Why you procrastinate even when it feels bad

Traducător: Claudia Pravat

It’s 5 p.m. and you’ve just realized that report you’ve been putting off

E ora 5 după amiaza și ți-ai amintit că raportul pe care l-ai tot amânat

is due tomorrow.

trebuie predat mâine.

It’s time to buckle down, open your computer...

E timpul să te așezi, să deschizi calculatorul...

and check your phone.

și să-ți verifici telefonul.

Maybe catch up on your favorite YouTube channel?

Sau poate să te uiți pe canalul preferat de YouTube?

Actually, you should probably make dinner first.

De fapt, întâi ar trebui să gătești cina.

You usually like cooking,

De obicei îți place să gătești,

though it’s hard to enjoy with this work hanging over your head,

dar acum e greu să te bucuri cu această problemă pe cap,

and oh— it’s actually pretty late!

în plus, e chiar foarte târziu.

Maybe you should just try again in the morning?

Poate ar fi mai bine să încerci mâine dimineață?

This is the cycle of procrastination, and I promise you, we have all been there.

Acesta e ciclul procrastinării și toți am trecut prin asta.

But why do we keep procrastinating even when we know it’s bad for us?

De ce amânăm chiar când știm că ne face rău?

To be clear, putting something off isn’t always procrastinating.

Trebuie să spunem că amânarea nu e tot timpul procrastinare.

Responsible time management requires deciding which tasks are important

Gestionarea responsabilă a timpului necesită să alegi sarcinile importante

and which ones can wait.

și să vezi care pot fi amânate.

Procrastination is when we avoid a task we said we would do, for no good reason,

Amânarea are loc când evităm o sarcină fără un motiv întemeiat,

despite expecting our behavior to bring negative consequences.

chiar dacă știm că astfel vom avea consecințe negative.

Obviously, it’s irrational to do something you expect to harm you.

Evident, nu e logic să faci ceva care să-ți provoace rău.

But ironically, procrastination is the result of our bodies trying to protect us,

Dar în mod ironic, amânarea e rezultatul corpului nostru

care încearcă să ne protejeze,

specifically by avoiding a task we see as threatening.

în special prin evitarea activității pe care o vedem amenințătoare.

When you realize you need to write that report,

Când știi că ai de scris acel raport,

your brain responds like it would to any incoming threat.

creierul răspunde ca în cazul unei amenințări.

Your amygdala, a set of neurons involved in emotional processing

Amigdala, un set de neuroni implicați în procesul emoțional

and threat identification,

și în detectarea amenințării,

releases hormones including adrenaline that kick off a fear response.

eliberează hormoni, ca adrenalina, care declanșează un răspuns de frică.

This stress-induced panic can overpower the impulses from your prefrontal cortex,

Frica datorată stresului poate învinge impulsurile din cortexul prefrontal,

which typically help you think long term and regulate your emotions.

care ajută la gândirea pe termen lung și reglarea emoțiilor.

And it’s in the midst of this fight, flight, or freeze response

În timpul acestei reacții de luptă, fugă sau îngheț,

that you decide to handle the threat

tu decizi cum să gestionezi amenințarea,

by avoiding it in favor of some less stressful task.

alegând să o eviți în favoarea unei activități mai puțin stresante.

This response might seem extreme—

Acest răspuns poate părea extrem,

after all, it’s just a deadline, not a bear attack.

la urma urmei e doar un termen limită, nu te atacă vreun urs.

But we’re most likely to procrastinate tasks that evoke negative feelings,

De obicei amânăm sarcini care ne provoacă emoții negative,

such as dread, incompetence, and insecurity.

cum ar fi frica, incompetența sau sentimentul de nesiguranță.

Studies of procrastinating university students have found participants

Studiile despre procrastinare la studenți au arătat că participanții

were more likely to put off tasks they perceived as stressful or challenging.

erau mai dispuși să amâne sarcini percepute ca stresante sau grele.

And the perception of how difficult the task is

Percepția despre dificultatea lor

increases while you’re putting it off.

creștea pe măsură ce erau amânate.

In one experiment, students were given reminders to study throughout the day.

Într-un experiment, studenților li se amintea pe parcursul zilei

că trebuie să studieze.

While they were studying, most reported that it wasn’t so bad.

Când studiau, majoritatea au raportat că n-a fost chiar așa de greu.

But when they were procrastinating,

Dar când amânau,

they consistently rated the idea of studying as very stressful,

raportau în mod constant că ideea de a studia e foarte stresantă,

making it difficult to get started.

lucru care îngreuna startul.

Because procrastination is motivated by our negative feelings,

Deoarece procrastinarea e motivată de trăirile noastre negative,

some individuals are more susceptible to it than others.

unele persoane sunt mai predispuse decât altele.

People who have difficulty regulating their emotions

Oamenii care au dificultăți în reglarea emoțiilor

and those who struggle with low self-esteem

și aceia care se luptă cu o stimă scăzută de sine

are much more likely to procrastinate,

sunt mult mai predispuși la procrastinare,

regardless of how good they are at time management.

indiferent de cât de bine își planifică timpul.

However, it's a common misconception that all procrastinators are lazy.

Cu toate acestea, e greșit să crezi că toți procrastinatorii sunt leneși.

In the body and brain, laziness is marked by no energy and general apathy.

În corp și creier, lenea e marcată de lipsa energiei și apatie generală.

When you’re feeling lazy, you’re more likely to sit around doing nothing

Când simți că n-ai chef, mai degrabă stai și nu faci nimic

than distract yourself with unimportant tasks.

decât să-ți distragi atenția cu sarcini fără importanță.

In fact, many people procrastinate because they care too much.

De fapt, mulți amână pentru că le pasă prea mult.

Procrastinators often report a high fear of failure,

Procrastinatorii raportează adesea o teamă ridicată de eșec,

putting things off because they’re afraid their work

amânând lucrurile din cauză că se tem că munca lor

won’t live up to their high standards.

nu se va ridica la standardele lor înalte.

Whatever the reason for procrastination, the results are often the same.

Oricare ar fi motivul amânării, rezultatele sunt adesea aceleași.

Frequent procrastinators are likely to suffer from anxiety and depression,

Procrastinatorii obișnuiți suferă de obicei de anxietate și depresie,

ongoing feelings of shame,

sentimente permanente de rușine,

higher stress levels and physical ailments associated with high stress.

nivel ridicat de stres și boli fizice asociate cu stresul ridicat.

Worst of all, while procrastination hurts us in the long run,

Partea cea mai rea e că, în timp ce amânarea ne face rău în timp,

it does temporarily reduce our stress level,

reduce temporar nivelul de stres,

reinforcing it as a bodily response for coping with stressful tasks.

întărindu-l ca răspuns al corpului la gestionarea sarcinilor stresante.

So, how can we break the cycle of procrastination?

Cum putem rupe ciclul procrastinării?

Traditionally, people thought procrastinators needed to cultivate

În mod tradițional, oamenii credeau că procrastinatorii trebuie să cultive

discipline and practice strict time management.

disciplina personală și să practice managementul timpului.

But today, many researchers feel the exact opposite.

Dar astăzi, multe studii au arătat exact contrariul.

Being too hard on yourself can layer additional bad emotions onto a task,

Când ești prea dur cu tine, poți adăuga alte emoții rele pe ce ai de făcut,

making the threat even more intense.

îngreunând astfel și mai mult amenințarea.

To short-circuit this stress response,

Pentru a scurtcircuita acest răspuns la stres,

we need to address and reduce these negative emotions.

trebuie să recunoaștem și să reducem emoțiile negative.

Some simple strategies include breaking a task into smaller elements

Câteva strategii simple includ împărțirea sarcinii în sarcini mai mici

sau descrierea într-un jurnal a motivelor pentru care îți provoacă stres

or journaling about why it's stressing you out

and addressing those underlying concerns.

și recunoașterea acestor probleme.

Try removing nearby distractions that make it easy to impulsively procrastinate.

Încercați să înlăturați distragerile care facilitează procrastinarea.

And more than anything, it helps to cultivate an attitude of self-compassion,

Și mai mult decât orice, e bine să cultivați o atitudine de înțelegere,

forgiving yourself, and making a plan to do better next time.

de iertare de sine, și să faceți un plan pentru data viitoare.

Because a culture that perpetuates this cycle of stress and procrastination

Pentru că o cultură ce perpetuează acest ciclu de stres și procrastinare

hurts all of us in the long term.

ne afectează pe toți pe termen lung.