Tracy Chevalier: Finding the story inside the painting

Translator: Thu-Huong Ha Reviewer: Youna Jung

Traducător: Delia Bogdan Corector: Ariana Bleau Lugo

I'm going to tell you about an affliction I suffer from.

Vă voi povesti despre o problemă de care sufăr.

And I have a funny feeling that quite a few of you

Simt că mulţi dintre voi aveţi

suffer from it as well.

aceeaşi problemă.

When I'm walking around an art gallery,

Când mă plimb printr-o galerie de artă,

rooms and rooms full of paintings,

camere după camere pline de picturi,

after about 15 or 20 minutes,

după 15-20 de minute,

I realize I'm not thinking about the paintings.

îmi dau seama că nu mă gândesc la tablouri.

I'm not connecting to them.

Nu mă simt conectată cu ele.

Instead, I'm thinking about that cup of coffee

În schimb, mă gândesc la ceaşca de cafea

I desperately need to wake me up.

de care am mare nevoie pentru a mă trezi.

I'm suffering from gallery fatigue.

Sufăr de extenuarea de galerie.

How many of you out there suffer from --

Câţi dintre voi suferiţi de -- da!

yes. Ha ha, ha ha!

Ha ha! Ha ha!

Now, sometimes you might last longer

Uneori aţi putea rezista mai mult

than 20 minutes, or even shorter,

decât 20 de minute, sau mai puţin,

but I think we all suffer from it. And do you have

dar cred că toți suferim de ea.

the accompanying guilt?

Simţiţi şi vinovăţia?

For me, I look at the paintings on the wall

Mă uit la tablourile de pe perete şi mă gândesc,

and I think, somebody has decided to put them there,

cineva a decis să le pună acolo

thinks they're good enough to be on that wall,

crede că sunt destul de bune să fie pe perete,

but I don't always see it.

dar nu întotdeauna văd asta.

In fact, most of the time I don't see it.

De fapt, mai tot timpul nu văd.

And I leave feeling actually unhappy.

Plec de acolo simţindu-mă nefericită.

I feel guilty and unhappy with myself,

Mă simt vinovată şi nefericită.

rather than thinking there's something wrong with the painting,

Decât să gândesc că ceva e în neregulă cu tabloul,

I think there's something wrong with me.

mai degrabă gândesc că e ceva în neregulă cu mine.

And that's not a good experience, to leave a gallery like that.

Nu e un sentiment plăcut să părăseşti galeria aşa.

(Laughter)

(Râsete)

The thing is, I think we should give ourselves a break.

Cred că ar trebui să fim mai indulgenți cu noi înșine.

If you think about going into a restaurant,

Când vă duceţi la un restaurant,

when you look at the menu, are you expected to order

când vă uitaţi la un meniu, vă aşteptaţi să comandaţi

every single thing on the menu?

fiecare lucru din meniu?

No! You select.

Nu, selectaţi.

If you go into a department store to buy a shirt,

Când vă duceţi la magazin să cumpăraţi un tricou,

are you going to try on every single shirt

probați fiecare tricou

and want every single shirt?

şi vă doriți fiecare tricou?

Of course not, you can be selective. It's expected.

Sigur că nu. Puteţi fi selectivi. E de aşteptat.

How come, then, it's not so expected

Cum nu este atât de aşteptat

to be selective when we go to an art gallery?

când vă duceţi la o galerie de artă?

Why are we supposed to have a connection with every single painting?

De ce ar trebui să simţim o conexiune cu fiecare tablou?

Well I'm trying to take a different approach.

Încerc să am o abordare diferită.

And there's two things I do:

Sunt două lucruri pe care le fac.

When I go into a gallery, first of all, I go quite fast,

Când intru în galerie, la început merg repede,

and I look at everything, and I pinpoint the ones

mă uit la tot şi le ţin minte pe cele

that make me slow down for some reason or other.

care mă fac să încetinesc dintr-un motiv sau altul.

I don't even know why they make me slow down, but something

Nu ştiu de ce încetinesc, dar este ceva

pulls me like a magnet

care mă atrage ca un magnet,

and then I ignore all the others, and I just go to that painting.

apoi le ignor pe celelalte şi mă duc la acel tablou.

So it's the first thing I do is, I do my own curation.

E primul lucru pe care-l fac, sunt propriul meu curator.

I choose a painting. It might just be one painting in 50.

Aleg un tablou. Ar putea fi un singur tablou din 50.

And then the second thing I do is I stand in front of that painting,

Apoi stau în faţa acelui tablou,

and I tell myself a story about it.

şi îmi spun o poveste despre el.

Why a story? Well, I think that we are wired,

De ce o poveste? Eu cred că suntem făcuţi pentru asta.

our DNA tells us to tell stories.

ADN-ul nostru ne spune să povestim.

We tell stories all the time about everything,

Spunem poveşti tot timpul despre orice,

and I think we do it because the world is kind of a crazy, chaotic place,

şi cred că o facem pentru că lumea e un loc nebunesc şi haotic.

and sometimes stories, we're trying to make sense of the world a little bit,

Uneori prin poveşti căutăm sensul aceastei lumi,

trying to bring some order to it.

facem oarecum ordine în ea.

Why not apply that to our looking at paintings?

De ce nu aplicăm asta în contemplarea tablourilor?

So I now have this sort of restaurant menu

Deci acum am un fel de meniu de restaurant

visiting of art galleries.

când vizitez galerii de artă.

There are three paintings I'm going to show you now

Vă voi arăta trei tablouri

that are paintings that made me stop in my tracks

care mi-au tăiat răsuflarea şi mă fac

and want to tell stories about them.

să vreau să spun poveşti despre ele.

The first one needs little introduction --

Primul are nevoie de o mică introducere --

"Girl with a Pearl Earring" by Johannes Vermeer,

"Fata cu cercel de perlă" de Johannes Vermeer,

17th-century Dutch painter.

pictor olandez din sec. XVII.

This is the most glorious painting.

E un tablou splendid.

I first saw it when I was 19,

L-am văzut prima oară când aveam 19 ani

and I immediately went out and got a poster of it,

și imediat am ieșit şi mi-am luat un poster cu el.

and in fact I still have that poster. 30 years later it's hanging in my house.

De fapt, încă mai am acel poster. După 30 de ani, încă se află în casa mea.

It's accompanied me everywhere I've gone,

M-a însoţit orinde am fost.

I never tire of looking at her.

Nu mă satur niciodată să mă uit la ea.

What made me stop in my tracks about her to begin with

Ce mi-a oprit răsuflarea în primul rând

was just the gorgeous colors he uses

au fost culorile luxuriante

and the light falling on her face.

şi lumina care-i cade pe faţă.

But I think what's kept me still coming back

Ce m-a făcut să mă întorc mereu la ea,

year after year is another thing, and that is

an după an, e altceva:

the look on her face, the conflicted look on her face.

privirea ei, privirea ei contrariată.

I can't tell if she's happy or sad,

Nu pot spune dacă e fericită sau tristă,

and I change my mind all the time.

şi îmi schimb părerea tot timpul.

So that keeps me coming back.

Asta mă face să mă întorc mereu.

One day, 16 years after I had this poster on my wall,

Într-o zi, 16 ani după ce am avut acest poster pe perete,

I lay in bed and looked at her,

stăteam în pat şi mă uitam la ea,

and I suddenly thought, I wonder what

şi m-am întrebat ce i-a făcut pictorul

the painter did to her to make her look like that.

s-o facă să privească așa.

And it was the first time I'd ever thought that

Era prima oară când mă gândeam

the expression on her face is actually reflecting

că expresia de pe faţa ei reflectă

how she feels about him.

ce simte ea față de el.

Always before I'd thought of it as a portrait of a girl.

Întotdeauna îl vedeam ca pe portretul unei fete.

Now I began to think of it as a portrait of a relationship.

Acum începeam să văd portretul unei relaţii.

And I thought, well, what is that relationship?

Mă întrebam: care a fost relaţia?

So I went to find out. I did some research and discovered,

Am dorit să aflu. Am cercetat şi am descoperit

we have no idea who she is.

că n-avem habar cine este.

In fact, we don't know who any of the models

De fapt, nu ştim cine sunt

in any of Vermeer's paintings are,

niciunl dintre modelele tablourilor lui Vermeer.

and we know very little about Vermeer himself.

Știm foarte puţin despre Vermeer însuşi.

Which made me go, "Yippee!"

Ceea ce m-a făcut să spun, "Yippee!"

I can do whatever I want, I can come up with whatever story I want to.

Pot spune ce vreau, pot inventa orice poveste doresc.

So here's how I came up with the story.

Deci iată cum am ajuns la poveste.

First of all, I thought,

Întâi m-am gândit,

I've got to get her into the house.

trebuie s-o aduc în casă.

How does Vermeer know her?

Cum a cunoscut-o Vermeer?

Well, there've been suggestions that

Au existat sugestii

she is his 12-year-old daughter.

că e fiica lui de 12 ani.

The daughter at the time was 12 when he painted the painting.

Fiica lui avea 12 ani când el a pictat tabloul.

And I thought, no, it's a very intimate look,

Dar m-am gândit, nu, e o privire intimă,

but it's not a look a daughter gives her father.

dar nu o privire cu care se uită o fiică la tată.

For one thing, in Dutch painting of the time,

În pictura olandeză din acea vreme,

if a woman's mouth was open, it was indicating sexual availability.

dacă gura unei femei era deschisă indica disponibilitate sexuală.

It would have been inappropriate for Vermeer

Ar fi fost nepotrivit pentru Vermeer

to paint his daughter like that.

să-şi picteze fiica astfel.

So it's not his daughter, but it's somebody

Deci nu-i fiica lui, ci o persoană

close to him, physically close to him.

apropriată lui, apropiată fizic.

Well, who else would be in the house?

Ei bine, cine altcineva ar fi în casă?

A servant, a lovely servant.

O servitoare, o servitoare frumoasă.

So, she's in the house.

Deci este în casă.

How do we get her into the studio?

Cum o aducem în studio?

We don't know very much about Vermeer,

Nu ştim multe despre Vermeer,

but the little bits that we do know, one thing we know

dar din ce ştim,

is that he married a Catholic woman, they lived with her mother

a fost căsătorit cu o femeie catolică, locuiau cu mama ei

in a house where he had his own room

într-o casă în care el avea camera lui

where he -- his studio. He also had 11 children.

unde îşi avea studioul. Avea 11 copii.

It would have been a chaotic, noisy household.

Probabil era o gospodărie haotică și zgomotoasă.

And if you've seen Vermeer's paintings before,

Dacă aţi mai văzut tablouri de-ale lui Vermeer,

you know that they're incredibly calm and quiet.

ştiţi că sunt incredibil de calme şi tăcute.

How does a painter paint such calm, quiet paintings with 11 kids around?

Cum pictează un pictor atâta calm și liniște cu 11 copii în preajmă?

Well, he compartmentalizes his life.

Ei bine, îşi compartimentalizează viaţa.

He gets to his studio, and he says, "Nobody comes in here.

Intră în atelier şi spune, "Nimeni nu intră aici."

Not the wife, not the kids. Okay, the maid can come in and clean."

Nici nevasta, nici copiii. OK, servitoarea poate veni să facă curăţenie.

She's in the studio. He's got her in the studio, they're together.

E în atelier. Sunt împreună.

And he decides to paint her.

Și decide s-o picteze.

He has her wear very plain clothes.

O lasă să poarte haine foarte simple.

Now, all of the women, or most of the women in Vermeer's other paintings

Majoritatea femeilor din picturile lui Vermeer

wore velvet, silk, fur, very sumptuous materials.

poartă catifea, mătase, blană, materiale somptuoase.

This is very plain; the only thing that isn't plain

Acest tablou e simplu. Singurul lucru care nu e simplu

is her pearl earring.

este cercelul cu perlă.

Now, if she's a servant, there is no way she could afford

Ei bine, dacă e servitoare, în nici un caz nu-și putea permite

a pair of pearl earrings.

o pereche de cercei cu perle.

So those are not her pearl earrings. Whose are they?

Deci nu sunt ai ei cerceii cu perle. Ai cui sunt?

We happen to know, there's a list of Catharina, the wife's clothes.

Întâmplător există o listă a hainelor soției, Catharina.

Amongst them a yellow coat with white fur,

Printre ele, o haină galbenă cu blană albă,

a yellow and black bodice,

un corsaj galben cu negru,

and you see these clothes on lots of other paintings,

şi vedeţi aceste haine în multe alte tablouri,

different women in the paintings, Vermeer's paintings.

diferite femei în picturile lui Vermeer.

So clearly, her clothes were lent to various different women.

Deci hainele ei erau împrumutate mai multor femei.

It's not such a leap of faith to take

Nu este exagerat să credem

that that pearl earring actually belongs to his wife.

că acel cercel aparţinea de fapt soţiei.

So we've got all the elements for our story.

Deci avem toate elementele pentru povestea noastră.

She's in the studio with him for a long time.

E în atelier cu el timp îndelungat.

These paintings took a long time to make.

Aceste picturi durau mult.

They would have spent the time alone, all that time.

Petreceau timpul singuri, tot acel timp.

She's wearing his wife's pearl earring.

Ea poartă cerceii soţiei lui.

She's gorgeous. She obviously loves him. She's conflicted.

E frumoasă. E evident îndrăgostit de el. Are îndoieli.

And does the wife know? Maybe not.

Oare soţia ştie? Poate că nu.

And if she doesn't, well --

Şi dacă nu ştie, mă rog ...

that's the story.

Asta-i povestea.

(Laughter)

(Râsete)

The next painting I'm going to talk about

Următorul tablou de care voi vorbi

is called "Boy Building a House of Cards" by Chardin.

se numeşte "Băiat construind o casă din cărţi de joc" de Chardin.

He's an 18th-century French painter best known for his still lifes,

E un pictor francez din sec. XVIII cunoscut pentru natura moartă

but he did occasionally paint people.

dar ocazional a pictat oameni.

And in fact, he painted four versions of this painting,

A pictat patru versiuni ale acestui tablou,

different boys building houses of cards, all concentrated.

diferiți băieți, construind turnuri din cărți, foarte concentrați.

I like this version the best, because some of the boys

Îmi place versiunea asta cel mai mult, pentru că unii băieți sunt

are older and some are younger, and to me, this one,

mai mari, alții mai mici, dar aceasta

like Goldilocks's porridge, is just right.

e ca terciul lui Goldilocks, e numai bun.

He's not quite a child, and he's not quite a man.

Nu mai e copil și nu-i încă bărbat.

He's absolutely balanced between innocence and experience,

E perfect echilibrat între inocență și experiență.

and that made me stop in my tracks in front of this painting.

Asta m-a făcut să mă opresc în fața picturii.

And I looked at his face. It's like a Vermeer painting a bit.

M-am uitat la fața lui. E puțin ca o pictură de Vermeer.

The light comes in from the left, his face is bathed

Lumina vine din stânga, fața e scăldată în lumină strălucitoare.

in this glowing light. It's right in the center of the painting,

E chiar în centrul tabloului și te uiți la el.

and you look at it, and I found that when I was looking at it,

Și am descoperit că uitîndu-mă la el

I was standing there going,

îmi venea să spun,

"Look at me. Please look at me."

"Uită-te la mine. Te rog, uită-te la mine."

And he didn't look at me. He was still looking at his cards,

Și nu s-a uitat la mine. Se uita la cărți

and that's one of the seductive elements of this painting is,

și ăsta e elementul seducător din pictură,

he's so focused on what he's doing that he doesn't look at us.

E atât de preocupat de ce face că nu se uită la noi.

And that is, to me, the sign of a masterpiece,

Și ăsta, după mine, e un semn de capodoperă,

of a painting when there's a lack of resolution.

al unei picturi când există o lipsă de rezoluție.

He's never going to look at me.

Nu se va uita la mine.

So I was thinking of a story where,

Așa că m-am gândit la o poveste:

if I'm in this position, who could be there looking at him?

dacă e în acea poziție, cine-ar fi cel ce se uită la el?

Not the painter, I don't want to think about the painter.

Nu pictorul, nu vreu să mă gândesc la pictor.

I'm thinking of an older version of himself.

Mă gândesc la o versiune mai în vârstă a lui însuși.

He's a man, a servant, an older servant looking at this younger servant,

E un bărbat, un servitor mai în vârstă uitându-se la acest servitor tânăr,

saying, "Look at me. I want to warn you about

spunând, "Uită-te la mine. Vreau să te previn

what you're about to go through. Please look at me."

de ceea ce ți se va întâmpla. Te rog, uită-te la mine. "

And he never does.

Dar el nu se uită.

And that lack of resolution, the lack of resolution in "Girl with a Pearl Earring" --

Această lipsă de rezolvare, lipsa rezoluției în "Fata cu cercel de perlă" --

we don't know if she's happy or sad.

nu știm dacă e fericită sau tristă.

I've written an entire novel about her,

Am scris un întreg roman despre ea

and I still don't know if she's happy or sad.

și tot nu știu dacă e fericită sau tristă.

Again and again, back to the painting,

Mă întorc mereu la tablou,

looking for the answer, looking for the story to fill in that gap.

căutând răspunsul, căutând povestea să rezolv nedumerirea.

And we may make a story, and it satisfies us momentarily,

Și poate concepem o poveste care ne satisface pe moment,

but not really, and we come back again and again.

dar nu în totalite, și ne întoarcem mereu.

The last painting I'm going to talk about

Ultimul tablou despre care voi vorbi

is called "Anonymous" by anonymous. (Laughter)

se numește "Anonim" pictat de un anonim. (Râsete)

This is a Tudor portrait bought by the National Portrait Gallery.

E un portret Tudor cumpărat de Galeria Națională de Portrete.

They thought it was a man named Sir Thomas Overbury,

Au crezut că era un om pe nume Sir Thomas Overbury,

and then they discovered that it wasn't him,

apoi au descoperit că nu era el

and they have no idea who it is.

și că nu au idee cine este.

Now, in the National Portrait Gallery,

Ei bine, la Galeria Națională de Portrete,

if you don't know the biography of the painting,

dacă nu știi biografia unei picturi,

it's kind of useless to you.

nu-ți e de mare folos.

They can't hang it on the wall, because they don't know who he is.

Nu-l pot expune pe perete pentru că nu știu cine e.

So unfortunately, this orphan spends most of his time in storage,

Prin urmare, acest orfan petrece mai tot timpul în depozit

along with quite a number of other orphans,

împreună cu alți orfani,

some of them some beautiful paintings.

unele dintre ele picturi minunate.

This painting made me stop in my tracks for three reasons:

Acest tablou m-a atras din trei motive.

One is the disconnection between his mouth

Unul e neconcordanţa dintre gura zâmbitoare

that's smiling and his eyes that are wistful.

şi ochii nostalgici.

He's not happy, and why isn't he happy?

Nu e fericit, dar de ce?

The second thing that really attracted me

Al doilea motiv pentru care m-a atras

were his bright red cheeks.

erau obrajii roşii aprinşi.

He is blushing. He's blushing for his portrait being made!

Roşeşte pentru că i se face portretul!

This must be a guy who blushes all the time.

Probabil că e un tip care roşeşte mereu.

What is he thinking about that's making him blush?

Oare ce-l face să roşească? Ce gândeşte?

The third thing that made me stop in my tracks

Al treilea motiv e

is his absolutely gorgeous doublet.

splendida cămaşă cu guler înalt.

Silk, gray, those beautiful buttons.

Mătasea gri, nasturii superbi.

And you know what it makes me think of,

Îmi sugerează ceva

is it's sort of snug and puffy; it's like a duvet spread over a bed.

comod şi pufos, ca o plăpumioară întinsă pe pat.

I kept thinking of beds and red cheeks,

Mă tot gândeam la paturi şi obraji roşii,

and of course I kept thinking of sex when I looked at him,

şi desigur, mă gândeam la sex privindu-l,

and I thought, is that what he's thinking about?

şi m-am întrebat: Oare la asta se gândeşte?

And I thought, if I'm going to make a story,

M-am gândit că dacă voi concepe o poveste,

what's the last thing I'm going to put in there?

care ar fi ultimul lucru pe care să-l adaug?

Well, what would a Tudor gentleman be preoccupied with?

Ce l-ar preocupa pe un tânăr din familia regală Tudor?

And I thought, well, Henry VIII, okay.

Să-l luăm pe Henry al VIII-lea.

He'd be preoccupied with his inheritance, with his heir.

L-ar preocupa moştenirea sa, urmaşul.

Who is going to inherit his name and his fortune?

Cine-i va moşteni numele şi averea?

You put all those together, and you've got your story

Le pui pe toate la un loc şi gata povestea

to fill in that gap that makes you keep coming back.

care te tot face să te întorci.

Now, here's the story.

Acum, iată povestea.

It's short.

E scurtă.

"Rosy"

"Rosy".

I am still wearing the white brocade doublet Caroline gave me.

Încă mai port cămaşa albă de brocart pe care mi-a dat-o Caroline.

It has a plain high collar, detachable sleeves

Are guler înalt, mâneci detaşabile,

and intricate buttons of twisted silk thread,

nasturi migăloşi din fir de mătase,

set close together so that the fit is snug.

cusuţi unul lângă altul aşa că stă perfect.

The doublet makes me think of a coverlet on the vast bed.

Pieptarul mă face să mă gândesc la o cuvertură de pe patul mare.

Perhaps that was the intention.

Poate că asta a fost intenţia.

I first wore it at an elaborate dinner her parents held in our honor.

Prima dată am purtat-o la o cină cu pretenţii pe care au oferit-o părinţii ei în cinstea noastră.

I knew even before I stood up to speak

Am ştiut înainte să mă ridic să vorbesc

that my cheeks were inflamed.

că obrajii îmi ardeau.

I have always flushed easily, from physical exertion,

Mereu roşeam uşor din cauza efortului fizic,

from wine, from high emotion.

din cauza vinului sau a emoţiilor puternice.

As a boy, I was teased by my sisters and by schoolboys,

Copil fiind, mereu mă tachinau surorile mele şi colegii,

but not by George.

dar nu şi George.

Only George could call me Rosy.

Numai George îmi putea spune Rosy.

I would not allow anyone else.

Nu permiteam nimănui altcuiva.

He managed to make the word tender.

El reuşea să facă lumea mai delicată.

When I made the announcement, George did not

Când am făcut anunţul, George nu a roşit,

turn rosy, but went pale as my doublet.

ci s-a făcut palid ca pieptarul meu.

He should not have been surprised.

N-ar fi trebuit să fie surprins.

It has been a common assumption

Era de aşteptat ca într-o bună zi

that I would one day marry his cousin.

să mă căsătoresc cu verişoara lui.

But it is difficult to hear the words aloud.

Dar e greu să auzi cuvintele rostite.

I know, I could barely utter them.

Ştiu, abia dacă le-am putut rosti.

Afterwards, I found George on the terrace overlooking the kitchen garden.

Apoi l-am găsit pe George pe terasa din grădina bucărăriei.

Despite drinking steadily all afternoon, he was still pale.

În ciuda faptului că băuse toată după-amiaza, era încă palid.

We stood together and watched the maids cut lettuces.

Am stat şi am privit cum femeile tăiau salata.

"What do you think of my doublet?" I asked.

"Ce părere ai despre cămaşa mea?" l-am întrebat.

He glanced at me. "That collar looks to be strangling you."

S-a uitat la mine: "Gulerul ăla pare să te sugrume".

"We will still see each other," I insisted.

"O să continuăm să ne vedem", am insistat.

"We can still hunt and play cards and attend court.

"O să mai putem să vânăm, să jucăm cărţi şi să stăm la palat.

Nothing need change."

Nu se schimbă nimic."

George did not speak.

Geroge nu vorbea.

"I am 23 years old. It is time for me to marry

"Am 23 de ani. E timpul să mă însor

and produce an heir. It is expected of me."

şi să am un moştenitor. Asta se aşteaptă de la mine."

George drained another glass of claret and turned to me.

George a golit încă un pahar de Bordeaux şi s-a întors spre mine.

"Congratulations on your upcoming nuptials, James.

"Felicitări pentru apropiatele evenimente nupţiale, James.

I'm sure you'll be content together."

Sunt sigur că veţi fi mulţumiţi împreună."

He never used my nickname again.

Nu mi-a mai spus niciodată Rosy.

Thank you.

Vă mulţumesc.

(Applause)

(Aplauze)

Thank you.

Vă mulţumesc.

(Applause)

(Aplauze)