How stress affects your body - Sharon Horesh Bergquist

Traducător: Rodica Filipescu Corector: Lorena Ciutacu

Cramming for a test?

Studiezi intensiv pentru un test?

Trying to get more done than you have time to do?

Încerci să faci mai mult decât îţi permite timpul?

Stress is a feeling we all experience when we are challenged or overwhelmed.

Cu toţii experimentăm stresul când suntem provocaţi sau copleşiţi.

But more than just an emotion,

Dar mai mult decât o emoţie,

stress is a hardwired physical response that travels throughout your entire body.

stresul este o reacţie fizică înlănţuită care circulă prin întregul corp.

In the short term, stress can be advantageous,

Pe termen scurt, stresul poate fi un avantaj,

but when activated too often or too long,

dar când e activat prea des sau pentru o perioadă prea lungă,

your primitive fight or flight stress response

reacţia primitivă la stres, luptă sau fugi,

not only changes your brain

îţi modifică creierul

but also damages many of the other organs and cells throughout your body.

şi îţi distruge mai multe organe şi celule din corp.

Your adrenal gland releases the stress hormones

Glanda suprarenală eliberează hormonii de stres

cortisol, epinephrine, also known as adrenaline,

cortizol, epinefrină, cunoscută şi ca adrenalină

and norepinephrine.

şi noradrenalină.

As these hormones travel through your blood stream,

Când aceşti hormoni circulă prin fluxul sanguin,

they easily reach your blood vessels and heart.

ajung cu uşurinţă la vasele de sânge şi inimă.

Adrenaline causes your heart to beat faster

Inima bate mai repede din cauza adrenalinei

and raises your blood pressure, over time causing hypertension.

şi creşte tensiunea arterială, care în timp provoacă hipertensiune.

Cortisol can also cause the endothelium, or inner lining of blood vessels,

Cortizolul poate provoca funcţionarea anormală

to not function normally.

a endoteliului sau interiorul vaselor de sânge.

Scientists now know that this is an early step

Cercetătorii ştiu că acesta este un prim pas

in triggering the process of atherosclerosis

în procesul de declanşare a aterosclerozei

or cholesterol plaque build up in your arteries.

sau placa de colesterol care se formează în artere.

Together, these changes increase your chances of a heart attack or stroke.

Aceste modificări cresc riscul de infarct sau accident cerebral.

When your brain senses stress,

Când creierul sesizează stresul,

it activates your autonomic nervous system.

activează sistemul nervos autonom.

Through this network of nerve connections,

Prin această reţea de conexiuni nervoase,

your big brain communicates stress to your enteric,

creierul transmite stresul entericului

or intestinal nervous system.

sau sistemului nervos intestinal.

Besides causing butterflies in your stomach,

Pe lângă fluturii pe care îi simţim în stomac,

this brain-gut connection can disturb the natural rhythmic contractions

această conexiune creier-intestin poate perturba contracţiile ritmice naturale

that move food through your gut,

care mişcă mâncarea în intestin,

leading to irritable bowel syndrome,

ceea ce provoacă sindromul colonului iritabil,

and can increase your gut sensitivity to acid,

şi poate creşte sensibilitatea intestinului la acid,

making you more likely to feel heartburn.

care produce senzaţia de arsură la stomac.

Via the gut's nervous system,

Prin sistemul nervos intestinal,

stress can also change the composition and function of your gut bacteria,

stresul poate modifica compoziţia şi funcţionarea bacteriilor intestinale,

which may affect your digestive and overall health.

care poate afecta digestia şi starea generală de sănătate.

Apropo de digestie,

Speaking of digestion, does chronic stress affect your waistline?

se poate ca stresul cronic să afecteze silueta?

Well, yes.

Ei bine, da.

Cortisol can increase your appetite.

Cortizolul creşte pofta de mâncare.

It tells your body to replenish your energy stores

Îi transmite corpului să realimenteze rezervele de energie

with energy dense foods and carbs, causing you to crave comfort foods.

cu alimente bogate în calorii, ceea ce produce pofta de "alimente de confort".

High levels of cortisol can also cause you to put on those extra calories

Nivelul crescut de cortizol conduce la depunerea acelor calorii în plus

as visceral or deep belly fat.

sub formă de grăsime abdominală profundă.

This type of fat doesn't just make it harder to button your pants.

Această grăsime nu doar îngreunează închiderea pantalonilor.

It is an organ that actively releases hormones

Este un organ care eliberează constant hormoni

and immune system chemicals called cytokines

şi compuşi chimici ai sistemului imunitar numiţi citokine

that can increase your risk of developing chronic diseases,

care pot creşte riscul dezvoltării bolilor cronice,

such as heart disease and insulin resistance.

precum afecţiuni ale inimii şi rezistenţa la insulină.

Meanwhile, stress hormones affect immune cells in a variety of ways.

Hormonii de stres afectează celulele sistemului imunitar în mai multe moduri.

Initially, they help prepare to fight invaders and heal after injury,

Iniţial, acestea ajută la combaterea invadatorilor şi vindecarea rănilor,

but chronic stress can dampen function of some immune cells,

dar stresul cronic poate afecta funcţionarea unor celule,

make you more susceptible to infections, and slow the rate you heal.

ceea ce predispune la infecţii şi încetineşte rata de vindecare.

Want to live a long life?

Vrei să trăieşti mult?

You may have to curb your chronic stress.

Ar fi bine să-ţi moderezi stresul cronic,

That's because it has even been associated with shortened telomeres,

deoarece a fost asociat cu telomerii prescurtate,

the shoelace tip ends of chromosomes that measure a cell's age.

segmente de la extremităţile cromozomilor care măsoară vârsta unei celule.

Telomeres cap chromosomes

Telomerii acoperă cromozomii

to allow DNA to get copied every time a cell divides

pentru ca ADN-ul să se copieze de fiecare dată când o celulă se divide

without damaging the cell's genetic code,

fără a deteriora codul genetic al celulei,

and they shorten with each cell division.

şi se scurtează la fiecare diviziune celulară.

When telomeres become too short, a cell can no longer divide and it dies.

Când telomerii devin prea scurţi, celula nu se mai divide şi moare.

As if all that weren't enough,

Ca şi când asta nu ar fi destul,

chronic stress has even more ways it can sabotage your health,

stresul cronic poate distruge sănătatea în mai multe moduri,

including acne,

precum acneea,

hair loss,

pierderea părului,

sexual dysfunction,

disfuncţii sexuale,

headaches,

dureri de cap,

muscle tension,

tensiune musculară,

difficulty concentrating,

dificultate de concentrare,

fatigue,

oboseală

and irritability.

şi iritabilitate.

So, what does all this mean for you?

Ce înseamnă toate acestea pentru tine?

Your life will always be filled with stressful situations.

Viaţa va fi întotdeauna plină de situaţii stresante.

But what matters to your brain and entire body

Dar ceea ce contează pentru creier şi corp

is how you respond to that stress.

este modul în care reacţionezi la stres.

If you can view those situations as challenges you can control and master,

Dacă reuşeşti să vezi acele situaţii ca pe nişte provocări controlabile

rather than as threats that are insurmountable,

şi nu ca pe nişte ameninţări de nedepăşit,

you will perform better in the short run and stay healthy in the long run.

te vei descurca mai bine pe moment

şi vei rămâne sănătos pe termen lung.