What You Can Do to Prevent Alzheimer's | Lisa Genova | TED

Traducător: Raluca Chifu Corector: Cristina Nicolae

How many people here would like to live to be at least 80 years old?

Câți dintre voi ați vrea să trăiți până la cel puțin 80 de ani?

Yeah.

Da.

I think we all have this hopeful expectation

Cred că toți avem această speranță

of living into old age.

să trăim până la bătrânețe.

Let's project out into the future,

Să ne gândim în viitor,

to your future "you's,"

în viitorul fiecăruia dintre noi

and let's imagine that we're all 85.

și să ne imaginăm că toți avem 85 de ani.

Now, everyone look at two people.

Acum, uitați-vă la alte două persoane.

One of you probably has Alzheimer's disease.

Una dintre dumneavoastră probabil are boala Alzheimer.

(Laughter)

(Râsete)

Alright, alright.

Bine, bine.

And maybe you're thinking, "Well, it won't be me."

Poate vă gândiți: „Ei bine, nu voi fi eu.”

Then, OK. You are a caregiver.

Sigur. Atunci aveți grijă de un bolnav.

So --

Așa că...

(Laughter)

(Râsete)

so in some way,

așa că, într-un fel sau altul,

this terrifying disease is likely to affect us all.

această boală îngrozitoare probabil că ne va afecta pe toți.

Part of the fear around Alzheimer's stems from the sense

O parte din teama din jurul bolii Alzheimer e dată de sentimentul

that there's nothing we can do about it.

că nu putem face nimic împotriva ei.

Despite decades of research, we still have no disease-modifying treatment

În ciuda deceniilor de cercetări, nu avem niciun tratament care s-o încetinească

and no cure.

și niciun remediu.

So if we're lucky enough to live long enough,

Așadar, dacă suntem norocoși și trăim mult,

Alzheimer's appears to be our brain's destiny.

boala Alzheimer pare să fie destinul creierelor noastre.

But maybe it doesn't have to be.

Dar poate că nu trebuie să fie așa.

What if I told you we could change these statistics,

Ce-ați zice dacă v-aș spune că putem schimba aceste statistici,

literally change our brain's destiny,

că putem schimba efectiv destinul creierelor noastre,

without relying on a cure or advancements in medicine?

fără a ne baza pe un remediu sau pe progresele medicinei?

Let's begin by looking at what we currently understand

Să începem prin a menționa ce știm în prezent

about the neuroscience of Alzheimer's.

despre știința din spatele bolii Alzheimer.

Here's a picture of two neurons connecting.

Iată o imagine cu doi neuroni conectați.

The point of connection, this space circled in red,

Punctul de conexiune, acest spațiu încercuit cu roșu,

is called the synapse.

se numește sinapsă.

The synapse is where neurotransmitters are released.

Acesta e locul unde sunt eliberați neurotransmițătorii.

This is where signals are transmitted, where communication happens.

Aici se transmit semnalele și are loc comunicarea.

This is where we think, feel, see, hear, desire ...

Aici gândim, simțim, vedem, auzim, dorim...

and remember.

și aici ne amintim.

And the synapse is where Alzheimer's happens.

Sinapsa e și locul unde apare boala Alzheimer.

Let's zoom in on the synapse

S-o detaliem puțin

and look at a cartoon representation of what's going on.

și să ne uităm la o ilustrație a procesului.

During the business of communicating information,

În timpul comunicării informațiilor,

in addition to releasing neurotransmitters like glutamate into the synapse,

pe lângă faptul că eliberează transmițători ca glutamatul în sinapsă,

neurons also release a small peptide called amyloid beta.

neuronii eliberează și o mică peptidă numită beta-amiloid.

Normally, amyloid beta is cleared away metabolized by microglia,

În mod normal, aceasta e curățată și metabolizată de microglie,

the janitor cells of our brains.

celulele ce fac curățenie în creier.

While the molecular causes of Alzheimer's are still debated,

Deși cauzele moleculare ale bolii Alzheimer sunt încă neclare,

most neuroscientists believe that the disease begins

majoritatea specialiștilor în neuroștiințe cred că boala începe

when amyloid beta begins to accumulate.

atunci când beta-amiloidul începe să se acumuleze.

Too much is released, or not enough is cleared away,

Fie se eliberează prea mult, fie nu este eliminat destul,

and the synapse begins to pile up with amyloid beta.

iar sinapsele încep să se umple de beta-amiloid.

And when this happens, it binds to itself,

Iar când se întâmplă acest lucru, el se unește,

forming sticky aggregates called amyloid plaques.

formând agregate lipicioase numite plăci de amiloid.

How many people here are 40 years old or older?

Câți dintre dvs. aveți peste 40 de ani?

You're afraid to admit it now.

Acum vă e teamă să recunoașteți.

This initial step into the disease,

Acest prim pas,

this presence of amyloid plaques accumulating,

prezența plăcilor de amiloid care se acumulează,

can already be found in your brains.

poate fi observat deja în creierele voastre.

The only way we could be sure of this would be through a PET scan,

Singurul mod de a ști sigur ar fi prin efectuarea unei scanări PET,

because at this point, you are blissfully unaware.

deoarece în prezent, din fericire, nu sunteți conștienți de acest lucru.

You're not showing any impairments in memory, language, or cognition ...

Nu aveți probleme de memorie, de limbaj sau de gândire...

yet.

încă.

We think it takes at least 15 to 20 years of amyloid plaque accumulation

Credem că durează cel puțin 15-20 de ani pentru ca placa de amiloid să se acumuleze

before it reaches a tipping point,

și să ajungă la punctul limită,

then triggering a molecular cascade

declanșând o cascadă moleculară

that causes the clinical symptoms of the disease.

ce cauzează simptomele clinice ale bolii.

Prior to the tipping point,

Înainte de acest punct limită,

your lapses in memory might include things like,

problemele de memorie pot include lucruri precum:

"Why did I come in this room?"

„De ce am venit în camera asta?”

or "Oh ... what's his name?"

sau „O... cum îl cheamă?”

or "Where did I put my keys?"

sau „Unde mi-am pus cheile?”

Now, before you all start freaking out again,

Acum, înainte să vă speriați din nou,

because I know half of you did at least one of those in the last 24 hours --

deoarece știu că jumătate din voi ați făcut măcar unul din aceste lucruri

în ultimele 24 de ore,

these are all normal kinds of forgetting.

acestea sunt tipuri normale de uitare.

In fact, I would argue that these examples

De fapt, aș spune chiar că sunt niște exemple

might not even involve your memory,

care nici nu implică memoria,

because you didn't pay attention to where you put your keys

deoarece nu ați fost atenți unde v-ați pus cheile, în primul rând.

in the first place.

After the tipping point,

După punctul limită,

the glitches in memory, language and cognition are different.

problemele de memorie, limbaj și cogniție sunt diferite.

Instead of eventually finding your keys in your coat pocket

În loc să vă găsiți în final cheile în buzunarul de la haină

or on the table by the door,

sau pe masă,

you find them in the refrigerator,

le găsiți în frigider

or you find them and you think,

sau dați peste ele și gândiți:

"What are these for?"

„Pentru ce sunt astea?”

So what happens when amyloid plaques accumulate to this tipping point?

Dar ce se întâmplă atunci când plăcile ating acest punct limită?

Our microglia janitor cells become hyper-activated,

Celulele microgliale care fac curățenie devin hiperactive,

releasing chemicals that cause inflammation and cellular damage.

eliberând substanțe chimice ce provoacă inflamație și deteriorări celulare.

We think they might actually start clearing away

Credem că pot începe să elimine

the synapses themselves.

chiar sinapsele.

A crucial neural transport protein called "tau" becomes hyperphosphorylated

O proteină esențială de transport neural numită „tau” devine hiperfosforilată

and twists itself into something called "tangles,"

și formează un fel de „încurcături”,

which choke off the neurons from the inside.

care sugrumă neuronii din interior.

By mid-stage Alzheimer's, we have massive inflammation and tangles

La Alzheimer în stadiu mijlociu, avem inflamație masivă, „încurcături”

and all-out war at the synapse

și un adevărat război la nivelul celulelor,

and cell death.

aducând cu sine moartea celulară.

Așadar, dacă ați fi cercetători și ați încerca să vindecați această boală,

So if you were a scientist trying to cure this disease,

at what point would you ideally want to intervene?

în ce moment ați dori să interveniți?

Many scientists are betting big on the simplest solution:

Mulți specialiști pariază pe soluția cea mai simplă:

keep amyloid plaques from reaching that tipping point,

să împiedice plăcile de amiloid să ajungă la acel punct limită.

which means that drug discovery is largely focused on developing a compound

Asta înseamnă că cercetările farmaceutice se concentrează pe dezvoltarea unui compus

that will prevent, eliminate, or reduce amyloid plaque accumulation.

care va preveni, va elimina sau va reduce acumularea plăcilor de amiloid.

So the cure for Alzheimer's will likely be a preventative medicine.

Prin urmare, leacul pentru boala Alzheimer ar putea fi un medicament preventiv.

We're going to have to take this pill before we reach that tipping point,

Va trebui să luăm această pastilă înainte să atingem punctul limită,

before the cascade is triggered,

înainte să se declanșeze cascada,

before we start leaving our keys in the refrigerator.

înainte să începem să ne lăsăm cheile în frigider.

We think this is why, to date, these kinds of drugs have failed

Credem că de aceea, până în prezent, aceste medicamente nu au trecut

in clinical trials --

de studiile clinice --

not because the science wasn't sound,

nu deoarece partea științifică nu era corectă,

but because the people in these trials were already symptomatic.

ci deoarece persoanele eșantionate aveau deja simptome.

It was too late.

Era prea târziu.

Think of amyloid plaques as a lit match.

Gândiți-vă la plăcile de amiloid ca la un chibrit aprins.

At the tipping point, the match sets fire to the forest.

La punctul limită, chibritul aprinde pădurea.

Once the forest is ablaze,

Odată început incendiul forestier,

it doesn't do any good to blow out the match.

nu prea e de ajutor să suflăm în chibrit.

You have to blow out the match before the forest catches fire.

Trebuie să stingem chibritul înainte să ia foc pădurea.

Even before scientists sort this out,

Chiar și în lipsa unei soluții,

this information is actually really good news for us,

aceste informații sunt, de fapt, vești bune pentru noi,

because it turns out that the way we live can influence the accumulation

deoarece se pare că modul nostru de viață poate influența acumularea

of amyloid plaques.

plăcilor de amiloid.

And so there are things we can do

Există lucruri pe care le putem face

to keep us from reaching that tipping point.

pentru a nu atinge punctul limită.

Let's picture your risk of Alzheimer's as a see-saw scale.

Să ne imaginăm riscul de Alzheimer ca pe o balanță.

We're going to pile risk factors on one arm,

Vom aduna factorii de risc de o parte,

and when that arm hits the floor, you are symptomatic

iar când brațul balanței atinge podeaua, apar simptomele

and diagnosed with Alzheimer's.

și diagnosticul de boală Alzheimer.

Let's imagine you're 50 years old.

Să zicem că aveți 50 de ani.

You're not a spring chicken anymore,

Nu mai sunteți chiar tineri,

so you've accumulated some amyloid plaques with age.

așa că ați acumulat ceva plăci de amiloid cu trecerea timpului.

Your scale is tipped a little bit.

Balanța înclină puțin într-o parte.

Now let's look at your DNA.

Acum să analizăm ADN-ul.

We've all inherited our genes from our moms and our dads.

Cu toții moștenim gene de la mamele și de la tații noștri.

Some of these genes will increase our risk and some will decrease it.

Unele dintre acestea ne vor crește riscul, iar altele îl vor diminua.

If you're like Alice in "Still Alice,"

Dacă sunteți ca Alice din „Still Alice”,

you've inherited a rare genetic mutation that cranks out amyloid beta,

ați moștenit o mutație genetică rară ce produce beta-amiloid,

and this alone will tip your scale arm to the ground.

iar acest lucru va înclina automat brațul balanței până la pământ.

But for most of us, the genes we inherit will only tip the arm a bit.

Dar, pentru majoritatea, genele moștenite vor avea doar un efect redus.

For example, APOE4 is a gene variant that increases amyloid,

De exemplu, APOE4 este o variantă genetică ce mărește producția de amiloid,

but you can inherit a copy of APOE4 from mom and dad

dar puteți moșteni câte o copie a genei atât de la mamă, cât și de la tată

and still never get Alzheimer's,

și totuși să nu faceți niciodată boala.

which means that for most of us,

Asta înseamnă că pentru majoritatea,

our DNA alone does not determine whether we get Alzheimer's.

nu doar ADN-ul determină dacă vom avea boala Alzheimer.

So what does?

Ce mai este important?

We can't do anything about getting older or the genes we've inherited.

Nu putem face nimic legat de îmbătrânire sau de genele moștenite.

So far, we haven't changed our brain's destiny.

Până aici, nu putem schimba destinul creierului.

What about sleep?

Dar cum rămâne cu somnul?

In slow-wave deep sleep, our glial cells rinse cerebral spinal fluid

În somnul profund, cu unde lente, celulele gliale transportă fluidul spinal

throughout our brains,

prin creier, curățând

clearing away metabolic waste that accumulated in our synapses

deșeurile metabolice acumulate în sinapse

while we were awake.

în perioada de veghe.

Deep sleep is like a power cleanse for the brain.

Somnul profund este ca o curățenie generală pentru creier.

But what happens if you shortchange yourself on sleep?

Dar ce se întâmplă dacă nu dormiți destul?

Many scientists believe

Mulți oameni de știință cred

that poor sleep hygiene might actually be a predictor of Alzheimer's.

că o proastă igienă a somnului poate prezice boala Alzheimer.

A single night of sleep deprivation leads to an increase in amyloid beta.

O singură noapte pierdută duce la creșterea nivelului de beta-amiloid.

And amyloid accumulation has been shown to disrupt sleep,

Iar acumularea amiloidului perturbă somnul,

which in turn causes more amyloid to accumulate.

făcând să se adune și mai mult din această substanță.

And so now we have this positive feedback loop

Ajungem la o buclă de feedback pozitiv,

that's going to accelerate the tipping of that scale.

care va accelera înclinarea balanței.

What else?

Ce altceva?

Cardiovascular health.

Sănătatea cardiovasculară.

High blood pressure, diabetes, obesity, smoking, high cholesterol,

Hipertensiunea, diabetul, obezitatea, fumatul, colesterolul ridicat,

have all been shown to increase our risk of developing Alzheimer's.

toate sporesc riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Some autopsy studies have shown

Unele studii în urma autopsiilor au demonstrat

that as many as 80 percent of people with Alzheimer's

că până la 80% din persoanele cu boala Alzheimer

also had cardiovascular disease.

aveau și boli cardiovasculare.

Aerobic exercise has been shown in many studies to decrease amyloid beta

Multe studii au arătat că exercițiile aerobice scad nivelul de beta-amiloid

in animal models of the disease.

în modelele animale ale bolii.

So a heart-healthy Mediterranean lifestyle and diet

Așadar, un stil de viață sănătos pentru inimă și o dietă mediteraneană

can help to counter the tipping of this scale.

pot contracara înclinarea balanței.

So there are many things we can do

Sunt multe lucruri pe care le putem face

to prevent or delay the onset of Alzheimer's.

ca să prevenim sau să întârziem instalarea bolii Alzheimer.

But let's say you haven't done any of them.

Să zicem, însă, că nu ați făcut niciunul dintre ele.

Let's say you're 65;

Să presupunem că aveți 65 de ani;

there's Alzheimer's in your family, so you've likely inherited a gene or two

aveți persoane cu Alzheimer în familie, deci probabil ați moștenit o genă sau două

that tips your scale arm a bit;

care înclină puțin brațul balanței,

you've been burning the candle at both ends for years;

ați exagerat cu oboseala ani de zile,

you love bacon;

vă place costița afumată

and you don't run unless someone's chasing you.

și nu alergați decât dacă vă urmărește cineva.

(Laughter)

(Râsete)

Let's imagine that your amyloid plaques have reached that tipping point.

Să ne imaginăm că plăcile de amiloid au ajuns la punctul limită.

Your scale arm has crashed to the floor.

Brațul balanței s-a prăbușit pe podea.

You've tripped the cascade,

Cascada a pornit,

setting fire to the forest,

pădurea a luat foc,

causing inflammation, tangles, and cell death.

cauzând inflamația, „încurcăturile” și moartea celulară.

You should be symptomatic for Alzheimer's.

Ar trebui să aveți simptome de Alzheimer.

You should be having trouble finding words and keys

Ar trebui să nu vă puteți găsi cuvintele și cheile

and remembering what I said at the beginning of this talk.

și să nu vă mai amintiți ce am spus la începutul discursului.

But you might not be.

Dar e posibil să nu fie așa.

There's one more thing you can do to protect yourself

Mai puteți face un lucru pentru a vă proteja

from experiencing the symptoms of Alzheimer's,

de simptomele bolii Alzheimer,

even if you have the full-blown disease pathology ablaze in your brain.

chiar dacă patologia bolii e prezentă deja la nivelul creierului.

It has to do with neural plasticity and cognitive reserve.

E vorba de plasticitatea neuronală și de rezerva cognitivă.

Remember, the experience of having Alzheimer's

Nu uitați, simptomele bolii Alzheimer

is ultimately a result of losing synapses.

sunt, în final, un rezultat al pierderii sinapselor.

The average brain has over a hundred trillion synapses,

Un creier obișnuit are peste o sută de trilioane de sinapse.

which is fantastic; we've got a lot to work with.

E fantastic; avem cu ce lucra.

And this isn't a static number.

Iar numărul nu e static.

We gain and lose synapses all the time,

Realizăm și pierdem sinapse permanent,

through a process called neural plasticity.

printr-un proces numit plasticitate neuronală.

Every time we learn something new,

De fiecare dată când învățăm ceva nou,

we are creating and strengthening new neural connections,

creăm și consolidăm noi conexiuni neurale,

new synapses.

noi sinapse.

In the Nun Study,

În Studiul Maicilor,

678 nuns, all over the age of 75 when the study began,

678 de călugărițe, toate trecute de 75 de ani la începerea studiului,

were followed for more than two decades.

au fost urmărite pentru mai bine de două decenii.

They were regularly given physical checkups and cognitive tests,

Li s-au efectuat controale fizice și teste cognitive regulate,

and when they died, their brains were all donated for autopsy.

iar când au murit, creierele lor au fost donate pentru autopsie.

In some of these brains, scientists discovered something surprising.

La unele dintre acestea, cercetătorii au descoperit ceva surprinzător.

Despite the presence of plaques and tangles and brain shrinkage --

În ciuda prezenței plăcilor, a „încurcăturilor” și atrofiei cerebrale,

what appeared to be unquestionable Alzheimer's --

semne clare ale bolii Alzheimer,

the nuns who had belonged to these brains showed no signs

femeile cărora le aparțineau creierele nu prezentaseră semne ale bolii

of having the disease while they were alive.

pe parcursul vieții.

How can this be?

Cum se poate?

We think it's because these nuns had a high level of cognitive reserve,

Credem că motivul este că maicile aveau un nivel ridicat de rezerve cognitive,

which is a way of saying that they had more functional synapses.

un alt mod de a spune că aveau mai multe sinapse funcționale.

People who have more years of formal education,

Oamenii cu mai mulți ani de educație formală,

who have a high degree of literacy,

cu un grad mai ridicat de alfabetizare,

who engage regularly in mentally stimulating activities,

care se implică regulat în activități ce stimulează mintea,

all have more cognitive reserve.

toți au rezerve cognitive mai mari.

They have an abundance and a redundancy in neural connections.

Aceștia prezintă o abundență și o redundanță a conexiunilor neurale.

So even if they have a disease like Alzheimer's

Astfel, chiar dacă au o boală precum Alzheimer,

compromising some of their synapses,

care le compromite o parte din sinapse,

they've got many extra backup connections,

au multe conexiuni de rezervă,

and this buffers them from noticing that anything is amiss.

care-i împiedică să observe că ceva nu e în regulă.

Let's imagine a simplified example.

Să ne imaginăm un exemplu simplificat.

Let's say you only know one thing about a subject.

Să zicem că știți un singur lucru despre cineva.

Let's say it's about me.

De exemplu, despre mine.

You know that Lisa Genova wrote "Still Alice,"

Știți că Lisa Genova a scris „Still Alice”

and that's the only thing you know about me.

și nimic mai mult.

You have that single neural connection,

Aveți o singură conexiune neurală,

that one synapse.

o singură sinapsă.

Now imagine you have Alzheimer's.

Acum imaginați-vă că aveți boala Alzheimer.

You have plaques and tangles and inflammation

Aveți plăci, „încurcături”, inflamații

and microglia devouring that synapse.

și microglii care devorează exact acea sinapsă.

Now when someone asks you, "Hey, who wrote 'Still Alice?'"

Acum, când cineva vă întreabă: „Hei, cine a scris 'Still Alice'?”,

you can't remember,

nu vă mai amintiți,

because that synapse is either failing or gone.

deoarece sinapsa respectivă a dispărut sau s-a deteriorat.

You've forgotten me forever.

M-ați uitat pentru totdeauna.

But what if you had learned more about me?

Dar ce-ar fi dacă ați ști mai multe despre mine?

Let's say you learned four things about me.

Să zicem că știți patru lucruri.

Now imagine you have Alzheimer's,

Acum, imaginați-vă că aveți Alzheimer

and three of those synapses are damaged or destroyed.

și trei dintre aceste sinapse au fost deteriorate sau distruse.

You still have a way to detour the wreckage.

Tot mai aveți un mod de a deturna dezastrul.

You can still remember my name.

Încă vă mai puteți aminti numele meu.

So we can be resilient to the presence of Alzheimer's pathology

Așadar, putem rezista patologiei Alzheimer

through the recruitment of yet-undamaged pathways.

prin recrutarea unor căi de comunicare încă nedeteriorate.

And we create these pathways, this cognitive reserve,

Pentru a crea aceste căi, această rezervă cognitivă,

by learning new things.

trebuie să învățăm lucruri noi.

Ideally, we want these new things to be as rich in meaning as possible,

În mod ideal, am vrea ca acestea să fie cât mai semnificative cu putință,

recruiting sight and sound and associations and emotion.

conectând imaginea, sunetul, asocierile și emoțiile.

So this really doesn't mean doing crossword puzzles.

Deci nu prea e vorba despre cuvinte încrucișate.

You don't want to simply retrieve information you've already learned,

Nu încercați doar să utilizați informații învățate deja,

because this is like traveling down old, familiar streets,

deoarece e ca și cum ați călători pe străzi vechi și cunoscute,

cruising neighborhoods you already know.

din cartiere pe care le știți deja.

You want to pave new neural roads.

Ideea e să pavați noi drumuri neurale.

Building an Alzheimer's-resistant brain

Pentru a construi un creier rezistent la Alzheimer,

means learning to speak Italian,

puteți să învățați limba italiană,

meeting new friends,

să vă faceți prieteni noi,

reading a book,

să citiți o carte

or listening to a great TED Talk.

sau să ascultați un discurs TED interesant.

And if, despite all of this, you are someday diagnosed with Alzheimer's,

Iar dacă, în ciuda acestor lucruri, veți fi cândva diagnosticați cu Alzheimer,

there are three lessons I've learned from my grandmother

iată trei lecții pe care le-am învățat de la bunica mea

and the dozens of people I've come to know living with this disease.

și de la zecile de oameni pe care i-am cunoscut și care trăiesc cu boala.

Diagnosis doesn't mean you're dying tomorrow.

Diagnosticul nu înseamnă că veți muri mâine.

Keep living.

Continuați să trăiți.

You won't lose your emotional memory.

Nu vă veți pierde memoria emoțională.

You'll still be able to understand love and joy.

Veți continua să înțelegeți dragostea și bucuria.

You might not remember what I said five minutes ago,

Poate că nu vă veți aminti ce-am spus cu cinci minute în urmă,

but you'll remember how I made you feel.

dar vă veți aminti cum v-am făcut să vă simțiți.

And you are more than what you can remember.

Sunteți mai mult decât suma lucrurilor pe care vi le amintiți.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)