţa la insulină,

because as medical professionals,

deoarece ca medici profesionişti

we've shed our excess mental baggage

şi noi am scăpat de surplusul de bagaj mental

and cured ourselves of new idea resistance sufficiently

şi ne-am vindecat suficient de neacceptarea noilor idei

to go back to our original ideals:

ca să revenim la idealurile originale:

open minds, the courage to throw out yesterday's ideas

receptivitate, curajul de a renunţa la ideile învechite

when they don't appear to be working,

când acestea nu par a funcţiona

and the understanding that scientific truth isn't final,

şi înţelegerea faptului că adevărul ştiinţific nu e definitiv,

but constantly evolving.

ci evoluează constant.

Staying true to that path will be better for our patients

Alegând această cale, va fi mai bine atât pentru pacienţi,

and better for science.

cât şi pentru ştiinţă.

If obesity is nothing more than a proxy

Dacă obezitatea nu e nimic mai mult decât un surogat

for metabolic illness,

pentru bolile metabolice,

what good does it do us to punish those with the proxy?

de ce să îi pedepsim pe cei care suferă de obezitate?

Sometimes I think back to that night in the E.R.

Uneori mă gândesc la acea noapte din camera de gardă,

seven years ago.

în urmă cu 7 ani.

I wish I could speak with that woman again.

Aş vrea să pot vorbi din nou cu acea femeie.

I'd like to tell her how sorry I am.

Aş vrea să-i spun cât de rău îmi pare.

I'd say, as a doctor, I delivered

I-aş spune: am făcut tot ce mi-a stat în putinţă

the best clinical care I could,

ca doctor,

but as a human being,

dar ca om

I let you down.

te-am dezamăgit.

You didn't need my judgment and my contempt.

Nu aveai nevoie de judecata şi dispreţul meu.

You needed my empathy and compassion,

Aveai nevoie de compasiunea mea

and above all else, you needed a doctor

şi mai presus de toate,

who was willing to consider

de un doctor dispus să considere

maybe you didn't let the system down.

că nu tu ai retras sprijinul sistemului,

Maybe the system, of which I was a part,

ci sistemul, din care făceam şi eu parte,

was letting you down.

ţi-a retras sprijinul.

If you're watching this now,

Dacă mă priveşti acum,

I hope you can forgive me.

sper că mă poţi ierta.

(Applause)

(Aplauze)