Why we need the explorers | Brian Cox

Traducător: Mia Dragostin Corector: Maria Tancu

We live in difficult and challenging

E adevărat ca trăim in vremuri economice

economic times, of course.

dificile si provocatoare.

And one of the first victims

Şi una din primele victime

of difficult economic times,

ale acestor timpuri dificile,

I think, is public spending of any kind,

cred, este cheltuiala publică de orice fel,

but certainly in the firing line at the moment

dar cu siguranţă acum în bătaia puştii

is public spending for science,

este cheltuiala publică destinată ştiinţei,

and particularly curiosity-led science

mai ales ştiinţa bazată pe curiozitate

and exploration.

şi explorare.

So I want to try and convince you in about 15 minutes

Aşa că o să încerc să vă conving in 15 minute

that that's a ridiculous

că ăsta e un lucru ridicol

and ludicrous thing to do.

şi fără sens.

But I think to set the scene,

Dar să pregătesc atmosfera,

I want to show -- the next slide is not my attempt

vreau să vă arăt - -următoarea imagine nu este încercarea mea

to show the worst TED slide in the history of TED,

să vă arăt cea mai rea imagine din istoria TED

but it is a bit of a mess.

dar recunosc că e harababură acolo.

(Laughter)

(Râsete)

But actually, it's not my fault; it's from the Guardian newspaper.

Dar de fapt, nu e vina mea, este din ziarul Guardian.

And it's actually a beautiful demonstration

Şi chiar este o demonstraţie reuşită

of how much science costs.

care arată cât costa ştiinţa.

Because, if I'm going to make the case

Pentru că, dacă vreau să fac o pledoarie

for continuing to spend on curiosity-driven science and exploration,

pentru a susţine financiar in continuare ştiinţa bazată pe curiozitate şi explorare,

I should tell you how much it costs.

ar trebui să vă spun cât costă.

So this is a game called "spot the science budgets."

Ăsta e un joc numit "găseşte bugetele pentru ştiinţă".

This is the U.K. government spend.

Aici e bugetul pentru cheltuieli guvernamentale al Marii Britanii.

You see there, it's about 620 billion a year.

Îl vedeţi aici, e de apropape 620 de miliarde (de lire) anual.

The science budget is actually --

Bugetul pentru ştiinţă este de fapt - -

if you look to your left, there's a purple set of blobs

Dacă vă uitaţi la stânga, acolo e un set de buline purpurii

and then yellow set of blobs.

şi apoi un set de puncte galbene.

And it's one of the yellow set of blobs

Este una din petele din setul de buline galbene

around the big yellow blob.

din jurul bulinei galbene mari.

It's about 3.3 billion pounds per year

Este de aproape 3.3 miliarde de lire anual

out of 620 billion.

din 620 de miliarde.

That funds everything in the U.K.

Asta finanţează totul in Marea Britanie

from medical research, space exploration,

de la cercetarea medicală, explorarea spaţială,

where I work, at CERN in Geneva, particle physics,

unde lucrez eu, la CERN în Geneva, fizica particulelor,

engineering, even arts and humanities,

inginerie, chiar şi arte si ştiinţe umaniste,

funded from the science budget,

finanţate din bugetul pentru ştiinţă,

which is that 3.3 billion, that little, tiny yellow blob

care este acea pată mică, galbenă, de 3.3 miliarde

around the orange blob at the top left of the screen.

lângă bulina portocalie din partea stângă sus, a ecranului.

So that's what we're arguing about.

Deci despre asta discutăm.

That percentage, by the way, is about the same

Apropo, acel procent este aproximativ acelaşi

in the U.S. and Germany and France.

în SUA şi Germania şi Franţa.

R&D in total in the economy,

Cercetarea si dezvoltarea reprezintă din totalul economiei

publicly funded, is about

finanţată public aproape

0.6 percent of GDP.

0.6% din PIB.

So that's what we're arguing about.

Cam despre asta discutăm.

The first thing I want to say,

Primul lucru pe care vreau să-l spun,

and this is straight from "Wonders of the Solar System,"

şi asta vine direct din "Minunile Sistemului Solar"

is that our exploration of the solar system and the universe

este că explorarea sistemului solar şi a universului

has shown us that it is indescribably beautiful.

ne-a aratat că sunt nespus de frumoase.

This is a picture that actually was sent back

Aici este o imagine care a fost transmisă

by the Cassini space probe around Saturn,

de sonda spaţială Cassini din apropierea lui Saturn,

after we'd finished filming "Wonders of the Solar System."

după ce am terminat de filmat "Minunile Sistemului Solar".

So it isn't in the series.

Deci nu o vedeţi in serial.

It's of the moon Enceladus.

Este o fotografie a satelitului Enceladus.

So that big sweeping, white

Sfera aceea albă imensă

sphere in the corner is Saturn,

din colţ este Saturn,

which is actually in the background of the picture.

care este de fapt în fundalul pozei.

And that crescent there is the moon Enceladus,

Şi semiluna de aici este satelitul Enceladus,

which is about as big as the British Isles.

care este mare cam cât Insulele Britanice.

It's about 500 kilometers in diameter.

Are aproape 500 de km în diametru.

So, tiny moon.

Deci, o luna micuţa.

What's fascinating and beautiful ...

Ce este fascinant si frumos...

this an unprocessed picture, by the way, I should say,

asta e o imagine neprelucrată, să nu uit să subliniez.

it's black and white, straight from Saturnian orbit.

Este o poză alb-negru, direct de pe orbita lui Saturn.

What's beautiful is, you can probably see on the limb there

Ce e frumos e, probabil că puteţi vedea in regiunea asta

some faint, sort of,

ceva vag, un fel de,

wisps of almost smoke

mănunchi ca un fel de fum

rising up from the limb.

care se ridică din zona asta.

This is how we visualize that in "Wonders of the Solar System."

Aşa o vizualizăm în "Minunile Sitemului Solar".

It's a beautiful graphic.

Este o grafică frumoasă.

What we found out were that those faint wisps

Ce am descoperit este ca acele mănunchiuri abia vizibile

are actually fountains of ice

sunt de fapt fântâni de gheaţă

rising up from the surface of this tiny moon.

care se ridică de pe suprafaţa acestei luni minuscule.

That's fascinating and beautiful in itself,

Asta e fascinant şi frumos în sine,

but we think that the mechanism

dar noi credem că mecanismul

for powering those fountains

care stă la baza acestor fântâni

requires there to be lakes of liquid water

necesită ca acolo să existe lacuri de apă lichidă

beneath the surface of this moon.

sub suprafaţa acestui satelit.

And what's important about that

Şi ce este important în asta

is that, on our planet, on Earth,

este că, pe planeta noastră, pe Pământ,

wherever we find liquid water,

oriunde găsim apă lichidă,

we find life.

găsim viaţă.

So, to find strong evidence

Deci, să găseşti dovezi clare

of liquid, pools of liquid, beneath the surface of a moon

de bazine lichide, sub suprafaţa unei luni

750 million miles away from the Earth

aflate la 750 de milioane de mile depărtare de pământ

is really quite astounding.

este cu adevărat uluitor.

So what we're saying, essentially,

Deci ceea ce vrem să spunem, de fapt,

is maybe that's a habitat for life in the solar system.

este că aici poate sa existe viaţă in sistemul nostru solar.

Well, let me just say, that was a graphic. I just want to show this picture.

Bine, asta a fost doar grafică. Vreau să vă mai arăt poza asta.

That's one more picture of Enceladus.

Încă o imagine a lui Enceladus.

This is when Cassini flew beneath Enceladus.

E luată când Cassini se afla sub Enceladus.

So it made a very low pass,

A făcut o trecere foarte joasă,

just a few hundred kilometers above the surface.

doar la câteva sute de kilometri distanţă de suprafaţă.

And so this, again, a real picture of the ice fountains rising up into space,

Din nou, o fotografie reală a fântânilor de gheaţă care tâşnesc la suprafaţă in spaţiu,

absolutely beautiful.

absolut frumoasă.

But that's not the prime candidate for life in the solar system.

Dar acesta nu este primul candidat pentru viaţă în sistemul solar.

That's probably this place,

Ar fi mai degrabă acest loc,

which is a moon of Jupiter, Europa.

care este un satelit al lui Jupiter, Europa.

And again, we had to fly to the Jovian system

Şi iar, a trebuit să zburăm către sistemul Jovian (al lui Jupiter)

to get any sense that this moon, as most moons,

ca să înţelegem că aceasta lună, spre deosebire de majoritatea lunilor,

was anything other than a dead ball of rock.

era altceva decât o bucată de piatra inertă.

It's actually an ice moon.

Este de fapt o lună de gheaţă.

So what you're looking at is the surface of the moon Europa,

Ceea ce vedem este suprafaţa satelitului Europa,

which is a thick sheet of ice, probably a hundred kilometers thick.

care este o pătură groasă de gheata, probabil de 100 de km.

But by measuring the way that

Dar măsurând felul în care

Europa interacts

Europa interacţionează

with the magnetic field of Jupiter,

cu câmpul magnetic al lui Jupiter,

and looking at how those cracks in the ice

şi analizând crăpăturile din gheaţă,

that you can see there on that graphic move around,

pe care le vedeţi pe acea animaţie grafică,

we've inferred very strongly

am dedus cu un grad mare de probabilitate

that there's an ocean of liquid surrounding

că există un ocean lichid care înconjoară

the entire surface of Europa.

întreaga suprafaţă a Europei.

So below the ice, there's an ocean of liquid around the whole moon.

Deci sub gheaţă, există un ocean de lichid în jurul întregii luni.

It could be hundreds of kilometers deep, we think.

Poate să aibă sute de km adâncime, credem noi.

We think it's saltwater, and that would mean that

Credem că e apă sărată, şi asta ar putea însemna că

there's more water on that moon of Jupiter

există mai multă apă pe acea luna a lui Jupiter

than there is in all the oceans of the Earth combined.

decât exista in toate oceanele de pe Pământ laolaltă.

So that place, a little moon around Jupiter,

Astfel, locul acela, un satelit mic al lui Jupiter,

is probably the prime candidate

este probabil candidatul principal pe care îl ştim până acum

for finding life on a moon

la a găsi viaţă pe un satelit

or a body outside the Earth, that we know of.

sau pe un corp ceresc în afara Pământului.

Tremendous and beautiful discovery.

O descoperire formidabilă şi frumoasă.

Our exploration of the solar system

Explorarea sistemului solar

has taught us that the solar system is beautiful.

ne-a învaţat că sistemul solar este frumos.

It may also have pointed the way to answering

Ne-a mai arătat o cale de a răspunde

one of the most profound questions that you can possibly ask,

uneia dintre cele mai profunde întrebări pe care o putem pune,

which is: "Are we alone in the universe?"

şi aceasta este, "Suntem singuri în univers?"

Is there any other use to exploration and science,

Există vreo altă întrebuinţare pentru explorare şi ştiinţă,

other than just a sense of wonder?

alta decât să ne minunăm, să fim uimiţi?

Well, there is.

Ei bine, există.

This is a very famous picture

Asta e o fotografie foarte celebră

taken, actually, on my first Christmas Eve,

făcută în timpului primului meu Ajun de Crăciun,

December 24th, 1968,

24 decembrie 1968,

when I was about eight months old.

pe când aveam vreo opt luni.

It was taken by Apollo 8

Este făcută de Apollo Opt

as it went around the back of the moon.

pe când traversa prin spatele Lunii.

Earthrise from Apollo 8.

Răsăritul Pământului văzut din Apollo 8.

A famous picture; many people have said that it's the picture

O fotografie celebra, mulţi oameni au spus că aceasta

that saved 1968,

a salvat reputaţia anul 1968,

which was a turbulent year --

care a fost un an agitat - -

the student riots in Paris,

protestele studenţilor în Paris,

the height of the Vietnam War.

apogeul Razboiului din Vietnam.

The reason many people think that about this picture,

Motivul pentru care mulţi oameni gândesc astfel despre aceasta fotografie,

and Al Gore has said it many times, actually, on the stage at TED,

şi Al Gore a spus-o de multe ori, chiar de pe scena TED,

is that this picture, arguably, was

este că fotografia asta, a fost se pare,

the beginning of the environmental movement.

punctul de început al mişcării pentru salvarea mediului.

Because, for the first time,

Pentru că, pentru prima oară,

we saw our world,

ne-am văzut lumea,

not as a solid, immovable,

nu ca fiind solidă, fixă,

kind of indestructible place,

un fel de loc indestructibil,

but as a very small, fragile-looking world

ci ca pe o lume foarte mică, care pare fragilă

just hanging against the blackness of space.

suspendată pe fundalul unui spaţiu negru.

What's also not often said

Ceea ce nu se spune des

about the space exploration, about the Apollo program,

despre explorarea spaţiului, despre programul Apollo,

is the economic contribution it made.

este contribuţia economică pe care a adus-o.

I mean while you can make arguments that it was wonderful

În vreme ce poţi să zici că a fost o realizare

and a tremendous achievement

frumoasa si extraordinaă,

and delivered pictures like this,

care ne-a dat imagini ca aceasta,

it cost a lot, didn't it?

a costat mult, nu-i aşa?

Well, actually, many studies have been done

Ei bine, de fapt, s-au făcut multe studii referitoare

about the economic effectiveness,

la eficienţa economică,

the economic impact of Apollo.

la impactul economic al programului Apollo.

The biggest one was in 1975 by Chase Econometrics.

Cel mai mare studiu a fost făcut în 1975 de către Chase Econometrics.

And it showed that for every $1 spent on Apollo,

Şi a arătat că pentru fiecare dolar cheltuit în programul Apollo,

14 came back into the U.S. economy.

14 s-au întors în economia SUA.

So the Apollo program paid for itself

Deci programul Apollo a rambursat investiţia

in inspiration,

în inspiraţie,

in engineering, achievement

în inginerie, realizări

and, I think, in inspiring young scientists and engineers

şi, cred, inspirând tineri ingineri şi oameni de ştiinţă

14 times over.

de 14 ori câţi bani a cheltuit.

So exploration can pay for itself.

Deci explorarea poate recupera investiţia.

What about scientific discovery?

Cum rămâne cu descoperirea ştiiţifică?

What about driving innovation?

Cum rămâne cu încurajarea inovaţiei?

Well, this looks like a picture of virtually nothing.

Asta cam arată ca o imagine a nimicului.

What it is, is a picture of the spectrum

Ce este, este o fotografie a spectrului

of hydrogen.

hidrogenului.

See, back in the 1880s, 1890s,

Vedeţi, prin anii 1880, 1890

many scientists, many observers,

mulţi oameni de ştiinţă, mulţi observatori,

looked at the light given off from atoms.

analizau lumina emanată de atomi,

And they saw strange pictures like this.

Şi vedeau imagini ciudate ca aceasta.

What you're seeing when you put it through a prism

Ceea ce vezi când o treci printr-o prismă

is that you heat hydrogen up and it doesn't just glow

este că atunci când încălzeşti hidrogenul şi nu doar străluceşte

like a white light,

ca o lumină albă,

it just emits light at particular colors,

emite lumină de anumite culori,

a red one, a light blue one, some dark blue ones.

una roşie, una albastră, câteva albastru închis.

Now that led to an understanding of atomic structure

Asta a dus la o înţelegere a structurii atomului

because the way that's explained

pentru că felul în care este explicat acest lucru

is atoms are a single nucleus

este că atomii sunt alcătuiţi dintr-un nucleu

with electrons going around them.

înconjurat de electroni care gravitează în jurul lui.

And the electrons can only be in particular places.

Şi electronii se pot găsi doar în anumite locuri.

And when they jump up to the next place they can be,

Şi când sar pe orbita următoare

and fall back down again,

şi apoi revin de unde au plecat,

they emit light at particular colors.

emit lumină de o anumită culoare.

And so the fact that atoms, when you heat them up,

Şi astfel faptul că atomii, atunci când îi încălzeşti,

only emit light at very specific colors,

emit lumină de o anumită culoare,

was one of the key drivers

a fost unul din factorii esenţiali

that led to the development of the quantum theory,

care au dus la dezvoltarea teoriei cuantice,

the theory of the structure of atoms.

teoria structurii atomilor.

I just wanted to show this picture because this is remarkable.

Vreau doar să vă arăt fotografia asta pentru că este remarcabilă.

This is actually a picture of the spectrum of the Sun.

Este de fapt o imagine a spectrului Soarelui.

And now, this is a picture of atoms in the Sun's atmosphere

Şi acum, avem o imagine a atomilor din atmosfera solară

absorbing light.

absorbind lumină.

And again, they only absorb light at particular colors

Şi la fel, absorb lumină de o anumită culoare

when electrons jump up and fall down,

atunci când electronii sar şi revin la poziţia iniţială,

jump up and fall down.

sar si revin la poziţia iniţială.

But look at the number of black lines in that spectrum.

Dar uitaţi-vă la numărul de linii negre din acel spectru.

And the element helium

Şi astfel elementul heliu

was discovered just by staring at the light from the Sun

a fost descoperit doar uitându-ne la lumina din Soare

because some of those black lines were found

pentru că s-a descoperit că acele linii negre

that corresponded to no known element.

nu corespund nici unui element cunoscut până atunci.

And that's why helium's called helium.

Şi de aceea heliul s-a numit heliu.

It's called "helios" -- helios from the Sun.

Se numeşte "helios" - - helios de la Soare.

Now, that sounds esoteric,

Acum, asta suna ezoteric,

and indeed it was an esoteric pursuit,

şi chiar a fost o cercetare ezoterică,

but the quantum theory quickly led

dar teoria cuantică a dus repede

to an understanding of the behaviors of electrons in materials

la înţelegerea comportamentului electronilor din materiale,

like silicon, for example.

cum este siliciul, de exemplu.

The way that silicon behaves,

Felul în care se comportă siliciul,

the fact that you can build transistors,

faptul că se pot construi tranzistori,

is a purely quantum phenomenon.

este un fenomen pur cuantic.

So without that curiosity-driven

Astfel, fără de înţelegerea

understanding of the structure of atoms,

venită din curiozitatea asupra structurii atomilor,

which led to this rather esoteric theory, quantum mechanics,

care a dus la mecanica cuantică, o teorie mai degrabă ezoterică,

then we wouldn't have transistors, we wouldn't have silicon chips,

atunci n-am fi avut tranzistori, n-am fi avut cipuri de siliciu,

we wouldn't have pretty much the basis

n-am fi avut mare parte de ceea ce constituie baza

of our modern economy.

economiei noastre moderne.

There's one more, I think, wonderful twist to that tale.

Mai e o întorsătură frumoasă, zic eu, a poveştii ăsteia.

In "Wonders of the Solar System,"

În "Minunile Sistemului Solar",

we kept emphasizing the laws of physics are universal.

am subliniat constant că legile fizicii sunt universale.

It's one of the most incredible things about the physics

Este unul din cele mai incredibile lucruri ale fizicii

and the understanding of nature that you get on Earth,

şi ale înţelegerii naturii pe care le dobândeşti pe Pământ,

is you can transport it, not only to the planets,

Şi anume că poţi să le transporti nu doar către alte planete,

but to the most distant stars and galaxies.

dar către cele mai îndepărtate stele şi galaxii.

And one of the astonishing predictions

Şi una dintre predicţiile cele mai extraordinare

of quantum mechanics,

ale mecanicii cuantice,

just by looking at the structure of atoms --

doar uitându-ne la structura atomilor - -

the same theory that describes transistors --

exact aceeaşi teorie care descrie tranzistorii - -

is that there can be no stars in the universe

este aceea că nu pot exista stele în univers

that have reached the end of their life

care să îşi fi atins finalul vieţii lor

that are bigger than, quite specifically, 1.4 times the mass of the Sun.

şi care să fie mai mari decât, destul de exact, de 1,4 ori masa soarelui.

That's a limit imposed on the mass of stars.

Asta este o limită impusă masei stelelor.

You can work it out on a piece of paper in a laboratory,

O poţi deduce pe o bucată de hârtie în laborator,

get a telescope, swing it to the sky,

iei un telescop, îl îndrepţi către cer,

and you find that there are no dead stars

şi descoperi că nu există stele moarte

bigger than 1.4 times the mass of the Sun.

cu mase mai mari de 1.4 ori decât masa soarelui nostru.

That's quite an incredible prediction.

Asta este o predicţie incredibilă.

What happens when you have a star that's right on the edge of that mass?

Ce se întâmplă dacă ai o stea care este chiar la limita acelei mase?

Well, this is a picture of it.

Aici avem o imagine a ei.

This is the picture of a galaxy, a common "our garden" galaxy

Este imaginea unei galaxii, o galaxie comuna, "din gradina noastra",

with, what, 100 billion

care conţine, cât?, 100 de miliarde

stars like our Sun in it.

de stele asemenea Soarelui nostru.

It's just one of billions of galaxies in the universe.

Este doar una din miliardele de galaxii din univers.

There are a billion stars in the galactic core,

Există un miliard de stele în miezul galactic,

which is why it's shining out so brightly.

şi de aceea este atât de strălucitor.

This is about 50 million light years away,

Se află cam la 50 de milioane de ani lumină depărtare,

so one of our neighboring galaxies.

deci este una din galaxiile noastre vecine.

But that bright star there

Dar steaua aceea strălucitoare de acolo

is actually one of the stars in the galaxy.

este de fapt una din stelele din galaxie.

So that star is also

Deci şi acea stea se află la

50 million light years away.

50 de milioane de ani lumina depărtare.

It's part of that galaxy, and it's shining as brightly

Este doar o parte a acelei galaxii, şi totuşi străluceşte la fel de puternic

as the center of the galaxy

ca centrul galaxiei

with a billion suns in it.

cu un miliard de sori în el.

That's a Type Ia supernova explosion.

Acesta este un tip de explozie de supernovă.

Now that's an incredible phenomena,

Acesta este un fenomen incredibil,

because it's a star that sits there.

pentru ca este o stea care sta acolo.

It's called a carbon-oxygen dwarf.

Se numeste o pitică carbon-oxigen.

It sits there about, say, 1.3 times the mass of the Sun.

Este acolo, şi are aproximativ de 1.3 ori masa soarelui.

And it has a binary companion that goes around it,

Şi are un companion binar care se învârte în jurul ei,

so a big star, a big ball of gas.

deci o stea mare, o minge mare de gaze.

And what it does is it sucks gas

Şi ce face, extrage gaz

off its companion star,

de la steaua sa companion,

until it gets to this limit called the Chandrasekhar limit,

până ajunge la limita numită limita Chandrasekhar,

and then it explodes.

şi apoi explodează.

And it explodes, and it shines as brightly

Şi explodează, si străluceşte la fel de tare

as a billion suns for about two weeks,

ca un miliard de sori, pentru vreo două săptămâni,

and releases, not only energy,

şi eliberează nu doar energie,

but a huge amount of chemical elements into the universe.

ci şi o cantitate uriaşă de elemente chimice în univers.

In fact, that one is a carbon-oxygen dwarf.

De fapt, aceea este o pitică carbon-oxigen.

Now, there was no carbon and oxygen

Acum, nu exista nici carbon nici oxigen

in the universe at the Big Bang.

in univers la momentul Big Bang-ului.

And there was no carbon and oxygen in the universe

Şi nu exista nici carbon nici oxigen în univers

throughout the first generation of stars.

de-alungul primei generaţii de stele.

It was made in stars like that,

Ele s-au creat în stele ca aceea,

locked away and then returned to the universe

au fost sechestrate pentru o vreme şi apoi eliberate în univers

in explosions like that

în explozii ca aceea

in order to recondense into planets,

pentru ca mai apoi să se recondenseze în planete,

stars, new solar systems

stele, noi sisteme solare,

and, indeed, people like us.

şi intr-adevăr, în oameni ca noi.

I think that's a remarkable demonstration of the power

Cred că aceasta este o demonstraţie remarcabilă a puterii

and beauty and universality of the laws of physics,

şi frumuseţii şi universalităţii legilor fizicii,

because we understand that process,

pentru că înţelegem acel proces,

because we understand

pentru că înţelegem

the structure of atoms here on Earth.

structura atomilor aici pe Pământ.

This is a beautiful quote that I found --

Am un citat frumos pe care l-am găsit - -

we're talking about serendipity there -- from Alexander Fleming:

vorbim despre întâmplare aici - - la Alexander Fleming.

"When I woke up just after dawn

"Când m-am trezit chiar după răsărit

on September 28, 1928,

în 28 septembrie 1928,

I certainly didn't plan to revolutionize all medicine

cu siguranţă nu aveam de gând să revoluţionez medicina

by discovering the world's first antibiotic."

descoperind primul antibiotic din lume".

Now, the explorers of the world of the atom

Acum, exploratorii lumii atomilor

did not intend to invent the transistor.

nu aveau nici o intenţie să descopere tranzistorul.

And they certainly didn't intend to

Şi cu siguranţă nu intenţionau

describe the mechanics of supernova explosions,

să descrie mecanica exploziilor supernovelor.

which eventually told us where

care în cele din urma ne-au spus unde

the building blocks of life

sunt sintetizate în univers

were synthesized in the universe.

componentele de baza ale vietii.

So, I think science can be --

Asa încât, eu cred ca ştiinţa poate să fie - -

serendipity is important.

întâmplarea este importantă.

It can be beautiful. It can reveal quite astonishing things.

Poate să fie frumoasă. Ne poate arăta lucruri uimitoare.

It can also, I think, finally

Poate, cred eu, în cele din urmă,

reveal the most profound

să ne arate cele mai profunde

ideas to us

idei

about our place in the universe

despre locul nostru în univers

and really the value of our home planet.

şi adevărata valoare a planetei noastre.

This is a spectacular picture of our home planet.

Aceasta este o imagine spectaculoasă a planetei noastre.

Now, it doesn't look like our home planet.

Acum, nu prea seamănă cu planeta noastră.

It looks like Saturn because, of course, it is.

Seamănă cu Saturn pentru că este Saturn.

It was taken by the Cassini space probe.

A fost făcută de sonda spaţială Cassini.

But it's a famous picture, not because of

Dar este o fotografie cunoscută, nu datorită

the beauty and majesty of Saturn's rings,

frumuseţii şi măreţiei inelelor lui Saturn,

but actually because of a tiny, faint blob

ci de fapt, datorită unui punctuleţ mic, greu vizibil

just hanging underneath one of the rings.

aflat undeva sub unul din inele.

And if I blow it up there, you see it.

Daca îl măresc, îl vedeţi.

It looks like a moon,

Arată ca o lună,

but in fact, it's a picture of Earth.

dar de fapt este imaginea Pământului.

It was a picture of Earth captured in that frame of Saturn.

A fost o imagine a Pământului prinsă cu Saturn în cadru.

That's our planet from 750 million miles away.

Este planeta noastră de la o distanţă de 750 de milioane de mile.

I think the Earth has got a strange property

Cred că Pământul are o proprietate ciudată

that the farther away you get from it,

si anume, cu cât ne îndepărtăm mai mult de el,

the more beautiful it seems.

cu atât ne pare mai frumos.

But that is not the most distant or most famous picture of our planet.

Dar asta nu e cea mai îndepărtată sau faimoasă imagine a planetei noastre.

It was taken by this thing, which is called the Voyager spacecraft.

A fost făcută de sonda spaţială Voyager.

And that's a picture of me in front of it for scale.

Şi aceasta este o poză cu mine în faţa ei pentru comparaţie.

The Voyager is a tiny machine.

Voyager este o maşinărie micuţă.

It's currently 10 billion miles away from Earth,

Acum se află la 10 miliarde de mile depărtare de Pământ,

transmitting with that dish, with the power of 20 watts,

transmiţând cu acea antenă, cu o putere de 20 de watti,

and we're still in contact with it.

şi încă ne aflăm în contact cu ea.

But it visited Jupiter, Saturn,

A vizitat Jupiter, Saturn,

Uranus and Neptune.

Uranus şi Neptun.

And after it visited all four of those planets,

Şi după ce a vizitat toate aceste patru planete,

Carl Sagan, who's one of my great heroes,

Carl Sagan, care este unul din eroii mei,

had the wonderful idea

a avut ideea minunată

of turning Voyager around

să întoarcă Voyager

and taking a picture of every planet it had visited.

şi să facă o fotografie a fiecărei planete pe care tocmai a vizitat-o.

And it took this picture of Earth.

Şi aşa a luat această fotografie a Pământului.

Now it's very hard to see the Earth there, it's called the "Pale Blue Dot" picture,

Acum este dificil de văzut Pământul acolo, fotografia se numeşte "Punctul albastru pal"

but Earth is suspended in that red shaft of light.

dar Pământul este suspendat în această fasie de lumină.

That's Earth from four billion miles away.

Aici este Pămîntul de la o distanta de 4 miliarde de mile depărtare.

And I'd like to read you what

Şi aş vrea să vă citesc ce

Sagan wrote about it, just to finish,

a scris Sagan despre ea, doar ca să termin,

because I cannot say words as beautiful as this

pentru că nu pot să spun cuvinte la fel de frumoase ca acestea

to describe what he saw

care descriu ce a văzut

in that picture that he had taken.

în fotografia pe care a făcut-o.

He said, "Consider again that dot.

A spus,"Gândeşte-te din nou la punctul acela.

That's here. That's home. That's us.

E acolo. E acasă. Suntem noi.

On it, everyone you love,

Pe el, toţi cei pe care îi iubeşti,

everyone you know, everyone you've ever heard of,

toţi cei pe care îi cunoşti, despre care ai auzit vreodată,

every human being who ever was

orice fiinţă umană care e existat vreodată;

lived out their lives.

locul în care si-au trăit viaţa.

The aggregates of joy and suffering

Toată bucuria şi suferinţa

thousands of confident religions,

mii de religii pline de încredere,

ideologies and economic doctrines,

ideologii şi doctrine economice,

every hunter and forager, every hero and coward,

fiecare vânător şi culegător, fiecare erou şi laş în parte,

every creator and destroyer of civilization,

fiecare creator şi distrugător de civilizaţii,

every king and peasant, every young couple in love,

fiecare rege şi ţăran, fiecare tânar cuplu de îndrăgostiţi,

every mother and father, hopeful child,

fiecare mamă şi tată, copil,

inventor and explorer,

inventator şi explorator,

every teacher of morals, every corrupt politician,

fiecare profesor de morală, fiecare politician corupt,

every superstar, every supreme leader,

fiecare superstar, fiecare conducător suprem,

every saint and sinner in the history of our species,

fiecare sfânt şi fiecare păcătos din istoria speciei noastre,

lived there, on a mote of dust,

a trăit aici, pe un fir de praf,

suspended in a sunbeam.

suspendaţi pe o rază de soare.

It's been said that astronomy's a humbling

S-a spus că astronomia este o experienţă

and character-building experience.

care te face umil şi creează caractere.

There is perhaps no better demonstration

Probabil că nu există o demonstraţie mai bună

of the folly of human conceits

a nebuniei vanităţii umane

than this distant image of our tiny world.

decât această imagine îndepărtată a lumii noastre minuscule.

To me, it underscores our responsibility

Pentru mine, subliniază responsabilitatea noastră

to deal more kindly with one another

de a interacţiona mai blând unii cu alţii

and to preserve and cherish the pale blue dot,

şi de a conserva şi îndrăgi micul punct albastru pal,

the only home we've ever known."

singura casă pe care am ştiut-o vreodată".

Beautiful words about

Frumoase cuvinte despre

the power of science and exploration.

puterea ştiinţei si a explorării.

The argument has always been made, and it will always be made,

Afirmaţia care s-a făcut mereu, şi se va face încă,

that we know enough about the universe.

este că ştim îndeajuns despre univers.

You could have made it in the 1920s; you wouldn't have had penicillin.

Dacă spuneai asta in 1920, nu ai fi avut penicilină.

You could have made it in the 1890s; you wouldn't have the transistor.

Dacă spuneai asta în 1890, nu ai fi avut tranzistorul.

And it's made today in these difficult economic times.

Şi se face şi azi în vremuri economice dificile.

Surely, we know enough.

Cu siguranţă ştim destul.

We don't need to discover anything else about our universe.

Nu mai trebuie să descoperim nimic altceva despre universul nostru.

Let me leave the last words to someone

Daţi-mi voie să vă las cu ultimele cuvinte ale cuiva

who's rapidly becoming a hero of mine,

care devine un erou al meu,

Humphrey Davy, who did his science at the turn of the 19th century.

Humphrey Davy, care a făcut ştiinţă la începutul secolului XIX.

He was clearly under assault all the time.

Era atacat în permanenţă.

"We know enough at the turn of the 19th century.

Ştim destule la început de secol XIX.

Just exploit it; just build things."

Haide să exploatăm ce ştim, doar să construim lucruri.

He said this, he said, "Nothing is more fatal

Şi el spunea, spunea, "Nimic nu este mai dăunător

to the progress of the human mind

progresului minţii umane

than to presume that our views of science

decât să presupunem că orizonturile noastre în ştiinţă

are ultimate,

sunt finale

that our triumphs are complete,

ca victoriile noastre sunt complete,

that there are no mysteries in nature,

că nu mai există enigme în natură,

and that there are no new worlds to conquer."

şi că nu mai există noi lumi de cucerit".

Thank you.

Vă mulţumesc.

(Applause)

(Aplauze)