Dare to disagree | Margaret Heffernan

Translator: Thu-Huong Ha Reviewer: Morton Bast

Traducător: Ariana Bleau Lugo Corector: Delia Bogdan

In Oxford in the 1950s,

În Oxford, în anii 1950,

there was a fantastic doctor, who was very unusual,

exista un doctoriță fantastică, foarte neobișnuită,

named Alice Stewart.

pe nume Alice Stewart.

And Alice was unusual partly because, of course,

Era neobișnuită în parte pentru că era femeie

she was a woman, which was pretty rare in the 1950s.

ceea ce era destul de rar în anii '50.

And she was brilliant, she was one of the,

Era genială,

la acea vreme era printre cei mai tineri membri în Colegiul Regal al Fizicienilor.

at the time, the youngest Fellow to be elected to the Royal College of Physicians.

She was unusual too because she continued to work after she got married,

Era neobișnuită și pentru că a continuat să lucreze după ce s-a măritat,

after she had kids,

după ce a avut copii.

and even after she got divorced and was a single parent,

Chiar şi după ce a divorțat și a rămas singură cu copiii,

she continued her medical work.

și-a continuat cariera medicală.

And she was unusual because she was really interested in a new science,

Era neobișnuită pentru că o interesa o nouă știință,

the emerging field of epidemiology,

domeniul emergent al epidemiologiei,

the study of patterns in disease.

studiul tiparelor în boli.

But like every scientist, she appreciated

Ca fiecare cercetător, știa că pentru a face o diferenţa

that to make her mark, what she needed to do

trebuia să găsească o problemă dificilă și s-o rezolve.

was find a hard problem and solve it.

The hard problem that Alice chose

Problema dificilă pe care Alice a ales-o

was the rising incidence of childhood cancers.

a fost incidența crescândă a cancerului infantil.

Most disease is correlated with poverty,

Multe boli erau corelate cu sărăcia,

but in the case of childhood cancers,

dar în cazul cancerelor la copii,

the children who were dying seemed mostly to come

copiii care mureau păreau să provină

from affluent families.

majoritar din familii înstărite.

So, what, she wanted to know,

Ea dorea să afle

could explain this anomaly?

ce explica această anomalie.

Now, Alice had trouble getting funding for her research.

Alice avea probleme cu subvenționarea cercetării.

In the end, she got just 1,000 pounds

În final a adunat doar 1.000 de lire

from the Lady Tata Memorial prize.

din premiul Lady Tata Memorial.

And that meant she knew she only had one shot

Asta însemna că știa că avea doar o singură șansă

at collecting her data.

pentru colectarea datelor.

Now, she had no idea what to look for.

Nu știa ce să caute.

This really was a needle in a haystack sort of search,

Era căutarea unui ac în carul cu fân

so she asked everything she could think of.

așa că a urmărit tot ce i-a trecut prin cap.

Had the children eaten boiled sweets?

Au mâncat copiii dulciuri fierte?

Had they consumed colored drinks?

Au consumat băuturi colorate?

Did they eat fish and chips?

Au mâncat pește și cartofi prăjiți?

Did they have indoor or outdoor plumbing?

Aveau grup sanitar interior sau exterior?

What time of life had they started school?

La ce vârstă au început școala?

And when her carbon copied questionnaire started to come back,

Când copiile formularelor au început să sosească

one thing and one thing only jumped out

un singur lucru sărea în ochi

with the statistical clarity of a kind that

cu o claritate statistică de genul

most scientists can only dream of.

la care alți cercetători puteau doar visa.

By a rate of two to one,

Cu un raport de doi la unu,

the children who had died

copiii care muriseră

had had mothers who had been X-rayed when pregnant.

avuseseră mame care fuseseră iradiate cu raze X în timpul sarcinii.

Now that finding flew in the face of conventional wisdom.

Această descoperire contrazicea acceptul convențional.

Conventional wisdom held

Acceptul convențional presupunea

that everything was safe up to a point, a threshold.

că nu era periculos până la un numit prag.

It flew in the face of conventional wisdom,

Contrazicea înțelegerea convențională,

which was huge enthusiasm for the cool new technology

care venea cu un entuziasm uriaș privitor la noua tehnologie

of that age, which was the X-ray machine.

a acelei epoci, aparatul Röntgen.

And it flew in the face of doctors' idea of themselves,

Contrazicea și ideea doctorilor relativ la ei înșiși,

which was as people who helped patients,

care se vedeau ca oameni care ajutau pacienții,

they didn't harm them.

nu care le făceau rău.

Nevertheless, Alice Stewart rushed to publish

Cu toate acestea Alice Stewart s-a grăbit să publice

her preliminary findings in The Lancet in 1956.

concluziile sale preliminare în The Lancet în 1956.

People got very excited, there was talk of the Nobel Prize,

Exista mult entuziasm, se vorbea de Premiul Nobel,

and Alice really was in a big hurry

iar Alice era în mare grabă să studieze

to try to study all the cases of childhood cancer she could find

toate cazurile de cancer infantil pe care le putea găsi

before they disappeared.

înainte să dispară.

In fact, she need not have hurried.

De fapt, n-ar fi trebuit să se grăbească.

It was fully 25 years before the British and medical --

A mai durat încă 25 de ani până când

instituțiile medicale britanice și americane

British and American medical establishments

abandoned the practice of X-raying pregnant women.

au abandonat practica iradierii cu raze X a gravidelor.

The data was out there, it was open, it was freely available,

Informațiile existau, erau disponibile tuturor,

but nobody wanted to know.

dar nimeni nu dorea să știe.

A child a week was dying,

Un copil pe săptămână murea,

but nothing changed.

dar nimic nu s-a schimbat.

Openness alone can't drive change.

Deschiderea, de una singură, nu conduce la schimbare.

So for 25 years Alice Stewart had a very big fight on her hands.

Timp de 25 de ani Alice Stewart a dus o mare bătălie.

So, how did she know that she was right?

Cum de știa că avea dreptate?

Well, she had a fantastic model for thinking.

Ei bine, avea un mod fantastic de gândire.

She worked with a statistician named George Kneale,

Lucra cu un statistician pe nume George Kneale,

and George was pretty much everything that Alice wasn't.

și George era tot ce nu era Alice.

So, Alice was very outgoing and sociable,

Alice era veselă și sociablilă,

and George was a recluse.

iar George era un solitar.

Alice was very warm, very empathetic with her patients.

Alice era foarte caldă, empatizând cu pacienţii.

George frankly preferred numbers to people.

George prefera cifrele în locul oamenilor.

But he said this fantastic thing about their working relationship.

El a declarat ceva fantastic despre colaborarea lor:

He said, "My job is to prove Dr. Stewart wrong."

„Treaba mea e să dovedesc că dr. Stewart greşeşte”.

He actively sought disconfirmation.

Căuta susținut discrepanţe,

Different ways of looking at her models,

moduri antitetice de a privi modele, statisticile ei,

at her statistics, different ways of crunching the data

moduri diferite de a interpreta datele

in order to disprove her.

pentru a o invalida.

He saw his job as creating conflict around her theories.

Urmărea să creeze conflict în jurul teoriilor ei.

Because it was only by not being able to prove

Doar eșuând să demonstreze

that she was wrong,

că ea greşea,

that George could give Alice the confidence she needed

George îi putea asigura lui Alice încrederea necesară

to know that she was right.

că avea dreptate.

It's a fantastic model of collaboration --

E un model fantastic de colaborare:

thinking partners who aren't echo chambers.

parteneri inteligenți care sunt în dezacord.

I wonder how many of us have,

Mă întreb câţi dintre noi au,

or dare to have, such collaborators.

sau îndrăznesc să aibă, asemenea colaboratori.

Alice and George were very good at conflict.

Alice şi George abordau benefic conflictele.

They saw it as thinking.

Le priveau ca pe un exerciţiu de gândire.

So what does that kind of constructive conflict require?

Care sunt cerinţele unui conflict constructiv?

Well, first of all, it requires that we find people

În primul rând trebuie să găsim oameni

who are very different from ourselves.

foarte diferiţi de noi înșine.

That means we have to resist the neurobiological drive,

Trebuie să rezistăm tentaţiei neurobiologice,

which means that we really prefer people mostly like ourselves,

care ne face să preferăm oameni asemănători nouă,

and it means we have to seek out people

respectiv să căutăm oameni

with different backgrounds, different disciplines,

cu pregătire diferită, din discipline diferite,

different ways of thinking and different experience,

cu moduri de gândire diferite şi experienţă diferită,

and find ways to engage with them.

şi să găsim moduri de a colabora cu ei.

That requires a lot of patience and a lot of energy.

Asta necesită multă răbdare şi multă energie.

And the more I've thought about this,

Cu cât m-am gândit mai mult,

the more I think, really, that that's a kind of love.

mi-am dat seama că asta e un fel de dragoste.

Because you simply won't commit that kind of energy

Pentru că n-ai depune atâta efort

and time if you don't really care.

şi timp dacă nu ţi-ar păsa.

And it also means that we have to be prepared to change our minds.

Mai înseamnă şi că trebuie să fim pregătiți să ne răzgândim.

Alice's daughter told me

Fiica lui Alice mi-a spus

that every time Alice went head-to-head with a fellow scientist,

că de câte ori Alice se confrunta cu vreun coleg,

they made her think and think and think again.

o făcea să reconsidere iar şi iar.

"My mother," she said, "My mother didn't enjoy a fight,

„Mamei mele, spunea ea, nu îi plăceau confruntările,

but she was really good at them."

dar se pricepea de minune la ele.”

(Râsete)

So it's one thing to do that in a one-to-one relationship.

Una e să faci asta într-o relaţie unu-la-unu.

But it strikes me that the biggest problems we face,

Am realizat că marea problemă cu care ne confruntăm,

many of the biggest disasters that we've experienced,

multe dintre dezastrele prin care am trecut,

mostly haven't come from individuals,

n-au venit în principal de la oameni,

they've come from organizations,

ci de la organizaţii,

some of them bigger than countries,

unele mai mari decât o ţară,

many of them capable of affecting hundreds,

multe capabile să afecteze

thousands, even millions of lives.

sute, mii, chiar milioane de vieţi.

So how do organizations think?

Deci cum gândesc organizaţiile?

Well, for the most part, they don't.

În cea mai mare parte, nu gândesc.

And that isn't because they don't want to,

Nu pentru că nu vor,

it's really because they can't.

ci pentru că nu pot.

And they can't because the people inside of them

Şi asta pentru că oamenii din interiorul lor

are too afraid of conflict.

se tem prea tare de conflicte.

In surveys of European and American executives,

În sondajele despre directorii executivi europeni şi americani,

fully 85 percent of them acknowledged

85% dintre ei au recunoscut

that they had issues or concerns at work

că au probleme şi griji la muncă

that they were afraid to raise.

pe care se tem să le aducă în discuţie.

Afraid of the conflict that that would provoke,

Se tem de conflictele pe care le-ar provoca,

afraid to get embroiled in arguments

se tem să intre în argumentări complicate

that they did not know how to manage,

din care n-ar şti cum să iasă,

and felt that they were bound to lose.

în care simt că ar fi condamnaţi să piardă.

Eighty-five percent is a really big number.

85% e un număr foarte mare.

It means that organizations mostly can't do

Înseamnă că în mare parte organizaţiile nu pot face

what George and Alice so triumphantly did.

ceea ce George şi Alice făceau cu brio.

They can't think together.

Nu pot gândi împreună.

And it means that people like many of us,

Şi mai înseamnă că oameni ca mulţi dintre noi,

who have run organizations,

care au condus organizaţii,

and gone out of our way to try to find the very best people we can,

care s-au străduit să-i găsească pe cei mai buni,

mostly fail to get the best out of them.

n-au reuşit să scoată ce-i mai bun din ei.

So how do we develop the skills that we need?

Cum dezvoltăm aptitudinile de care avem nevoie?

Because it does take skill and practice, too.

Pentru că e nevoie de aptitudini şi de practică.

If we aren't going to be afraid of conflict,

Ca să nu ne mai temem de conflict

we have to see it as thinking,

trebuie să-l percepem drept gândire,

and then we have to get really good at it.

după care trebuie să devenim buni în a gândi.

So, recently, I worked with an executive named Joe,

Recent am lucrat cu un director pe nume Joe,

and Joe worked for a medical device company.

care lucra pentru o companie de aparatură medicală.

And Joe was very worried about the device that he was working on.

Joe era îngrijorat în privința aparatului la care lucra.

He thought that it was too complicated

Credea că era prea complicat

and he thought that its complexity

şi din cauza complexității lui

created margins of error that could really hurt people.

crea marje de eroare care puteau dăuna oamenilor.

He was afraid of doing damage to the patients he was trying to help.

Se temea să nu rănească pacienţii pe care încerca să-i ajute.

But when he looked around his organization,

Dar, privind în organizaţia lui,

nobody else seemed to be at all worried.

nimeni nu părea îngrijorat defel.

So, he didn't really want to say anything.

Aşa că n-a vrut să deschidă subiectul.

After all, maybe they knew something he didn't.

Poate ei ştiau ceva ce el nu ştia.

Maybe he'd look stupid.

Poate că ar fi părut prost.

But he kept worrying about it,

Dar a continuat să-și facă griji,

and he worried about it so much that he got to the point

şi atât de multe griji și-a făcut încât a ajuns

where he thought the only thing he could do

să creadă că singurul lucru de făcut

was leave a job he loved.

era să renunţe la munca pe care o iubea.

In the end, Joe and I found a way

Într-un final, Joe şi cu mine am găsit o cale

for him to raise his concerns.

prin care să-şi expună grijile.

And what happened then is what almost always

S-a întâmplat ce se întâmplă de obicei

happens in this situation.

în astfel de situaţii.

It turned out everybody had exactly the same

A reieșit că toată lumea avea

exact aceleaşi întrebări şi îndoieli.

questions and doubts.

So now Joe had allies. They could think together.

Acum Joe avea aliaţi. Puteau gândi împreună.

And yes, there was a lot of conflict and debate

Desigur, au fost conflicte, dezbateri şi polemici,

and argument, but that allowed everyone around the table

dar asta a permis tuturor

to be creative, to solve the problem,

să fie creativi, să rezolve problema

and to change the device.

şi să modifice aparatul.

Joe was what a lot of people might think of

Joe era ceea ce mulţi numesc

as a whistle-blower,

un whistle-blower,

except that like almost all whistle-blowers,

dar spre deosebire de majoritatea delatorilor,

he wasn't a crank at all,

nu era nicidecum un denigrator,

he was passionately devoted to the organization

era pasionat şi devotat organizaţiei

and the higher purposes that that organization served.

şi scopurilor ei înalte.

But he had been so afraid of conflict,

Dar se temuse atât de mult de conflict,

until finally he became more afraid of the silence.

încât spre final a devenit mai speriat de tăcere.

And when he dared to speak,

Când a îndrăznit să vorbească,

he discovered much more inside himself

a descoperit mai mult în el însuși

and much more give in the system than he had ever imagined.

și în sistem decât și-ar fi imaginat vreodată.

And his colleagues don't think of him as a crank.

Iar colegii nu l-au considerat un defăimător.

They think of him as a leader.

Îl consideră un lider.

So, how do we have these conversations more easily

Aşadar, cum purtăm aceste conversații

and more often?

mai cu uşurinţă şi mai des?

Well, the University of Delft

Universitatea Delft

requires that its PhD students

cere doctoranzilor să facă cinci afirmaţii

have to submit five statements that they're prepared to defend.

pe care sunt pregătiţi să le susţină.

It doesn't really matter what the statements are about,

Nu contează ce conțin afirmațiile,

what matters is that the candidates are willing and able

contează doar ca ei să dorească şi să fie capabili

to stand up to authority.

să ţină piept autorităţii în domeniu.

I think it's a fantastic system,

Cred că e un sistem fantastic,

but I think leaving it to PhD candidates

dar aplicându-l doar candidaţilor la doctorat,

is far too few people, and way too late in life.

antrenează prea puţini şi prea târziu în viaţă.

I think we need to be teaching these skills

Cred că ar trebui să predăm aceste aptitudini

to kids and adults at every stage of their development,

copiilor şi adulţilor în orice stadiu al formării,

if we want to have thinking organizations

dacă dorim să avem organizaţii şi societăţi raţionale.

and a thinking society.

The fact is that most of the biggest catastrophes that we've witnessed

De fapt, cele mai mari catastrofe pe care le-am trăit

rarely come from information that is secret or hidden.

rareori s-au datorat informaţiilor secrete sau ascunse.

It comes from information that is freely available and out there,

Ele apar din informaţii disponibile şi deschise,

but that we are willfully blind to,

dar în faţa cărora închidem ochii cu bună ştiinţă,

because we can't handle, don't want to handle,

pentru că nu putem și nu vrem să discutăm

the conflict that it provokes.

conflictul ce-l provoacă.

But when we dare to break that silence,

Dar când îndrăznim să rupem tăcerea,

or when we dare to see,

sau când îndrăznim să deschidem ochii,

and we create conflict,

şi creăm conflict,

we enable ourselves and the people around us

ne permitem nouă înşine şi celor din jur

to do our very best thinking.

să raţionăm cel mai eficient.

Open information is fantastic,

Informaţia deschisă e fantastică,

open networks are essential.

reţelele deschise sunt esenţiale.

But the truth won't set us free

Dar adevărul nu ne va elibera

until we develop the skills and the habit and the talent

până nu dezvoltăm abilităţile, obiceiul, talentul

and the moral courage to use it.

şi curajul moral de a le folosi.

Openness isn't the end.

Deschiderea nu e tot.

It's the beginning.

E doar începutul.

(Applause)

(Aplauze)