What happens during a heart attack? - Krishna Sudhir

Ce se întâmplă în timpul unui infarct? - Krishna Sudhir

Traducător: Ioana Miruna Corector: Cristina Nicolae

Approximately 7 million people around the world die from heart attacks every year,

Aproximativ 7 milioane de oameni din lume mor anual din cauza infarctului,

and cardiovascular disease,

iar bolile cardiovasculare,

which causes heart attacks and other problems like strokes,

care duc la infarct și la alte probleme precum accidente cerebrale,

is the world's leading killer.

sunt factorul mondial numărul 1 de deces.

So what causes a heart attack?

Ce cauzează un infarct?

Like all muscles, the heart needs oxygen,

Ca toți mușchii, inima are nevoie de oxigen,

and during a heart attack, it can't get enough.

iar în timpul unui infarct nu primește suficient.

Fatty deposits, or plaques,

Depozitele de grăsime sau colesterol

develop on the walls of our coronary arteries.

se dezvoltă pe pereții arterelor coronare.

Those are the vessels that supply oxygenated blood to the heart.

Acestea sunt vasele care aprovizionează inima cu sânge oxigenat.

These plaques grow as we age,

Plăcile se dezvoltă pe măsură ce îmbătrânim,

sometimes getting chunky,

uneori devin dense,

hardened,

se întăresc

or enflamed.

sau se îngroașă.

Eventually, the plaques can turn into blockages.

În cele din urmă, plăcile de colesterol pot deveni blocaje.

If one of the plaques ruptures or cracks,

Dacă una dintre plăci se rupe sau se fisurează,

a blood clot will form around it in minutes,

un cheag de sânge se va forma acolo în câteva minute,

and a partially closed artery can become completely blocked.

iar o arteră parțial blocată poate deveni complet obstruată.

Blood flow is cut off to the cardiac muscle

Fluxul de sânge spre mușchiul cardiac este oprit

and the oxygen-starved cells start to die within several minutes.

și celulele avide după oxigen încep să moară după câteva minute.

This is a myocardial infarction,

Acesta este un infract miocardic,

or heart attack.

sau, simplu, atac cardiac.

Things can rapidly deteriorate in the absence of treatment.

Lucrurile se pot agrava rapid în lipsa tratamentului.

The injured muscle may not be able to pump blood as well,

Mușchiul afectat poate fi incapabil chiar să pompeze sânge,

and its rhythm might be thrown off.

iar ritmul lui să fie neregulat.

In the worst case scenario, a heart attack can cause sudden death.

În cel mai rău caz, un infarct poate cauza decesul brusc.

And how do you know that someone is having a heart attack?

Cum știm când cineva are un infract?

The most common symptom is chest pain

Cel mai întâlnit simptom este durerea în piept

caused by the oxygen-deprived heart muscle.

cauzată de mușchiul cardiac privat de oxigen.

Patients describe it as crushing or vice-like.

Pacienții o descriu ca fiind copleșitoare sau ca o menghină.

It can radiate to the left arm,

Poate iradia în brațul stâng,

jaw,

obraz,

back,

spate,

or abdomen.

sau abdomen.

But it's not always as sudden and dramatic as it is in the movies.

Dar nu e mereu la fel de bruscă și dramatică cum vedem în filme.

Some people experience nausea

Unii oameni suferă de greață

or shortness of breath.

sau dispnee.

Symptoms may be less prominent in women and the elderly.

Simptomele pot fi mai puțin evidente la femei și bătrâni.

For them, weakness and tiredness may be the main signal.

La ei, slăbiciunea și oboseala pot fi semnalul principal.

And surprisingly, in many people,

Surprinzător, la mulți oameni,

especially those with diabetes, which affects the nerves that carry pain,

mai ales la cei cu diabet, care afectează nervii ce transmit durerea,

a heart attack may be silent.

un infarct poate fi silențios.

If you think that someone might be having a heart attack,

Dacă credeți că cineva ar putea avea un infarct,

the most important thing is to respond quickly.

cel mai important lucru e să acționați rapid.

If you have access to emergency medical services, call them.

Dacă aveți posibilitatea, sunați la serviciile medicale de urgență.

They're the fastest way to get to a hospital.

E cea mai rapidă metodă de a ajunge la spital.

Taking aspirin, which thins the blood,

Aspirina, care subțiază sângele,

and nitroglycerin, which opens up the artery,

și nitroglicerina, care lărgește arterele,

can help keep the heart attack from getting worse.

pot preveni agravarea infarctului.

In the emergency room, doctors can diagnose a heart attack.

În camera de urgență, medicii pot diagnostica un infarct.

They commonly use an electrocardiogram

De obicei folosesc o electrocardiogramă

to measure the heart's electrical activity

pentru a măsura activitatea electrică a inimii

și un test de sânge pentru a stabili cât din mușchiul cardiac a fost distrus.

and a blood test to assess heart muscle damage.

The patient is then taken to a high-tech cardiac suite

Pacientul e dus apoi într-un cabinet de ultimă generație

where tests are done to locate the blockages.

unde îi sunt făcute analize pentru a localiza blocajele.

Cardiologists can reopen the blocked artery

Cardiologii pot debloca artera obstruată

by inflating it with a balloon in a procedure called an angioplasty.

umflând-o cu un balon, într-o procedură numită angioplastie.

Frequently, they also insert a metal or polymer stent

Frecvent, introduc un stent de metal sau polimer

that will hold the artery open.

care va menține artera deschisă.

More extensive blockages might require coronary artery bypass surgery.

Blocajele extinse pot necesita operație de bypass a coronarelor.

Using a piece of vein or artery from another part of the body,

Folosind o parte dintr-o venă sau arteră din altă parte a corpului,

heart surgeons can reroute blood flow around the blockage.

chirurgii pot redirecționa fluxul sangvin ocolind blocajul.

These procedures reestablish circulation to the cardiac muscle,

Aceste proceduri restabilesc circulația către mușchiul cardiac

restoring heart function.

și funcționarea inimii.

Heart attack treatment is advancing,

Tratamentul infarctului progresează,

but prevention is vital.

dar prevenția este vitală.

Genetics and lifestyle factors both affect your risk.

Genele și stilul de viață influențează riscul.

And the good news is that you can change your lifestyle.

Vestea bună e că îți poți schimba stilul de viață.

Exercise, a healthy diet, and weight loss

Sportul, o dietă sănătoasă și pierderea în greutate

all lower the risk of heart attacks,

scad riscul infarctului,

whether you've had one before or not.

chiar dacă ai avut sau nu unul înainte.

Doctors recommend exercising a few times a week,

Medicii recomandă sportul de câteva ori pe săptămână,

doing both aerobic activity and strength training.

atât rezistență cât și cardio.

A heart-healthy diet is low in sugar and saturated fats,

O dietă sănătoasă pentru inimă este săracă în zahăr și grăsimi saturate,

which are both linked to heart disease.

ambele fiind legate de bolile cardiace.

So what should you eat?

Ce ar trebui să mâncăm?

Lots of fiber from vegetables,

Multe fibre din legume,

chicken and fish instead of red meat,

carnea de pui și pește în loc de carne roșie,

whole grains and nuts like walnuts and almonds

cerealele integrale, nucile și alunele,

all seem to be beneficial.

toate par să fie benefice.

A good diet and exercise plan can also keep your weight in a healthy range,

O dietă corectă și un plan de exerciții pot menține o greutate sănătoasă,

which will lower your heart attack risk as well.

care, la rândul ei, va scădea riscul de infarct.

And of course, medications can also help prevent heart attacks.

Și desigur, medicamentele pot preveni infarctul.

Doctors often prescribe low-dose aspirin, for example,

Medicii recomandă adesea mici doze de aspirină, de exemplu,

particularly for patients who've already had a heart attack

mai ales pacienților care au suferit deja un infarct

and for those known to be at high risk.

și celor cu risc crescut.

And drugs that help manage risk factors,

Medicamentele ce ajută la controlul factorilor de risc,

like high blood pressure, cholesterol, and diabetes,

ca presiunea arterială mărită, colesterolul, diabetul,

will make heart attacks less likely, too.

vor scădea predispoziția la infarct.

Heart attacks may be common, but they don't have to be inevitable.

Infractul poate fi comun, dar nu trebuie să fie inevitabil.

A healthy diet,

O dietă sănătoasă,

avoiding tobacco use,

evitarea fumatului,

staying fit,

a fi în formă

and enjoying plenty of sleep and lots of laughter

și a dormi și râde mult

all go a long way in making sure your body's most important muscle

fac ca cel mai important mușchi al corpului

keeps on beating.

să continue să bată.