How memories form and how we lose them - Catharine Young

Cum se formeză amintirile și de ce le uităm? - Catharine Young

Traducător: Maria Minodora Corector: Lorena Ciutacu

Think back to a really vivid memory.

Gândește-te la o amintire încă vie.

Got it?

Gata?

Okay, now try to remember what you had for lunch three weeks ago.

Acum amintește-ți ce ai mâncat la prânz cu trei săptămâni în urmă.

That second memory probably isn't as strong,

A doua amintire nu vine la fel de ușor ca prima,

but why not?

dar de ce?

Why do we remember some things, and not others?

De ce ne amintim doar unele lucruri?

And why do memories eventually fade?

Și de ce uităm unele lucruri?

Let's look at how memories form in the first place.

Să vedem cum se formează amintirile.

When you experience something, like dialing a phone number,

Când trăiești o experiență, când formezi un număr de telefon,

the experience is converted into a pulse of electrical energy

experiența se transformă într-un impuls electric

that zips along a network of neurons.

care trece rapid printr-o rețea de neuroni.

Information first lands in short term memory,

Informația ajunge întâi în memoria de scurtă durată

where it's available from anywhere from a few seconds

unde este disponibilă de la câteva secunde

to a couple of minutes.

până la două minute.

It's then transferred to long-term memory through areas such as the hippocampus,

Apoi trece prin hipocamp și ajunge în memoria de lungă durată,

and finally to several storage regions across the brain.

iar apoi în diverse regiuni ale creierului, unde va fi stocată.

Neurons throughout the brain communicate at dedicated sites

Neuronii comunică prin legături speciale,

called synapses

numite sinapse,

using specialized neurotransmitters.

cu ajutorul neurotransmițătorilor.

If two neurons communicate repeatedly, a remarkable thing happens:

Dacă doi neuroni comunică repetat, se întâmplă ceva remarcabil:

the efficiency of communication between them increases.

crește eficiența comunicării între ei.

This process, called long term potentiation,

Acest proces, numit potențare pe termen lung,

is considered to be a mechanism by which memories are stored long-term,

este mecanismul care stochează amintirile pe termen lung.

but how do some memories get lost?

Cum se pierd amintirile?

Age is one factor.

Vârsta este unul dintre factori.

As we get older, synapses begin to falter and weaken,

Pe măsură ce îmbătrânim, sinapsele își pierd rezistența

affecting how easily we can retrieve memories.

și afectează ușurința cu care ne vin amintirile.

Scientists have several theories about what's behind this deterioration,

Oamenii de știință au câteva teorii despre ce cauzează această deteriorare,

from actual brain shrinkage,

de la micșorarea creierului,

the hippocampus loses 5% of its neurons every decade

hipocampul își pierde 5% din neuroni în fiecare deceniu

for a total loss of 20% by the time you're 80 years old

un total de 20% până ajungem la vârsta de 80 de ani,

to the drop in the production of neurotransmitters,

până la scăderea producției de neurotransmițători,

like acetylcholine, which is vital to learning and memory.

ca aceticolina, care e vitală pentru învățare și memorie.

These changes seem to affect how people retrieve stored information.

Aceste schimbări afectează modul în care accesăm informația stocată.

Age also affects our memory-making abilities.

Și vârsta afectează abilitatea de a crea noi amintiri.

Memories are encoded most strongly when we're paying attention,

Amintirile sunt puternic codificate când suntem atenți,

when we're deeply engaged, and when information is meaningful to us.

când suntem profund captivați și informația înseamnă ceva pentru noi.

Mental and physical health problems, which tend to increase as we age,

Problemele mentale și fizice, care tind să crească cu vârsta,

interfere with our ability to pay attention,

interferează cu abilitatea noastră de a fi atenți,

and thus act as memory thieves.

și ne fură atenția.

Another leading cause of memory problems is chronic stress.

Altă cauză a problemelor de memorie, este stresul cronic.

When we're constantly overloaded with work and personal responsibilites,

Când suntem constant supraîncărcați cu muncă și responsabilități personale,

our bodies are on hyperalert.

corpul nostru este într-o stare de alertă.

This response has evolved from the physiological mechanism

Acest răspuns a evoluat din mecanismul fiziologic

designed to make sure we can survive in a crisis.

creat pentru a ne ajuta să supraviețuim în situații de criză.

Stress chemicals help mobilize energy and increase alertness.

Hormonii stresului ne mobilizează energia și ne cresc starea de alertă.

However, with chronic stress our bodies become flooded with these chemicals,

Stresul cronic ne umple corpul cu acești hormoni,

resulting in a loss of brain cells and an inability to form new ones,

ce duce la pierderea de celule nervoase și incapacitatea de a crea celule noi,

which affects our ability to retain new information.

care ne afectează abilitatea de a reține noi informații.

Depression is another culprit.

O altă cauză este depresia.

People who are depressed are 40% more likely to develop memory problems.

Cei care suferă de depresie sunt cu 40% mai predispuși la probleme de memorie.

Low levels of serotonin,

Niveluri scăzute de serotonină,

a neurotransmitter connected to arousal,

neurotransmițător asociat cu excitarea,

may make depressed individuals less attentive to new information.

poate face persoanele depresive să fie mai puțin atente la informații noi.

Dwelling on sad events in the past, another symptom of depression,

Alt simptom al depresiei, oprirea asupra momentelor triste,

makes it difficult to pay attention to the present,

îngreunează concentrarea atenției asupra momentului prezent

affecting the ability to store short-term memories.

și afectează abilitatea de a stoca amintiri pe termen scurt.

Isolation, which is tied to depression, is another memory thief.

O altă cauză ce ține de depresie este izolarea.

Un studiu condus de Harvard School of Public Health

A study by the Harvard School of Public Health

found that older people with high levels of social integration

a descoperit că bătrânii cu niveluri ridicate de integrare socială

had a slower rate of memory decline over a six-year period.

au o rată mai scăzută de declin al memoriei pe o perioadă de 6 ani.

The exact reason remains unclear,

Motivul exact este încă neclar,

but experts suspect that

dar experții suspecteză

social interaction gives our brain a mental workout.

că interacțiunea socială ne antrenează creierul.

Just like muscle strength,

Ca și forța musculară,

we have to use our brain or risk losing it.

trebuie să ne folosim creierul sau riscăm să îl pierdem.

But don't despair.

Dar să nu ne pierdem speranța.

There are several steps you can take

Există câteva măsuri ce pot fi luate

to aid your brain in preserving your memories.

pentru a ajuta creierul să mențină amintirile.

Make sure you keep physically active.

Asigură-te că te menții activ fizic.

Increased blood flow to the brain is helpful.

Circulația sangvină ridicată este benefică creierului.

And eat well.

Ca și mâncatul sănătos.

Your brain needs all the right nutrients to keep functioning correctly.

Pentru o funcționare corectă, creierul are nevoie de anumiți nutrienți.

And finally, give your brain a workout.

Și, nu în ultimul rând, antrenează-ți creierul.

Exposing your brain to challenges, like learning a new language,

Una dintre cele mai bune metode de a păstra amintirile intacte

is one of the best defenses for keeping your memories intact.

este să expunem creierul la noi provocări, cum ar fi învățarea unei noi limbi.