The beauty of being a misfit | Lidia Yuknavitch

Traducător: Doina Zamfirescu Corector: Lorena Ciutacu

So I know TED is about a lot of things that are big,

Ştiu că aici la TED se discută despre lucruri importante,

but I want to talk to you about something very small.

dar eu vreau să vă vorbesc despre ceva foarte mic.

So small, it's a single word.

Atât de mic, încât folosesc un cuvânt pentru asta.

The word is "misfit."

Cuvântul este „inadaptat”.

It's one of my favorite words, because it's so literal.

Este unul din cuvintele mele preferate pentru că este atât de literal.

I mean, it's a person who sort of missed fitting in.

Este despre o persoană care nu se adaptează,

Or a person who fits in badly.

sau care nu face asta corespunzător,

Or this: "a person who is poorly adapted

sau: „o persoană care nu se adaptează corect

to new situations and environments."

unei situaţii sau unui mediu.”

I'm a card-carrying misfit.

Eu sunt aşa.

And I'm here for the other misfits in the room,

Şi sunt aici pentru ceilalţi ca mine din sală,

because I'm never the only one.

pentru că nu sunt niciodată singura.

I'm going to tell you a misfit story.

Am să vă spun o poveste despre asta.

Somewhere in my early 30s,

Pe când aveam 30 de ani

the dream of becoming a writer came right to my doorstep.

am visat că voi fi scriitoare.

Actually, it came to my mailbox

De fapt, primisem o scrisoare

in the form of a letter that said I'd won a giant literary prize

prin care aflam că am câştigat un mare premiu

for a short story I had written.

pentru o nuvelă pe care o scrisesem.

The short story was about my life as a competitive swimmer

Era vorba despre viaţa mea ca înotător profesionist

and about my crappy home life,

şi despre viaţa mea de doi bani de acasă

and a little bit about how grief and loss can make you insane.

şi despre durerea şi pierderea care te pot face să îţi pierzi minţile.

The prize was a trip to New York City to meet big-time editors and agents

Premiul era o excursie la New York unde întâlneam editori şi agenţi importanţi

and other authors.

şi alţi autori.

So kind of it was the wannabe writer's dream, right?

Visul oricărui scriitor, nu?

You know what I did the day the letter came to my house?

Ştiţi ce am făcut când am primit scrisoarea?

Because I'm me,

În stilul meu,

I put the letter on my kitchen table,

am pus scrisoarea pe masa din bucătărie

I poured myself a giant glass of vodka

mi-am turnat un pahar mare de vodcă

with ice and lime,

cu gheaţă şi lămâie

and I sat there in my underwear for an entire day,

şi am stat aşa în lenjerie toată ziua

just staring at the letter.

şi m-am uitat la scrisoare.

I was thinking about all the ways I'd already screwed my life up.

Mă gândeam la toate modurile în care deja îmi stricasem viaţa.

Who the hell was I to go to New York City

Cine eram eu, ca să merg la New York

and pretend to be a writer?

şi să pretind că sunt scriitoare?

Who was I?

Cine eram eu?

I'll tell you.

O să vă spun.

I was a misfit.

Eram o inadaptată.

Like legions of other children,

Asemeni altor copii,

I came from an abusive household

eu provin dintr-o familie abuzivă

that I narrowly escaped with my life.

din care abia am scăpat cu viaţă.

I already had two epically failed marriages underneath my belt.

Aveam deja la activ două căsnicii ratate.

I'd flunked out of college not once but twice

Nu am reuşit la colegiu de două ori,

and maybe even a third time that I'm not going to tell you about.

poate de trei, dar nu vreau să vorbesc despre asta.

(Laughter)

(Râsete)

And I'd done an episode of rehab for drug use.

Şi am fost la dezintoxicare pentru uz de substanţe.

And I'd had two lovely staycations in jail.

Şi am fost de două ori la închisoare.

So I'm on the right stage.

Asa că sunt unde trebuie.

(Laughter)

(Râsete)

But the real reason, I think, I was a misfit,

Dar motivul pentru care eram inadaptată

is that my daughter died the day she was born,

este că fiica mea a murit la naştere

and I hadn't figured out how to live with that story yet.

şi încă nu ştiu cum să trăiesc cu asta.

After my daughter died I also spent a long time homeless,

Apoi am trăit câtva timp pe străzi

living under an overpass

sub poduri

in a kind of profound state of zombie grief and loss

într-o stare profundă de durere şi pierdere ca un zombi,

that some of us encounter along the way.

ceva ce unii întâlnesc în viaţa lor.

Maybe all of us, if you live long enough.

Poate toţi, dacă trăim destul.

You know, homeless people are some of our most heroic misfits,

Ştiţi, oamenii străzii sunt nişte eroi inadaptaţi

because they start out as us.

pentru că ei au fost ca noi.

So you see, I'd missed fitting in to just about every category out there:

Vedeţi, sunt inadaptată pe mai multe planuri:

daughter, wife, mother, scholar.

fiică, soţie, mamă, studentă.

And the dream of being a writer

Iar visul de a deveni scriitor

was really kind of like a small, sad stone in my throat.

era ca o piatră care îmi stătea în gât.

It was pretty much in spite of myself that I got on that plane

În ciuda a ceea ce credeam, am luat avionul

and flew to New York City,

şi am zburat la New York,

where the writers are.

acolo unde sunt scriitorii.

Fellow misfits, I can almost see your heads glowing.

Văd că cei ca mine se bucură deja.

I can pick you out of a room.

Pot să vă recunosc într-o cameră.

At first, you would've loved it.

La început v-ar fi plăcut.

You got to choose the three famous writers you wanted to meet,

Trebuia să alegeţi trei scriitori preferaţi

and these guys went and found them for you.

şi organizatorii îi găseau pentru voi.

You got set up at the Gramercy Park Hotel,

M-am cazat la Hotelul Gramercy Park,

where you got to drink Scotch late in the night

unde am băut Scotch noaptea,

with cool, smart, swank people.

împreună cu oameni mişto, deştepţi, grozavi.

And you got to pretend you were cool and smart and swank, too.

Şi trebuie să pretinzi că şi tu eşti aşa.

And you got to meet a bunch of editors and authors and agents

Şi trebuie să întâlneşti o grămadă de autori, editori şi agenţi

at very, very fancy lunches and dinners.

la niște cine foarte pretenţioase.

Ask me how fancy.

Întrebaţi-mă cât de extravagante.

Audience: How fancy?

Audienţa: Cât de extravagante?

Lidia Yuknavitch: I'm making a confession: I stole three linen napkins --

Lidia Yuknavitch: Vă mărturisesc: am furat trei şerveţele --

(Laughter)

(Râsete)

from three different restaurants.

din trei restaurante diferite.

And I shoved a menu down my pants.

Şi am pus un meniu în pantaloni.

(Laughter)

(Râsete)

I just wanted some keepsakes so that when I got home,

Voiam să mănânc ceva acasă

I could believe it had really happened to me.

ca să realizez că am trăit acea experienţă.

You know?

Ştiţi?

The three writers I wanted to meet

Cei trei scriitori pe care doream să-i văd

were Carole Maso, Lynne Tillman and Peggy Phelan.

erau Carole Maso, Lynne Tillman şi Peggy Phelan.

These were not famous, best-selling authors,

Nu sunt nişte autori faimoşi, foarte citiţi,

but to me, they were women-writer titans.

dar pentru mine erau titani.

Carole Maso wrote the book that later became my art bible.

Carole Maso a scris o carte care a devenit cartea mea de căpătâi.

Lynne Tillman gave me permission to believe

Lynne Tilman mi-a dat posibilitatea să cred

that there was a chance my stories could be part of the world.

că există şansa ca poveştile mele să fie recunoscute.

And Peggy Phelan reminded me

Iar Pegg Phelan mi-a amintit

that maybe my brains could be more important than my boobs.

că poate creierul meu este mai important decât sânii.

They weren't mainstream women writers,

Nu erau nişte scriitoare pe val,

but they were cutting a path through the mainstream

dar ele croiau o cale

with their body stories,

cu poveştile lor,

I like to think, kind of the way water cut the Grand Canyon.

ceva cam în modul în care apa a săpat Marele Canion.

It nearly killed me with joy

Am fost încântată

to hang out with these three over-50-year-old women writers.

să ies cu ele trei, femei de peste 50 de ani.

And the reason it nearly killed me with joy

Şi motivul pentru care aproape am murit de bucurie

is that I'd never known a joy like that.

este că nu cunoscusem o asemenea bucurie.

I'd never been in a room like that.

Nu mai fusesem într-o cameră de genul ăla.

My mother never went to college.

Mama nu a mers niciodată la facultate.

And my creative career to that point

Iar în acel moment, cariera mea

was a sort of small, sad, stillborn thing.

era un lucru trist, născut mort.

So kind of in those first nights in New York I wanted to die there.

În primele nopţi acolo, am vrut să mor.

I was just like, "Kill me now. I'm good. This is beautiful."

Să mor acolo, atunci. „E atât de bine. Este minunat.”

Some of you in the room will understand what happened next.

Unii o să înţelegeti ce s-a întâmplat după.

First, they took me to the offices of Farrar, Straus and Giroux.

Întâi m-au dus la birourile Farrar, Straus şi Giroux.

Farrar, Straus and Giroux was like my mega-dream press.

Farrar, Straus and Giroux erau visul meu.

I mean, T.S. Eliot and Flannery O'Connor were published there.

T.S. Eliot si Flannery O'Connor au fost publicaţi acolo.

The main editor guy sat me down and talked to me for a long time,

Editorul şef a stat mult de vorbă cu mine

trying to convince me I had a book in me

încercând să mă convingă că am o carte în mine

about my life as a swimmer.

despre viaţa mea ca înotător.

You know, like a memoir.

Ceva ca un memoriu.

The whole time he was talking to me,

Şi în tot timpul ăsta cât a vorbit cu mine,

I sat there smiling and nodding like a numb idiot,

am stat acolo dând din cap ca o idioată

with my arms crossed over my chest,

cu mâinile încrucişate pe piept

while nothing, nothing, nothing came out of my throat.

şi nu puteam spune nimic.

So in the end, he patted me on the shoulder

La final m-a bătut pe umeri

like a swim coach might.

aşa, ca un antrenor de înot.

And he wished me luck

Şi mi-a urat noroc,

and he gave me some free books

mi-a dat nişte cărţi gratis

and he showed me out the door.

şi mi-a arătat uşa.

Next, they took me to the offices of W.W. Norton,

Apoi m-au dus la birourile lui W.W.Norton

where I was pretty sure I'd be escorted from the building

unde am fost convinsă că mă vor da afară

just for wearing Doc Martens.

doar pentru că purtam Doc Martens.

But that didn't happen.

Dar nu s-a întâmplat aşa.

Being at the Norton offices

La birourile Norton

felt like reaching up into the night sky and touching the moon

am simţit că ating cerul şi luna

while the stars stitched your name across the cosmos.

şi că numele meu era scris în stele.

I mean, that's how big a deal it was to me.

Atât de important era pentru mine.

You get it?

Înţelegeţi?

Their lead editor, Carol Houck Smith,

Editorul lor șef, Carol Houck Smith,

leaned over right in my face with these beady, bright, fierce eyes

s-a aplecat în faţa mea şi, cu ochii strălucind,

and said, "Well, send me something then, immediately!"

mi-a spus: „Trimite-mi ceva imediat!”

See, now most people, especially TED people,

Cei mai mulţi oameni, în special cei de la TED,

would have run to the mailbox, right?

ar fi dat fuga la mail, nu?

It took me over a decade to even imagine

Mi-a luat o veşnicie doar să îmi imaginez

putting something in an envelope and licking a stamp.

că pun ceva în plic şi îl lipesc.

On the last night,

În ultima seară,

I gave a big reading at the National Poetry Club.

am citit câte ceva la Clubul Naţional de Poezie.

And at the end of the reading,

După ce am terminat,

Katharine Kidde of Kidde, Hoyt & Picard Literary Agency,

Katharine Kidde de la Agenţia Literala Kidde, Hoyt & Picard,

walked straight up to me and shook my hand

a venit direct la mine şi mi-a strâns mâna

and offered me representation, like, on the spot.

şi s-a oferit pe loc să-mi fie agentă.

I stood there and I kind of went deaf.

Stăteam acolo ca şi când eram surdă.

Has this ever happened to you?

Vi s-a întâmplat aşa ceva?

And I almost started crying

Aproape am început să plâng

because all the people in the room were dressed so beautifully,

pentru că toată lumea era îmbrăcată aşa frumos

and all that came out of my mouth was:

şi tot ce-am putut să zic a fost:

"I don't know. I have to think about it."

„Nu ştiu. O să mă gândesc.”

And she said, "OK, then," and walked away.

Şi ea a spus: „Bine” şi s-a îndepărtat.

All those open hands out to me, that small, sad stone in my throat ...

Toate acele mâini întinse către mine, acel nod din gât...

You see, I'm trying to tell you something about people like me.

Încerc să vă spun câte ceva despre oamenii ca mine.

Misfit people -- we don't always know how to hope or say yes

Inadaptaţii -- nu ştim cum să sperăm sau să spunem da

or choose the big thing,

sau să alegem lucruri importante,

even when it's right in front of us.

chiar când se află în faţa noastră.

It's a shame we carry.

Purtăm cu noi o ruşine.

It's the shame of wanting something good.

Ruşinea de a dori ceva bun.

It's the shame of feeling something good.

Sau ruşinea de a simţi ceva bun.

It's the shame of not really believing we deserve to be in the room

Ruşinea de a nu crede că merităm să fim acolo

with the people we admire.

cu oamenii pe care îi admirăm.

If I could, I'd go back and I'd coach myself.

Dacă aş putea, m-aş întoarce atunci şi m-aş antrena.

I'd be exactly like those over-50-year-old women who helped me.

Aș fi exact ca acele femei de peste 50 de ani care m-au ajutat.

I'd teach myself how to want things,

M-aş educa cum să vreau lucruri,

how to stand up, how to ask for them.

cum să stau şi cum să le cer.

I'd say, "You! Yeah, you! You belong in the room, too."

Aş spune: „Tu! Da, tu! Aici este locul tău!”

The radiance falls on all of us,

Strălucirea ne cuprinde

and we are nothing without each other.

şi nu suntem nimic unii fără alţii.

Instead, I flew back to Oregon,

Dar eu am zburat înapoi în Oregon

and as I watched the evergreens and rain come back into view,

şi, uitându-mă la păduri şi la ploaie,

I just drank many tiny bottles of airplane "feel sorry for yourself."

am băut în avion multe sticluţe „de autocompătimire”.

I thought about how, if I was a writer, I was some kind of misfit writer.

Mă gândeam că dacă eram chiar scriitoare, eram una inadaptată.

What I'm saying is,

Ce vreau să spun

I flew back to Oregon without a book deal,

e că m-am întors în Oregon fără să închei un târg,

without an agent,

fără un agent,

and with only a headful and heart-ful of memories

doar cu multe amintiri

of having sat so near

despre cum am stat atât de aproape

the beautiful writers.

de nişte scriitori minunaţi.

Memory was the only prize I allowed myself.

Amintirea a fost singurul lucru pe care mi l-am permis.

And yet, at home in the dark,

Şi totuşi, acasă pe întuneric

back in my underwear,

îmbracată iarăşi sumar,

I could still hear their voices.

auzeam vocile lor.

They said, "Don't listen to anyone who tries to get you to shut up

Ele spuneau: „Nu asculta de nimeni care îţi spune să taci

or change your story."

sau să îți schimbi povestea.”

They said, "Give voice to the story only you know how to tell."

Spuneau: „Dă viaţă poveştii tale aşa cum doar tu ştii.”

They said, "Sometimes telling the story

Spuneau: „Uneori, a spune povestea

is the thing that saves your life."

îţi salvează viaţa.”

Now I am, as you can see, the woman over 50.

Acum, după cum vedeţi, sunt o femeie la 50 de ani.

And I'm a writer.

Şi sunt scriitoare.

And I'm a mother.

Şi mamă.

And I became a teacher.

Şi am devenit profesor.

Guess who my favorite students are.

Ia ghiciţi care sunt studenţii mei preferaţi.

Although it didn't happen the day

Deşi nu s-a întâmplat atunci

that dream letter came through my mailbox,

când am primit scrisoarea prin poştă,

I did write a memoir,

mi-am scris memoriile:

called "The Chronology of Water."

Cronologia Apei.

In it are the stories of how many times I've had to reinvent a self

Sunt povestiri despre dăţile în care m-am reinventat

from the ruins of my choices,

din ruinele alegerilor mele,

the stories of how my seeming failures were really just weird-ass portals

poveşti despre cum eşuările sunt portaluri

to something beautiful.

către ceva frumos.

All I had to do was give voice to the story.

A trebuit doar să dau o voce poveştilor mele.

There's a myth in most cultures about following your dreams.

În multe culturi există un mit despre a-ţi urma visele.

It's called the hero's journey.

Se numeşte călătoria eroului.

But I prefer a different myth,

Dar eu prefer un alt mit

that's slightly to the side of that

care este mai departe de acesta

or underneath it.

sau sub el.

It's called the misfit's myth.

Se numeşte mitul nepotrivirii.

And it goes like this:

Şi are loc așa:

even at the moment of your failure,

în momentul în care ai un eşec,

right then, you are beautiful.

chiar atunci, ești minunat.

You don't know it yet,

Nu ştii asta încă,

but you have the ability to reinvent yourself

dar ai abilitatea de a te reinventa

endlessly.

la nesfârişit.

That's your beauty.

Asta este frumuseţea ta.

You can be a drunk,

Poate consumi alcool,

you can be a survivor of abuse,

sau poate ai supravieţuit unui abuz,

you can be an ex-con,

poate ești un fost condamnat

you can be a homeless person,

sau un om al străzii,

you can lose all your money or your job or your husband

poate ai pierdut bani, sau slujba, sau soţul,

or your wife, or the worst thing of all,

sau soţia, sau cel mai rău,

a child.

un copil.

You can even lose your marbles.

Poate ai pierdut un joc.

You can be standing dead center in the middle of your failure

Poţi să stai acolo în mijlocul situaţiei

and still, I'm only here to tell you,

şi totuşi -- eu sunt aici să îţi spun --

you are so beautiful.

eşti atât de frumos.

Your story deserves to be heard,

Povestea ta merită auzită

because you, you rare and phenomenal misfit,

pentru că eşti un inadaptat rar, fenomenal,

you new species,

o nouă specie

are the only one in the room

şi eşti singurul de aici

who can tell the story

care poate spune povestea

the way only you would.

în modul tău unic.

And I'd be listening.

Şi eu o să ascult.

Thank you.

Mulţumesc.

(Applause)

(Aplauze)