Why we need to talk about depression | Kevin Breel

Traducător: Delia Bogdan Corector: Ariana Bleau Lugo

For a long time in my life,

De multă vreme,

I felt like I'd been living two different lives.

simt că trăiesc două vieți diferite.

There's the life that everyone sees,

O viață pe care toți o văd,

and then there's the life that only I see.

și alta pe care numai eu o văd.

And in the life that everyone sees,

În viața pe care o vede toată lumea,

who I am is a friend,

sunt: un prieten,

a son, a brother,

un fiu, un frate,

a stand-up comedian and a teenager.

un comediant și un adolescent.

That's the life everyone sees.

Viaţa asta o văd toţi.

If you were to ask my friends and family to describe me,

Asta ar spune prietenii şi familia

that's what they would tell you.

dacă m-ar descrie.

And that's a huge part of me. That is who I am.

Mă reprezintă în mare parte. Ăsta sunt.

And if you were to ask me to describe myself,

Dacă m-ai întreba pe mine

I'd probably say some of those same things.

aș menționa câteva din cele spuse.

And I wouldn't be lying,

N-aș minți,

but I wouldn't totally be telling you the truth, either,

dar nici n-aș spune adevărul,

because the truth is,

pentru că

that's just the life everyone else sees.

asta e viața pe care o văd ceilalţi.

In the life that only I see, who I am,

În viața pe care numai eu o ştiu,

who I really am,

sunt de fapt,

is someone who struggles intensely with depression.

o persoană care se luptă aprig cu depresia.

I have for the last six years of my life,

Mă lupt de șase ani cu depresia,

and I continue to every day.

și continui și acum.

Now, for someone who has never experienced depression

Pentru cineva care nu a avut niciodată depresie

or doesn't really know what that means,

sau nu știe ce înseamnă cu adevărat,

that might surprise them to hear,

va părea surprinzător,

because there's this pretty popular misconception

pentru că circulă ideea eronată

that depression is just being sad

că depresia înseamnă să fii trist

when something in your life goes wrong,

când ceva nu merge bine in viață,

when you break up with your girlfriend,

când te desparți de prietenă,

when you lose a loved one,

când pierzi pe cineva drag,

when you don't get the job you wanted.

când nu ai slujba pe care ți-ai dori-o.

But that's sadness. That's a natural thing.

Dar asta e tristețe. E un lucru firesc.

That's a natural human emotion.

E o emoție umană firească.

Real depression isn't being sad

Depresia adevărată nu înseamnă să fii trist

when something in your life goes wrong.

când ceva nu e în regulă în viața ta.

Real depression is being sad

Depresia adevărată e să fii trist

when everything in your life is going right.

când totul merge bine.

That's real depression, and that's what I suffer from.

Asta e depresia de care sufăr eu.

And to be totally honest,

Sincer,

that's hard for me to stand up here and say.

îmi e greu să vorbesc azi aici.

It's hard for me to talk about,

Îmi e greu să vorbesc despre ea.

and it seems to be hard for everyone to talk about,

Oricui îi e greu să vorbească despre ea,

so much so that no one's talking about it.

mai ales că nimeni nu vorbeşte despre ea.

And no one's talking about depression, but we need to be,

Nimeni nu vorbeşte despre depresie, dar trebuie s-o facem,

because right now it's a massive problem.

pentru că actualmente e o mare problemă.

It's a massive problem.

E o problemă masivă.

But we don't see it on social media, right?

Dar asta nu se discută în mass media.

We don't see it on Facebook. We don't see it on Twitter.

Nu apare pe Facebook şi nici pe Twitter.

We don't see it on the news, because it's not happy,

Nu e la ştiri pentru că nu e o fericire,

it's not fun, it's not light.

nu e hazlliu şi nici îmbucurător.

And so because we don't see it, we don't see the severity of it.

Pentru că n-o vedem nu-i recunoaştem nici gravitatea.

But the severity of it and the seriousness of it is this:

Gravitatea şi severitatea ei se văd când

every 30 seconds,

la fiecare 30 de secunde,

every 30 seconds, somewhere,

undeva,

someone in the world takes their own life

cineva, în lume, îşi curmă viaţa

because of depression,

din cauza depresiei,

and it might be two blocks away, it might be two countries away,

două străzi sau două ţări mai încolo,

it might be two continents away, but it's happening,

poate peste două continente, dar se întâmplă,

and it's happening every single day.

în fiecare zi.

And we have a tendency, as a society,

Avem tendinţa, ca societate,

to look at that and go, "So what?"

e să spunem "Ce dacă?"

So what? We look at that, and we go, "That's your problem.

"E problema ta.

That's their problem."

E problema lor."

We say we're sad and we say we're sorry,

Spunem că ne întristează şi ne pare rău,

but we also say, "So what?"

dar spunem şi "Ce dacă?"

Well, two years ago it was my problem,

Acum doi ani, asta era problema mea,

because I sat on the edge of my bed

pentru că stăteam pe marginea patului,

where I'd sat a million times before

unde stătusem un milion de ori înainte

and I was suicidal.

şi aveam gânduri de sinucidere.

I was suicidal, and if you were to look at my life on the surface,

Doream să mă sinucid, deşi la suprafaţă

you wouldn't see a kid who was suicidal.

nu păream un copil cu asemenea tendinţe.

You'd see a kid who was the captain of his basketball team,

Vedeai un copil căpitan al echipei de baschet,

the drama and theater student of the year,

cu premiul anului la dramă şi teatru,

the English student of the year,

cu premiul anului la Engleză,

someone who was consistently on the honor roll

cineva aflat sistematic pe poziţii merituoase,

and consistently at every party.

care era prezent la toate petrecerile.

So you would say I wasn't depressed, you would say

N-ai fi spus că aş fi deprimat. Ai fi spus

I wasn't suicidal, but you would be wrong.

că n-am tendinţe suicidale, dar ai fi greşit.

You would be wrong. So I sat there that night

Ai fi greşit. Stăteam aşadar,

beside a bottle of pills with a pen and paper in my hand

cu sticluţa cu pastile lângă mine, cu hârtie şi pix în mână,

and I thought about taking my own life

şi mă gândeam să-mi pun capăt zilelor

and I came this close to doing it.

şi am fost la un pas de asta.

I came this close to doing it.

Puţin a lipsit.

And I didn't, so that makes me one of the lucky ones,

N-am făcut-o, aşa că-s printre norocoşii

one of the people who gets to step out on the ledge

care stau pe muchie,

and look down but not jump,

privesc în jos, dar nu sar,

one of the lucky ones who survives.

unul dintre norocoşii supravieţuitori.

Well, I survived, and that just leaves me with my story,

Am supravieţuit şi am rămas cu povestea,

and my story is this:

care sună aşa:

In four simple words, I suffer from depression.

sunt doar patru cuvinte

I suffer from depression,

"Eu sufăr de depresie",

and for a long time, I think,

şi cred că o perioadă lungă

I was living two totally different lives,

duceam două vieţi total diferite,

where one person was always afraid of the other.

în care o persoană se temea de cealaltă.

I was afraid that people would see me for who I really was,

Îmi era teamă că oamenii mă vor vedea aşa cum sunt,

that I wasn't the perfect, popular kid in high school everyone thought I was,

că nu eram băiatul perfect, vestit, din liceu,

that beneath my smile, there was struggle,

că sub zâmbet duceam o luptă,

and beneath my light, there was dark,

că sub lumină era întuneric,

and beneath my big personality just hid even bigger pain.

că sub personalitatea puternică era ascunsă o durere şi mai puternică.

See, some people might fear girls not liking them back.

Unii se tem că fetele nu-i vor plăcea.

Some people might fear sharks. Some people might fear death.

Unii se tem de rechini. Unii de moarte.

But for me, for a large part of my life, I feared myself.

Eu, mare parte din viaţă, mă temusem de mine.

I feared my truth, I feared my honesty, I feared my vulnerability,

Îmi era teamă de adevărul, de onestitatea, de vulnerabilitatea mea,

and that fear made me feel

şi teama asta

like I was forced into a corner,

m-a făcut să mă simt încolţit,

like I was forced into a corner and there was only one way out,

înghesuit într-un colţ, cu o singură scăpare,

and so I thought about that way every single day.

aşa că mă gândeam zilnic la evadarea aceea.

I thought about it every single day,

În fiecare zi mă gândeam la ea,

and if I'm being totally honest, standing here

şi dacă tot vorbesc despre asta, să fiu sincer,

I've thought about it again since, because that's the sickness,

mi-a mai trecut prin cap, pentru că asta-i boala,

that's the struggle, that's depression,

asta-i lupta, asta-i depresia,

and depression isn't chicken pox.

şi depresia nu-i ca pojarul.

You don't beat it once and it's gone forever.

Nu te vindeci şi n-o mai faci niciodată.

It's something you live with. It's something you live in.

E ceva cu care trăieşti, ceva în care trăieşti.

It's the roommate you can't kick out. It's the voice you can't ignore.

E colegul de cameră pe care nu-l poţi da afară. E vocea ce n-o poţi ignora.

It's the feelings you can't seem to escape,

Sunt sentimentele de care nu poţi scăpa.

the scariest part is that after a while,

Cel mai înfricoşător e că după o vreme

you become numb to it. It becomes normal for you,

devii amorţit. Devine normal,

and what you really fear the most

şi ce te sperie cel mai tare

isn't the suffering inside of you.

nu e suferinţa interioară.

It's the stigma inside of others,

E stigmatul pus de ceilalţi,

it's the shame, it's the embarrassment,

e ruşinea, disconfortul,

it's the disapproving look on a friend's face,

e privirea dezaprobatoare a unui prieten,

it's the whispers in the hallway that you're weak,

sunt şoaptele din hol cum că eşti slab,

it's the comments that you're crazy.

comentariile că eşti nebun.

That's what keeps you from getting help.

Astea te împiedică să primeşti ajutor.

That's what makes you hold it in and hide it.

Astea te fac să maschezi totul.

It's the stigma. So you hold it in and you hide it,

E stigmatizarea. Ţii în tine şi ascunzi,

and you hold it in and you hide it,

iar şi iar,

and even though it's keeping you in bed every day

şi, deşi te face să stai în pat zi de zi,

and it's making your life feel empty no matter how much you try and fill it,

şi viaţa îţi e goală oricât de mult încerci s-o umpli,

you hide it, because the stigma in our society

te ascunzi, pentru că societatea

around depression is very real.

stigmatizează depresia.

It's very real, and if you think that it isn't, ask yourself this:

Dacă nu credeţi, gândiţi-vă ce aţi alege:

Would you rather make your next Facebook status

un profil pe Facebook în care să afirmaţi că

say you're having a tough time getting out of bed

vă e greu să vă ridicaţi din pat

because you hurt your back

pentru că v-aţi lovit la spate

or you're having a tough time getting out of bed every morning

sau că vă e greu să vă ridicaţi din pat în fiecare dimineaţă

because you're depressed?

pentru că sunteţi deprimaţi?

That's the stigma, because unfortunately,

Ăsta-i stigmatul, pentru că din păcate,

we live in a world where if you break your arm,

trăim într-o lume în care dacă-ţi rupi mâna,

everyone runs over to sign your cast,

toată lumea se repede să-ţi semneze ghipsul,

but if you tell people you're depressed, everyone runs the other way.

dar dacă le spui că eşti deprimat, toţi fug de tine.

That's the stigma.

Ăsta-i stigmatul.

We are so, so, so accepting of any body part breaking down

Acceptăm ca orice parte a corpului să poată ceda,

other than our brains. And that's ignorance.

dar nu creierul. Asta-i ignoranţă.

That's pure ignorance, and that ignorance has created

E ignoranţa pură care a creat o lume

a world that doesn't understand depression,

care nu pricepe depresia,

that doesn't understand mental health.

care nu pricepe sănătatea mintală.

And that's ironic to me, because depression

Şi asta-mi pare ironic, deoarece depresia

is one of the best documented problems we have in the world,

e una din cele mai bine studiate probleme existente în lume,

yet it's one of the least discussed.

şi totuşi una dintre cele mai puţin discutate.

We just push it aside and put it in a corner

O împingem la o parte

and pretend it's not there and hope it'll fix itself.

şine facem că nu-i acolo, sperând că se va rezolva de la sine.

Well, it won't. It hasn't, and it's not going to,

Nu se va rezolva, nu s-a rezolvat şi n-o să se rezolve singură,

because that's wishful thinking,

pentru că ne autoamăgim,

and wishful thinking isn't a game plan, it's procrastination,

şi autoamăgirea nu e un plan de bătaie, ci e amânare,

and we can't procrastinate on something this important.

şi nu putem amâna ceva atât de important.

The first step in solving any problem

Primul pas în rezolvarea oricărei probleme

is recognizing there is one.

e să recunoşti că există problema.

Well, we haven't done that, so we can't really expect

Nu recunoaştem asta încă, aşa că nu ne putem aştepta

to find an answer when we're still afraid of the question.

să găsim o soluţie, când încă ne e frică să punem întrebarea.

And I don't know what the solution is.

Nu ştiu care e soluţia?

I wish I did, but I don't -- but I think,

Vreau s-o aflu, dar n-o ştiu, cred însă că

I think it has to start here.

trebuie să începem de aici.

It has to start with me, it has to start with you,

Trebuie să înceapă cu mine, cu tine,

it has to start with the people who are suffering,

cu cei care suferă,

the ones who are hidden in the shadows.

cu cei ascunşi în umbră.

We need to speak up and shatter the silence.

Trebuie să vorbim, să spargem tăcerea.

We need to be the ones who are brave for what we believe in,

Trebuie să avem curaj în ce credem,

because if there's one thing that I've come to realize,

pentru că dacă există ceva de care sunt sigur,

if there's one thing that I see as the biggest problem,

problema cea mai mare

it's not in building a world

nu e clădirea unei lumi

where we eliminate the ignorance of others.

unde să eliminăm ignoranţa celorlalţi.

It's in building a world where we teach the acceptance of ourselves,

E clădirea unei lumi în care să fim învăţaţi să ne acceptăm,

where we're okay with who we are,

în care să ne simţim bine cu noi înşine,

because when we get honest,

pentru că atunci când devenim sinceri,

we see that we all struggle and we all suffer.

vedem că toţi ne zbatem, şi toţi suferim.

Whether it's with this, whether it's with something else,

Cu asta sau cu altceva,

we all know what it is to hurt.

toţi ştim cum e să te doară.

We all know what it is to have pain in our heart,

Toţi ştim cum e să te doară sufletul,

and we all know how important it is to heal.

toţi ştim cât de important e să ne vindecăm.

But right now, depression is society's deep cut

Depresia e rana adâncă a societăţii

that we're content to put a Band-Aid over and pretend it's not there.

pe care o acoperim cu un plasture şi pretindem că nu-i acolo.

Well, it is there. It is there, and you know what? It's okay.

Ba e acolo. Şi stiţi ceva? E OK.

Depression is okay. If you're going through it, know that you're okay.

Depresia e OK. Dacă o ai, să ştii că eşti OK.

And know that you're sick, you're not weak,

Şi să ştii că eşti bolnav, nu eşti slab,

and it's an issue, not an identity,

e o problemă, nu o identitate,

because when you get past the fear and the ridicule

pentru că atunci când treci peste teama de a fi ridiculizat

and the judgment and the stigma of others,

peste judecata şi stigmatizarea celorlalţi,

you can see depression for what it really is,

poţi să vezi depresia aşa cum e:

and that's just a part of life,

doar o parte din viaţă,

just a part of life, and as much as I hate,

şi oricât de mult

as much as I hate some of the places,

îmi displac anumite împrejurări,

some of the parts of my life depression has dragged me down to,

în care am fost târât din cauza depresiei,

in a lot of ways I'm grateful for it.

le sunt recunoscător în multe feluri.

Because yeah, it's put me in the valleys,

Da, m-a aruncat în văi,

but only to show me there's peaks,

dar doar ca să-mi arate vârfurile,

and yeah it's dragged me through the dark

şi m-a târât prin întuneric

but only to remind me there is light.

doar ca să-mi reamintească lumina.

My pain, more than anything in 19 years on this planet,

După 19 ani pe această planetă,

has given me perspective, and my hurt,

durerea mi-a oferit perspectivă,

my hurt has forced me to have hope,

şi tot ea m-a forţat să am speranţă,

have hope and to have faith, faith in myself,

să am speranţă şi încredere, încredere în mine,

faith in others, faith that it can get better,

încredere în alţii, încredere că poate fi mai bine,

that we can change this, that we can speak up

că putem schimba asta, că putem vorbi despre asta

and speak out and fight back against ignorance,

şi că putem lupta împotriva ignoranţei,

fight back against intolerance,

împotriva intoleranţei,

and more than anything,

şi mai mult decât orice,

learn to love ourselves,

că putem învăţa să ne iubim pe noi înşine,

learn to accept ourselves for who we are,

să învăţăm să ne acceptăm aşa cum suntem,

the people we are, not the people the world wants us to be.

oamenii care suntem şi nu cei care vrea lumea să fim.

Because the world I believe in is one

Pentru că lumea în care cred, e cea în care

where embracing your light doesn't mean ignoring your dark.

scăldându-te în lumina ta nu înseamnă să-ţi ignori întunericul.

The world I believe in is one where we're measured

Cred într-o lume în care suntem apreciaţi

by our ability to overcome adversities, not avoid them.

după cum depăşim obstacolele, nu cum le evităm.

The world I believe in is one where I can look someone in the eye

Cred într-o lume în care poţi privi pe cineva în ochi,

and say, "I'm going through hell,"

spunându-i: "Trec prin Iad",

and they can look back at me and go, "Me too," and that's okay,

iar ei să-mi răspundă: "Şi eu, şi e OK."

and it's okay because depression is okay. We're people.

E OK pentru că depresia e OK. Suntem oameni.

We're people, and we struggle and we suffer

Suntem oameni, şi ne zbatem şi suferim

and we bleed and we cry, and if you think that true strength

sângerăm şi plângem, şi dacă crezi că adevătata putere

means never showing any weakness, then I'm here

e să nu arăţi niciodată nicio slăbiciune,

to tell you you're wrong.

sunt aici ca să vă spun că greşiţi.

You're wrong, because it's the opposite.

Greşiţi, pentru că e chiar pe dos.

We're people, and we have problems.

Suntem oameni şi avem probleme.

We're not perfect, and that's okay.

Nu suntem perfecţi şi asta e OK.

So we need to stop the ignorance,

Aşa că e nevoie să oprim ignoranţa,

stop the intolerance, stop the stigma,

să oprim intoleranţa şi stigmatizarea,

and stop the silence, and we need to take away the taboos,

să spargem tăcerea, să înlăturăm tabuurile,

take a look at the truth, and start talking,

şi să privim adevărul în faţă şi să începem să vorbim,

because the only way we're going to beat a problem

pentru că unicul mod în care putem învinge o problemă

that people are battling alone

cu care oamenii se luptă singuri

is by standing strong together,

e să ne fim alături unii altora,

by standing strong together.

să ne sprijinim reciproc.

And I believe that we can.

Cred că putem.

I believe that we can. Thank you guys so much.

Chiar cred că putem. Vă mulţumesc.

This is a dream come true. Thank you. (Applause)

E un vis devenit realitate. Vă mulţumesc. (Aplauze)

Thank you. (Applause)

Vă mulţumesc. (Aplauze)