Two reasons companies fail -- and how to avoid them | Knut Haanaes

Traducător: Maria Minodora Corector: Cristina Nicolae

Iată două motive de eșec al companiilor:

Here are two reasons companies fail:

they only do more of the same,

fac mereu doar aceleași lucruri,

or they only do what's new.

sau fac doar ce e nou.

To me the real, real solution to quality growth

După mine, o soluție adevărată pentru creșterea calității

is figuring out the balance between two activities:

e găsirea echilibrului dintre două activități:

explorare și exploatare.

exploration and exploitation.

Ambele sunt necesare,

Both are necessary,

but it can be too much of a good thing.

dar ce-i prea mult strică.

De exemplu, Facit.

Consider Facit.

Chiar am suficienți ani ca să-mi amintesc.

I'm actually old enough to remember them.

Facit was a fantastic company.

Facit era o companie fantastică.

They were born deep in the Swedish forest,

Născuți în adâncul codrilor suedezi,

and they made the best mechanical calculators in the world.

produceau cele mai bune calculatoare mecanice din lume.

Everybody used them.

Toți le foloseau.

And what did Facit do when the electronic calculator came along?

Și ce a făcut Facit când a apărut calculatorul electronic?

They continued doing exactly the same.

Au continuat exact la fel.

In six months, they went from maximum revenue ...

În șase luni, de la venituri maxime...

and they were gone.

au dispărut.

Gone.

De tot.

To me, the irony about the Facit story

După mine, ironia poveștii Facit

is hearing about the Facit engineers,

a fost să aud despre inginerii companiei Facit,

ce cumpăraseră calculatoare electronice japoneze, mici și ieftine,

who had bought cheap, small electronic calculators in Japan

pe care le foloseau pentru a-și verifica propriile calculatoare.

that they used to double-check their calculators.

(Laughter)

(Râsete)

Facit did too much exploitation.

Facit s-a ocupat prea mult de exploatare.

But exploration can go wild, too.

Dar și explorarea poate să o ia razna.

A few years back,

Acum câțiva ani,

Am avut o strânsă colaborare cu o companie europeană biotehnologică.

I worked closely alongside a European biotech company.

Let's call them OncoSearch.

Să le zicem OncoSearch.

The company was brilliant.

Compania era strălucită.

They had applications that promised to diagnose, even cure,

Aveau aplicații care promiteau să diagnosticheze și chiar să vindece

anumite forme ale cancerului de sânge.

certain forms of blood cancer.

Every day was about creating something new.

În fiecare zi se crea ceva nou.

They were extremely innovative,

Erau extrem de inventivi,

and the mantra was, "When we only get it right,"

iar motoul lor era, „Când o facem bine”

sau chiar, „Vrem să fie perfect.”

or even, "We want it perfect."

The sad thing is,

Din păcate,

before they became perfect --

înainte să devină perfecți

even good enough --

sau chiar suficient de buni

they became obsolete.

au devenit inutili.

OncoSearch did too much exploration.

OncoSearch a explorat prea mult.

I first heard about exploration and exploitation about 15 years ago,

Am auzit de explorare și exploatare acum 15 ani,

when I worked as a visiting scholar at Stanford University.

când lucram ca lector invitat la Universitatea Stanford.

The founder of the idea is Jim March.

Creatorul acestei idei este Jim March.

Cred că este o idee puternică datorită caracterul ei practic.

And to me the power of the idea is its practicality.

Explorarea.

Exploration.

Exploration is about coming up with what's new.

Explorarea se referă la găsirea noutății.

It's about search,

Înseamnă căutare,

înseamnă descoperire,

it's about discovery,

it's about new products,

produse noi,

inovații.

it's about new innovations.

It's about changing our frontiers.

Înseamnă schimbarea frontierelor.

Our heroes are people who have done exploration:

Eroii noștri sunt oameni care au explorat:

Madame Curie,

Madame Curie,

Picasso,

Picasso,

Neil Armstrong,

Neil Armstrong,

Sir Edmund Hillary, etc.

Sir Edmund Hillary, etc.

I come from Norway;

Eu sunt norvegian;

all our heroes are explorers, and they deserve to be.

toți eroii noștri sunt exploratori, și merită să fie.

We all know that exploration is risky.

Știm cu toții că explorarea e riscantă.

We don't know the answers,

Nu avem răspunsurile,

we don't know if we're going to find them,

nu știm dacă le vom găsi,

and we know that the risks are high.

și știm că riscurile sunt mari.

Exploitation is the opposite.

Exploatarea e contrariul.

Exploitation is taking the knowledge we have

Exploatarea e când luăm cunoștințele pe care le avem

and making good, better.

și le facem din bune, mai bune.

Exploitation is about making our trains run on time.

Exploatare înseamnă să facem trenurile să ajungă la timp.

It's about making good products faster and cheaper.

Înseamnă să faci produse bune mai repede și mai ieftin.

Exploitation is not risky --

Exploatarea nu e riscantă...

in the short term.

pe termen scurt.

But if we only exploit,

Dar dacă doar exploatăm,

it's very risky in the long term.

e foarte riscant pe termen lung.

And I think we all have memories of the famous pop groups

Și cred că ne amintim cu toții de faimoasele formații de muzică pop

who keep singing the same songs again and again,

ce cântă în continuu aceleași melodii iar și iar,

until they become obsolete or even pathetic.

până ce devin desuete sau chiar patetice.

That's the risk of exploitation.

Acesta e riscul exploatării.

So if we take a long-term perspective, we explore.

Deci, dacă avem o perspectivă pe termen lung, explorăm.

If we take a short-term perspective, we exploit.

Dacă abordăm o perspectivă pe termen scurt, exploatăm.

Small children, they explore all day.

Copiii mici explorează toată ziua.

All day it's about exploration.

Întreaga zi se rezumă la explorare.

As we grow older,

Pe măsură ce îmbătrânim,

we explore less because we have more knowledge to exploit on.

explorăm mai puțin fiindcă avem mai multe cunoștințe de exploatat.

The same goes for companies.

E la fel pentru companii.

Companies become, by nature, less innovative

Prin natura lor, companiile devin mai puțin creative

as they become more competent.

pe măsură ce devin mai competente.

And this is, of course, a big worry to CEOs.

Aceasta e, firește, o mare grijă pentru directori.

And I hear very often questions phrased in different ways.

Deseori aud întrebări puse în diverse moduri.

For example,

De exemplu,

„Cum îmi pot conduce compania eficient, dar și să o reinventez?”

"How can I both effectively run and reinvent my company?"

Or, "How can I make sure

Sau „Cum mă pot asigura

that our company changes before we become obsolete

că îmi schimb compania înainte să devenim perimați

or are hit by a crisis?"

sau să fim atinși de o criză?”

So, doing one well is difficult.

Așadar, e greu să faci una dintre ele bine.

Să le faci pe amândouă bine deodată e o artă --

Doing both well as the same time is art --

pushing both exploration and exploitation.

să te strădui atât să explorezi, cât și să exploatezi.

Am descoperit

So one thing we've found

is only about two percent of companies are able to effectively explore

că doar aproximativ 2% dintre companii sunt capabile să exploreze,

and exploit at the same time, in parallel.

cât și să exploateze în același timp, în paralel.

But when they do,

Dar când o fac,

the payoffs are huge.

răsplata este uriașă.

So we have lots of great examples.

Avem o mulțime de exemple grozave.

We have Nestlé creating Nespresso,

Când Nestlé a creat Nespresso,

we have Lego going into animated films,

când Lego s-a implicat în filme de animație,

Toyota creating the hybrids,

când Toyota a creat mașinile hibrid,

Unilever pushing into sustainability --

când Unilever s-a concentrat pe sustenabilitate --

there are lots of examples, and the benefits are huge.

sunt multe exemple, iar avantajele sunt imense.

Why is balancing so difficult?

De ce e atât de greu să obținem un echilibru?

I think it's difficult because there are so many traps

Cred că e greu fiindcă sunt atât de multe capcane

that keep us where we are.

care ne țin pe loc.

So I'll talk about two, but there are many.

Vă voi vorbi despre două, dar există multe.

Să discutăm despre capcana căutării continue.

So let's talk about the perpetual search trap.

We discover something,

Descoperim ceva,

but we don't have the patience or the persistence

dar nu avem răbdarea sau perseverența

to get at it and make it work.

să îl consolidăm și să-l facem să meargă.

So instead of staying with it, we create something new.

Deci în loc să continuăm cu el, creăm ceva nou.

But the same goes for that,

Și continuăm așa,

ajungem într-un cerc vicios

then we're in the vicious circle

of actually coming up with ideas but being frustrated.

în care avem idei, dar suntem frustrați.

OncoSearch was a good example.

OncoSearch a fost un exemplu bun.

A famous example is, of course, Xerox.

Un exemplu notoriu e, desigur, Xerox.

But we don't only see this in companies.

Dar nu vedem asta doar în cazul companiilor.

We see this in the public sector as well.

O putem observa și în sectorul public.

We all know that any kind of effective reform of education,

Știm cu toții că oricărui fel de reformă eficientă în educație,

research, health care, even defense,

cercetare, sănătate, chiar și apărare,

takes 10, 15, maybe 20 years to work.

are nevoie de 10, 15, poate 20 de ani ca să funcționeze.

But still, we change much more often.

Și totuși, schimbăm mult mai des.

Nu le acordăm o șansă cu adevărat.

We really don't give them the chance.

Another trap is the success trap.

O altă capcană e succesul.

Facit fell into the success trap.

Facit a căzut în capcana succesului.

They literally held the future in their hands,

Literalmente aveau viitorul asigurat,

but they couldn't see it.

dar nu au observat.

They were simply so good at making what they loved doing,

Pur și simplu se pricepeau așa de bine să facă ce le plăcea cel mai mult,

that they wouldn't change.

încât au refuzat schimbarea.

We are like that, too.

Și noi suntem așa.

When we know something well, it's difficult to change.

Când știm ceva bine, e greu să facem schimbări.

Bill Gates has said:

Bill Gates a spus:

„Succesul e un profesor prost.

"Success is a lousy teacher.

Ne seduce și ne face să credem că nu putem eșua.”

It seduces us into thinking we cannot fail."

That's the challenge with success.

Aceasta e provocarea succesului.

So I think there are some lessons, and I think they apply to us.

Cred că avem ce învăța din asta, și cred că lecțiile ni se aplică.

And they apply to our companies.

Nouă și companiilor noastre.

The first lesson is: get ahead of the crisis.

Prima lecție este: să prevenim crizele.

And any company that's able to innovate

Și orice companie capabilă de inovații

is actually able to also buy an insurance in the future.

e și capabilă să cumpere o poliță de asigurare pentru viitor.

Netflix -- they could so easily have been content

Netflix -- s-ar fi putut ușor mulțumi

with earlier generations of distribution,

cu variantele trecute de distribuire,

but they always -- and I think they will always --

dar ei tot timpul -- și cred că mereu

vor lupta să câștige bătălia următoare.

keep pushing for the next battle.

I see other companies that say,

Văd alte companii care spun,

"I'll win the next innovation cycle, whatever it takes."

„Voi câștiga următorul ciclu inovator, orice ar fi.”

Second one: think in multiple time scales.

A doua lecție: să gândim raportat la intervale de timp multiple.

I'll share a chart with you,

Am să vă arăt un grafic,

and I think it's a wonderful one.

și cred că e un grafic minunat.

Any company we look at,

La orice companie ne-am uita,

taking a one-year perspective

pe o perioadă de un an,

și am examina valoarea companiei,

and looking at the valuation of the company,

innovation typically accounts for only about 30 percent.

de regulă, inovațiile reprezintă doar circa 30%.

So when we think one year,

Deci când ne gândim la un an,

innovation isn't really that important.

inovațiile nu sunt atât de importante.

Move ahead, take a 10-year perspective on the same company --

Mai departe, să ne uităm la aceeași companie pe 10 ani --

brusc, inovațiile și abilitatea de înnoire reprezintă 70 %.

suddenly, innovation and ability to renew account for 70 percent.

But companies can't choose.

Dar companiile nu au de ales.

They need to fund the journey and lead the long term.

Trebuie să finanțeze calea și să o parcurgă pe termen lung.

Third:

A treia lecție:

invite talent.

Să atragem talente.

I don't think it's possible for any of us

Nu cred că vreunul dintre noi

to be able to balance exploration and exploitation by ourselves.

poate obține singur echilibrul dintre explorare și exploatare.

Cred că e un sport de echipă.

I think it's a team sport.

I think we need to allow challenging.

Cred că trebuie să acceptăm să fim provocați.

I think the mark of a great company is being open to be challenged,

Cred că semnul unei mari companii e să fie deschisă provocărilor,

and the mark of a good corporate board is to constructively challenge.

și semnul unei comisii corporatiste bune e să provoace în mod constructiv.

I think that's also what good parenting is about.

Cred că la asta se rezumă și să fii un bun părinte.

Last one: be skeptical of success.

Ultima: să fim sceptici cu succesul.

Poate ar fi util să ne gândim la vechile marșuri triumfale din Roma,

Maybe it's useful to think back at the old triumph marches in Rome,

when the generals, after a big victory,

când generalii erau sărbătoriți după o mare victorie.

were given their celebration.

Riding into Rome on the carriage,

Când intrau în Roma în carele lor,

they always had a companion whispering in their ear,

aveau mereu un însoțitor, șoptindu-le la ureche,

"Remember, you're only human."

„Nu uita, ești un simplu muritor.”

So I hope I made the point:

Sper că mi-am demonstrat ideea:

balancing exploration and exploitation

echilibrul explorare-exploatare

has a huge payoff.

rentează enorm.

But it's difficult, and we need to be conscious.

Dar e dificil, și trebuie să rămânem conștienți.

I want to just point out two questions that I think are useful.

Vreau să subliniez două întrebări pe care le cred utile.

First question is, looking at your own company:

Prima întrebare e, uitându-vă la compania voastră:

In which areas do you see that the company is at the risk

În ce domenii observați compania prezentând riscul

of falling into success traps,

de a cădea în capcane ale succesului,

de a merge pur și simplu pe pilot automat?

of just going on autopilot?

Și ce puteți face să schimbați asta?

And what can you do to challenge?

Second question is:

A doua întrebare:

When did I explore something new last,

Care e ultima dată când am explorat ceva nou,

and what kind of effect did it have on me?

și ce efect a avut asupra mea?

Is that something I should do more of?

E ceva ce ar trebui să fac mai des?

In my case, yes.

În cazul meu, da.

So let me leave you with this.

Permiteți-mi să închei așa.

Whether you're an explorer by nature

Fie că sunteți exploratori înnăscuți,

or whether you tend to exploit what you already know,

fie că tindeți să exploatați ce știți deja,

don't forget: the beauty is in the balance.

nu uitați: frumusețea se regăsește în echilibru.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)