What happens when you have a disease doctors can't diagnose | Jennifer Brea

Translator: Joseph Geni Reviewer: Camille Martínez

Traducător: Cristina Nicolae Corector: Mirel-Gabriel Alexa

Hi.

Bună.

Thank you.

Mulțumesc.

[Jennifer Brea is sound-sensitive.

[Jennifer Brea e sensibilă la sunete.

The live audience was asked to applaud ASL-style, in silence.]

Auditoriul a fost rugat să aplaude în limbajul semnelor, în liniște.]

So, five years ago, this was me.

Aceasta eram eu în urmă cu cinci ani.

I was a PhD student at Harvard,

Eram doctorand la Harvard

and I loved to travel.

și-mi plăcea să călătoresc.

I had just gotten engaged to marry the love of my life.

Tocmai mă logodisem și urma să mă căsătoresc cu iubirea vieții mele.

Aveam 28 de ani și, ca mulți dintre noi când suntem sănătoși,

I was 28, and like so many of us when we are in good health,

simțeam că sunt invincibilă.

I felt like I was invincible.

Then one day I had a fever of 104.7 degrees.

Dar într-o zi am avut febră, 40.3 grade.

I probably should have gone to the doctor,

Probabil ar fi trebuit să merg la medic,

but I'd never really been sick in my life,

dar nu mai fusesem bolnavă vreodată

and I knew that usually, if you have a virus,

și știam că, de obicei, dacă ai un virus,

you stay home and you make some chicken soup,

stai acasă și-ți faci supă de pui,

and in a few days, everything will be fine.

iar în câteva zile totul va fi bine.

But this time it wasn't fine.

Dar de data asta nu a fost bine.

After the fever broke,

După ce am făcut febră,

trei săptămâni am fost atât de amețită încât nu puteam ieși din casă.

for three weeks I was so dizzy, I couldn't leave my house.

I would walk straight into door frames.

Mă loveam de cadrul ușilor.

I had to hug the walls just to make it to the bathroom.

Trebuia să mă lipesc de pereți ca să ajung la baie.

That spring I got infection after infection,

În primăvara aceea am contactat infecție după infecție,

and every time I went to the doctor,

iar când mergeam la medic,

he said there was absolutely nothing wrong.

îmi spunea că nu e nimic în neregulă cu mine.

He had his laboratory tests,

Îmi făcea analizele de laborator

which always came back normal.

și întotdeauna aveau valori normale.

All I had were my symptoms,

Tot ce aveam erau simptomele mele,

which I could describe,

pe care le puteam descrie,

but no one else can see.

dar nimeni nu le putea vedea.

I know it sounds silly,

Știu că sună prostesc,

but you have to find a way to explain things like this to yourself,

dar trebuie să găsești o cale să-ți explici astfel de lucruri,

and so I thought maybe I was just aging.

așa că m-am gândit că poate doar îmbătrâneam.

Poate asta însemna să treci de 25 de ani.

Maybe this is what it's like to be on the other side of 25.

(Laughter)

(Râsete)

Then the neurological symptoms started.

Apoi au început simptomele neurologice.

Sometimes I would find that I couldn't draw the right side of a circle.

Uneori nu puteam să desenez partea dreaptă a unui cerc.

Other times I wouldn't be able to speak or move at all.

Alteori nu puteam să vorbesc sau să mă mișc.

I saw every kind of specialist:

Am fost la toate felurile de specialiști:

medici de boli infecțioase, dermatologi, endocrinologi,

infectious disease doctors, dermatologists, endocrinologists,

cardiologists.

cardiologi.

I even saw a psychiatrist.

Am fost chiar și la un psihiatru.

My psychiatrist said, "It's clear you're really sick,

Psihiatrul meu mi-a spus: „E clar că ești într-adevăr bolnavă,

but not with anything psychiatric.

dar nu e ceva ce ține de psihiatrie.

Sper să afle ce e în neregulă cu tine.”

I hope they can find out what's wrong with you."

A doua zi, neurologul meu m-a diagnosticat cu tulburare de conversie.

The next day, my neurologist diagnosed me with conversion disorder.

He told me that everything --

Mi-a spus că toate --

the fevers, the sore throats, the sinus infection,

febra, durerea în gât, infecția sinusurilor,

all of the gastrointestinal, neurological and cardiac symptoms --

toate simptomele gastrointestinale, neurologice și cardiace --

were being caused by some distant emotional trauma

erau cauzate de o traumă emoțională din trecut

that I could not remember.

pe care nu mi-o puteam aminti.

Simptomele erau reale, a spus el,

The symptoms were real, he said,

but they had no biological cause.

dar nu aveau o cauză biologică.

I was training to be a social scientist.

Mă pregăteam să fiu cercetător social.

Studiasem statistici, teoria probabilității,

I had studied statistics, probability theory,

mathematical modeling, experimental design.

modele matematice, design experimental.

Simțeam că nu pot pur și simplu să resping diagnosticul neurologului.

I felt like I couldn't just reject my neurologist's diagnosis.

It didn't feel true,

Nu credeam că e adevărat,

but I knew from my training that the truth is often counterintuitive,

dar știam din pregătirea mea că adevărul e adesea contraintuitiv,

so easily obscured by what we want to believe.

atât de ușor pus în umbră de ceea ce vrem să credem.

So I had to consider the possibility that he was right.

Așa că a trebuit să iau în considerare posibilitatea ca el să aibă dreptate.

That day, I ran a small experiment.

Am făcut un mic experiment în acea zi.

I walked back the two miles from my neurologist's office to my house,

Am parcurs pe jos cei trei kilometri de la cabinetul neurologului până acasă,

my legs wrapped in this strange, almost electric kind of pain.

picioarele erau „învăluite” într-o durere stranie, aproape electrică.

I meditated on that pain,

Am meditat la acea durere,

gândindu-mă la cum ar putea mintea mea să genereze toate acestea.

contemplating how my mind could have possibly generated all this.

As soon as I walked through the door,

De îndată ce am intrat pe ușă,

I collapsed.

m-am prăbușit.

My brain and my spinal cord were burning.

Creierul și coloana vertebrală îmi ardeau.

My neck was so stiff I couldn't touch my chin to my chest,

Gâtul îmi era atât de înțepenit încât nu puteam coborî bărbia în piept,

and the slightest sound --

iar cel mai mic sunet --

fâșâitul foilor,

the rustling of the sheets,

my husband walking barefoot in the next room --

soțul meu pășind desculț în camera alăturată --

could cause excruciating pain.

îmi provocau o durere atroce.

I would spend most of the next two years in bed.

Mi-am petrecut următorii doi ani aproape tot timpul în pat.

How could my doctor have gotten it so wrong?

Cum a putut medicul meu să se înșele atât de mult?

I thought I had a rare disease,

M-am gândit că am o boală rară,

ceva ce medicii nu mai văzuseră.

something doctors had never seen.

And then I went online

Apoi am căutat online

și am găsit mii de oameni din întreaga lume

and found thousands of people all over the world

living with the same symptoms,

care trăiau ce aceleași simptome,

la fel de izolați

similarly isolated,

similarly disbelieved.

și priviți cu neîncredere.

Some could still work,

Unii încă puteau munci,

dar își petreceau serile și week-end-urile în pat,

but had to spend their evenings and weekends in bed,

just so they could show up the next Monday.

doar ca să poată merge luni la serviciu.

On the other end of the spectrum,

La polul opus,

some were so sick

unii erau atât de bolnavi

they had to live in complete darkness,

încât trebuiau să trăiască în beznă,

unable to tolerate the sound of a human voice

incapabili să tolereze sunetul vocii umane

or the touch of a loved one.

sau atingerea celui drag.

I was diagnosed with myalgic encephalomyelitis.

Am fost diagnosticată cu encefalomielită mialgică.

You've probably heard it called "chronic fatigue syndrome."

Probabil ați auzit de ea sub numele de „sindromul oboselii cronice.”

For decades, that's a name

Decenii întregi această denumire

that's meant that this

a exprimat doar asta.

has been the dominant image

Și a fost imaginea dominantă

of a disease that can be as serious as this.

a unei boli care poate fi atât de severă ca aici.

Simptomul cheie pe care-l avem cu toții

The key symptom we all share

e că ori de câte ori ne suprasolicităm -- fizic, mental --

is that whenever we exert ourselves -- physically, mentally --

we pay and we pay hard.

plătim din greu pentru asta.

If my husband goes for a run, he might be sore for a couple of days.

Dacă soțul meu merge la jogging, poate avea febră musculară câteva zile.

If I try to walk half a block, I might be bedridden for a week.

Dacă eu încerc să merg 50 de metri, probabil voi sta în pat o săptămână.

It is a perfect custom prison.

E închisoarea perfectă.

I know ballet dancers who can't dance,

Știu balerine care nu pot dansa,

contabili care nu pot calcula,

accountants who can't add,

medical students who never became doctors.

studenți la medicină care n-au ajuns niciodată medici.

It doesn't matter what you once were;

Nu contează ce erai cândva;

nu mai poți să faci ce făceai.

you can't do it anymore.

It's been four years,

Au trecut patru ani

and I've still never been as well as I was

și încă nu m-am mai simțit la fel de în putere

ca atunci când am mers acasă de la cabinetul neurologului.

the minute before I walked home from my neurologist's office.

It's estimated that about 15 to 30 million people around the world

Se estimează că între 15 și 30 de milioane de oameni din întreaga lume

have this disease.

suferă de această boală.

In the US, where I'm from, it's about one million people.

În SUA, de unde sunt eu, sunt aproape un milion de oameni.

That makes it roughly twice as common as multiple sclerosis.

Asta o face de două ori mai frecventă decât scleroza multiplă.

Patients can live for decades with the physical function

Pacienții pot trăi zeci de ani cu funcția fizică

of someone with congestive heart failure.

a cuiva cu insuficiență cardiacă congestivă.

Twenty-five percent of us are homebound or bedridden,

25% dintre noi sunt siliți să rămână în casă sau în pat,

and 75 to 85 percent of us can't even work part-time.

iar 75-85% nici măcar nu pot munci cu jumătate de normă.

Yet doctors do not treat us

Și totuși medicii nu ne tratează,

iar știința nu ne studiază.

and science does not study us.

Cum se poate ca o boală atât de răspândită și devastatoare

How could a disease this common and this devastating

have been forgotten by medicine?

să fie uitată de medicină?

Când medicul meu m-a diagnosticat cu tulburare de conversie,

When my doctor diagnosed me with conversion disorder,

he was invoking a lineage of ideas about women's bodies

a invocat o descendență întreagă de idei privind corpul femeii,

that are over 2,500 years old.

veche de 2.500 de ani.

The Roman physician Galen thought

Medicul roman Galen credea

that hysteria was caused by sexual deprivation

că isteria e cauzată de privare sexuală

in particularly passionate women.

la femei extrem de pasionale.

Grecii credeau că uterul se va usca

The Greeks thought the uterus would literally dry up

and wander around the body in search of moisture,

și va călători prin corp în căutare de umiditate,

pressing on internal organs --

presând organele interne --

yes --

da --

causing symptoms from extreme emotions

cauzând simptome de la emoții extreme

to dizziness and paralysis.

la amețeală și paralizie.

The cure was marriage and motherhood.

Leacul era măritișul și maternitatea.

These ideas went largely unchanged for several millennia until the 1880s,

Aceste idei au rămas neschimbate timp de mii de ani până în anii 1880,

when neurologists tried to modernize the theory of hysteria.

când neurologii au încercat să modernizeze teoria isteriei.

Sigmund Freud developed a theory

Sigmund Freud a dezvoltat o teorie

that the unconscious mind could produce physical symptoms

conform căreia inconștientul poate produce simptome fizice

when dealing with memories or emotions

când întâmpină amintiri sau emoții

too painful for the conscious mind to handle.

prea dureroase pentru conștient.

It converted these emotions into physical symptoms.

Transformă aceste emoții în simptome fizice.

This meant that men could now get hysteria,

Asta însemna că bărbații pot suferi de isterie,

but of course women were still the most susceptible.

dar femeile rămâneau cele mai predispuse.

When I began investigating the history of my own disease,

Când am început să cercetez istoria bolii mele,

am fost uimită să aflu cât de adânc sunt înrădăcinate aceste idei.

I was amazed to find how deep these ideas still run.

În 1934,

In 1934,

198 doctors, nurses and staff at the Los Angeles County General Hospital

198 de medici, asistente și personal de la Los Angeles County General Hospital

s-au îmbolnăvit grav.

became seriously ill.

They had muscle weakness, stiffness in the neck and back, fevers --

Prezentau slăbiciune musculară, gât și spate înțepenite, febră --

toate simptomele pe care le-am avut când am fost diagnosticată prima oară.

all of the same symptoms I had when I first got diagnosed.

Doctors thought it was a new form of polio.

Medicii credeau că e o nouă formă de poliomielită.

De atunci au fost documentate mai mult de 70 de focare

Since then, there have been more than 70 outbreaks documented

în întreaga lume,

around the world,

of a strikingly similar post-infectious disease.

ale unei boli postinfecțioase izbitor de asemănătoare.

All of these outbreaks have tended to disproportionately affect women,

Toate aceste focare au afectat în mod disproporționat femeile,

and in time, when doctors failed to find the one cause of the disease,

iar în timp, deoarece medicii nu au reușit să afle cauza bolii,

they thought that these outbreaks were mass hysteria.

au crezut că aceste epidemii erau cazuri de isterie în masă.

De ce a rezistat atât de mult această idee?

Why has this idea had such staying power?

I do think it has to do with sexism,

Cred că are de-a face cu sexismul,

but I also think that fundamentally, doctors want to help.

dar cred și că medicii vor să ajute.

They want to know the answer,

Vor să știe răspunsul,

and this category allows doctors to treat what would otherwise be untreatable,

iar această categorie le permite medicilor să trateze ceea ce altfel nu s-ar trata,

to explain illnesses that have no explanation.

să explice boli care nu au o explicație.

Problema e că asta ar putea face rău.

The problem is that this can cause real harm.

In the 1950s, a psychiatrist named Eliot Slater

În anii 1950, un psihiatru pe nume Eliot Slater

a studiat 85 de pacienți diagnosticați cu isterie.

studied a cohort of 85 patients who had been diagnosed with hysteria.

Nine years later, 12 of them were dead and 30 had become disabled.

Nouă ani mai târziu, 12 erau morți și 30 ajunseseră invalizi.

Many had undiagnosed conditions like multiple sclerosis,

Mulți sufereau de boli nediagnosticate precum scleroza multiplă,

epilepsy, brain tumors.

epilepsie și tumori cerebrale.

In 1980, hysteria was officially renamed "conversion disorder."

În 1980, isteria a fost numită oficial „tulburare de conversie”.

When my neurologist gave me that diagnosis in 2012,

Când neurologul meu mi-a pus acest diagnostic în 2012,

he was echoing Freud's words verbatim,

repeta textual cuvintele lui Freud

and even today,

și chiar și astăzi,

women are 2 to 10 times more likely to receive that diagnosis.

femeile au o șansă de 2-10 ori mai mare să primească acest diagnostic.

The problem with the theory of hysteria or psychogenic illness

Problema cu teoria isteriei sau boala psihogenă

is that it can never be proven.

e că nu poate fi dovedită.

It is by definition the absence of evidence,

Prin definiție e absența dovezilor,

iar în cazul EM (n.t. encefalomielita mialgică)

and in the case of ME,

psychological explanations have held back biological research.

explicațiile psihologice au ținut pe loc cercetarea biologică.

All around the world, ME is one of the least funded diseases.

Peste tot în lume, EM e una dintre cel mai puțin finanțate afecțiuni.

In the US, we spend each year roughly 2,500 dollars per AIDS patient,

În SUA, anual cheltuim 2.500 de dolari pe fiecare pacient cu SIDA,

250 dollars per MS patient

250 de dolari pe fiecare pacient cu scleroză multiplă

și doar 5 dolari pe an pentru fiecare pacient cu EM.

and just 5 dollars per year per ME patient.

Nu a fost ceva excepțional.

This was not just lightning.

I was not just unlucky.

Nu a fost doar ghinion.

The ignorance surrounding my disease has been a choice,

Ignoranța privind boala mea a fost o alegere,

a choice made by the institutions that were supposed to protect us.

o alegere făcută de instituțiile care ar trebui să ne protejeze.

We don't know why ME sometimes runs in families,

Nu știm de ce uneori EM se transmite în familie,

why you can get it after almost any infection,

de ce o poți contacta după aproape orice infecție,

from enteroviruses to Epstein-Barr virus to Q fever,

de la enteroviruși la virusul Epstein-Barr sau febra Q,

sau de ce le afectează pe femei de 2-3 ori mai mult decât pe bărbați.

or why it affects women at two to three times the rate of men.

Problema e mult mai vastă decât boala mea.

This issue is much bigger than just my disease.

Când m-am îmbolnăvit prima oară,

When I first got sick,

old friends were reaching out to me.

m-au contactat prieteni vechi.

I soon found myself a part of a cohort of women in their late 20s

Curând am devenit parte a unui grup de femei de 25-30 de ani

whose bodies were falling apart.

ale căror trupuri se prăbușeau.

Ce era șocant era efortul pe care trebuia să-l facem

What was striking was just how much trouble we were having

being taken seriously.

ca să fim luate în serios.

I learned of one woman with scleroderma,

Am întâlnit de o femeie cu sclerodermie,

an autoimmune connective tissue disease,

o boală autoimună a țesutului conjunctiv,

who was told for years that it was all in her head.

căreia ani întregi i s-a spus că totul e în mintea ei.

Between the time of onset and diagnosis,

De la momentul debutului și până la diagnosticare,

her esophagus was so thoroughly damaged,

esofagul ei a ajuns atât de afectat,

she will never be able to eat again.

încât nu va mai putea mânca vreodată.

Another woman with ovarian cancer,

O altă femeie cu cancer ovarian,

who for years was told that it was just early menopause.

căreia ani buni i s-a spus că e doar premenopauză.

A friend from college,

O prietenă din facultate,

whose brain tumor was misdiagnosed for years as anxiety.

a cărei tumoare pe creier a fost diagnosticată ani întregi ca anxietate.

Here's why this worries me:

Iată de ce mă îngrijorează asta:

din anii 1950, rata multor boli autoimune

since the 1950s, rates of many autoimmune diseases

have doubled to tripled.

s-a dublat sau triplat.

Forty-five percent of patients who are eventually diagnosed

45% dintre pacienții care sunt diagnosticați în cele din urmă

with a recognized autoimmune disease

cu o boală autoimună recunoscută

are initially told they're hypochondriacs.

sunt etichetați la început drept ipohondri.

Like the hysteria of old, this has everything to do with gender

La fel ca isteria în trecut, aceasta are legătură cu genul

and with whose stories we believe.

și cu relatarea pe care alegem să o credem.

Seventy-five percent of autoimmune disease patients are women,

75% dintre pacienții cu boli autoimune sunt femei,

and in some diseases, it's as high as 90 percent.

iar în unele boli, procentul ajunge la 90%.

Chiar dacă aceste boli afectează disproporționat femeile,

Even though these diseases disproportionately affect women,

they are not women's diseases.

nu sunt boli tipic femeiești.

ME affects children and ME affects millions of men.

EM afectează copiii și milioane de bărbați.

And as one patient told me,

Așa cum mi-a spus un pacient,

apare și dispare --

we get it coming and going --

if you're a woman, you're told you're exaggerating your symptoms,

dacă ești femeie, ți se spune că-ți exagerezi simptomele,

but if you're a guy, you're told to be strong, to buck up.

dar dacă ești bărbat, ți se spune să fii puternic, să-ți faci curaj.

And men may even have a more difficult time getting diagnosed.

Poate fi chiar mai greu să diagnostichezi bărbații.

My brain is not what it used to be.

Creierul meu nu mai e ca pe vremuri.

Here's the good part:

Iată partea bună:

despite everything, I still have hope.

în ciuda a toate, încă am speranță.

So many diseases were once thought of as psychological

Atât de multe boli au fost cândva considerate psihologice

until science uncovered their biological mechanisms.

până ce știința le-a descoperit mecanismele biologice.

Patients with epilepsy could be forcibly institutionalized

Pacienții cu epilepsie erau instituționalizați forțat

until the EEG was able to measure abnormal electrical activity in the brain.

până când electroencefalograma a putut măsura activitatea anormală a creierului.

Multiple sclerosis could be misdiagnosed as hysterical paralysis

Scleroza multiplă era diagnosticată greșit drept paralizie isterică

until the CAT scan and the MRI discovered brain lesions.

până ce tomografia computerizată și RMN-ul au descoperit leziuni cerebrale.

And recently, we used to think

Recent se credea

that stomach ulcers were just caused by stress,

că ulcerul peptic era cauzat de stres,

until we discovered that H. pylori was the culprit.

până ce s-a descoperit că vinovatul era bacteria H. pylori.

ME has never benefited from the kind of science

EM nu a beneficiat nicicând de genul ăsta de știință

that other diseases have had,

de care au beneficiat alte boli,

dar asta începe să se schimbe.

but that's starting to change.

In Germany, scientists are starting to find evidence of autoimmunity,

În Germania, cercetătorii încep să găsească dovezi ale autoimunității,

and in Japan, of brain inflammation.

iar în Japonia, ale inflamării creierului.

In the US, scientists at Stanford are finding abnormalities

În SUA, cercetătorii de la Stanford găsesc anomalii

in energy metabolism

în metabolismul energetic

that are 16 standard deviations away from normal.

care sunt la 16 deviații standard față de normal.

And in Norway, researchers are running a phase-3 clinical trial

În Norvegia, cercetătorii lucrează la un studiu clinic în trei etape

on a cancer drug that in some patients causes complete remission.

ce testează un medicament pentru cancer

care ar putea remite complet simptomele unor pacienți.

What also gives me hope

Ceea ce îmi mai dă speranță

is the resilience of patients.

e curajul pacienților.

Online we came together,

Ne-am unit online

and we shared our stories.

și ne-am împărtășit poveștile.

We devoured what research there was.

Am „devorat” literatura de specialitate existentă.

We experimented on ourselves.

Am experimentat pe noi înșine.

We became our own scientists and our own doctors

Am devenit proprii noștri cercetători și medici

because we had to be.

pentru că nu aveam încotro.

And slowly I added five percent here, five percent there,

Încet, am adăugat 5% aici, 5% acolo,

până ce, în cele din urmă, într-o zi bună,

until eventually, on a good day,

I was able to leave my home.

am putut să ies din casă.

I still had to make ridiculous choices:

Încă trebuie să fac alegeri ridicole:

Will I sit in the garden for 15 minutes, or will I wash my hair today?

Să stau azi 15 minute în grădină sau să mă spăl pe cap?

But it gave me hope that I could be treated.

Dar mi-a dat speranță că pot fi tratată.

I had a sick body; that was all.

Aveam un trup bolnav; atâta tot.

And with the right kind of help, maybe one day I could get better.

Cu ajutorul potrivit, poate că într-o bună zi voi fi mai bine.

I came together with patients around the world,

Am luat legătura cu pacienți din întreaga lume

and we started to fight.

și am început să luptăm.

We have filled the void with something wonderful,

Am umplut golul cu ceva minunat,

but it is not enough.

dar nu e suficient.

I still don't know if I will ever be able to run again,

Încă nu știu dacă voi putea să mai alerg vreodată

or walk at any distance,

sau să merg pe jos,

or do any of those kinetic things that I now only get to do in my dreams.

sau să fac orice activitate fizică pe care acum pot să le fac doar în vis.

Dar sunt nespus de recunoscătoare pentru cât de departe am ajuns.

But I am so grateful for how far I have come.

Progress is slow,

Progresul e lent,

and it is up

și oscilează,

and it is down,

but I am getting a little better each day.

dar puțin câte puțin sunt mai bine în fiecare zi.

Îmi amintesc cum era când eram blocată în dormitor,

I remember what it was like when I was stuck in that bedroom,

when it had been months since I had seen the sun.

când trecuseră luni de când nu mai văzusem soarele.

I thought that I would die there.

Credeam că voi muri acolo.

But here I am today,

Dar iată-mă aici, astăzi,

with you,

cu voi,

and that is a miracle.

iar asta e un miracol.

I don't know what would have happened had I not been one of the lucky ones,

Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă n-aș fi fost una dintre cei norocoși,

had I gotten sick before the internet,

dacă m-aș fi îmbolnăvit înaintea erei internetului,

had I not found my community.

dacă nu mi-aș fi găsit comunitatea.

I probably would have already taken my own life,

Probabil m-aș fi sinucis deja,

așa cum au făcut-o mulți alții.

as so many others have done.

Câte vieți am fi putut salva, acum câteva decenii,

How many lives could we have saved, decades ago,

if we had asked the right questions?

dacă am fi pus întrebările potrivite?

How many lives could we save today

Câte vieți am putea salva astăzi

if we decide to make a real start?

dacă ne-am hotărî să începem cu adevărat?

Even once the true cause of my disease is discovered,

Chiar dacă odată ce se va descoperi cauza bolii mele,

if we don't change our institutions and our culture,

dacă nu schimbăm instituțiile și cultura,

we will do this again to another disease.

vom proceda la fel cu o altă boală.

Living with this illness has taught me

Această boală m-a învățat

that science and medicine are profoundly human endeavors.

că știința și medicina sunt eforturi profund umane.

Medicii, oamenii de știință și factorii de decizie

Doctors, scientists and policy makers

are not immune to the same biases

nu sunt imuni la prejudecățile care ne afectează pe toți.

that affect all of us.

We need to think in more nuanced ways about women's health.

Trebuie să gândim mai nuanțat în ceea ce privește sănătatea femeilor.

Sistemul nostru imunitar e doar un câmp de luptă pentru egalitate

Our immune systems are just as much a battleground for equality

as the rest of our bodies.

la fel ca restul corpului nostru.

We need to listen to patients' stories,

Trebuie să ascultăm relatările pacienților

and we need to be willing to say, "I don't know."

și trebuie să avem tăria să spunem: „Nu știu.”

„Nu știu” e un lucru frumos.

"I don't know" is a beautiful thing.

"I don't know" is where discovery starts.

Descoperirea începe cu un „nu știu.”

And if we can do that,

Și dacă putem face asta,

if we can approach the great vastness of all that we do not know,

dacă putem aborda vastitatea a ceea ce nu știm,

și atunci, în loc să ne temem de nesiguranță,

and then, rather than fear uncertainty,

maybe we can greet it with a sense of wonder.

poate o putem întâmpina cu un sentiment de uimire.

Thank you.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Thank you.