Daniel H. Cohen: For argument's sake

Traducător: Adina Epure Corector: Ariana Bleau Lugo

Numele meu este Dan Cohen şi sunt un teoretician.

My name is Dan Cohen and I am an academic, as he said.

Asta înseamnă că argumentez, dezbat.

And what that means is that I argue.

It's an important part of my life.

E o parte importantă din viaţa mea. Îmi place să argumentez.

And I like to argue.

And I'm not just an academic, I'm a philosopher,

Nu sunt doar teoretician, ci şi filozof,

deci îmi place să cred că sunt chiar bun în dezbateri.

so I like to think that I'm actually pretty good at arguing.

De asemenea, îmi place să reflectez asupra argumentării.

But I also like to think a lot about arguing.

And in thinking about arguing, I've come across some puzzles.

Reflectând asupra argumentării, am dedus nişte curiozități,

And one of the puzzles is that,

printre care:

as I've been thinking about arguing over the years --

reflectînd asupra argumentării în aceşti ani --

şi am decenii înurmă -- am ajuns să fiu mai bun în argumentare.

and it's been decades now --

I've gotten better at arguing.

But the more that I argue and the better I get at arguing,

dar cu cât argumentez mai mult, cu cât devin mai bun la asta,

cu atât mai mult pierd. Asta-i neașteptat.

the more that I lose.

And that's a puzzle.

And the other puzzle is that I'm actually okay with that.

Altă curiozitate e că de fapt sunt împacat cu asta.

Why is it that I'm okay with losing

De ce sunt OK cu faptul că pierd

and why is it that I think good arguers are actually better at losing?

şi de ce cred că oratorii buni

devin de fapt mai buni în a pierde ?

Well, there are some other puzzles.

Ei bine, iată alte piese de puzzle.

One is: why do we argue?

Una este de ce dezbatem ? Cine beneficiază de argumente ?

Who benefits from arguments?

When I think about arguments, I'm talking about --

Şi când mă gândesc la dezbateri, mă refer la --

let's call them academic arguments or cognitive arguments --

să le spunem argumente academice sau argumente cognitive,

where something cognitive is at stake:

unde un aspect cognitiv e în joc.

Is this proposition true? Is this theory a good theory?

Este această propoziţie adevărată ? Este această teorie bună ?

Is this a viable interpretation of the data or the text? And so on.

Este aceasta o interpretare a datelor sau a textului viabilă ?

I'm not interested really in arguments about whose turn it is to do the dishes

Şi aşa mai departe. Nu mă interesează dezbateri despre

rândul cui e să spele vasele sau cine trebuie să ducă gunoiul.

or who has to take out the garbage.

Yeah, we have those arguments, too.

Da, avem şi acest gen de controverse.

I tend to win those arguments, because I know the tricks.

Tind să le câştig pe astea căci cunosc trucurile.

Dar nu sunt dezbaterile importante.

But those aren't the important arguments.

Mă interesează argumentele academice astăzi,

I'm interested in academic arguments,

şi iată lucrurile care mă intrigă.

and here are the things that puzzle me.

Mai întâi, ce câştigă oratorii buni când reuşesc să câştige o dezbatere ?

First, what do good arguers win when they win an argument?

What do I win if I convince you

Ce câştig eu dacă te conving pe tine

that utilitarianism isn't really the right framework

că utilitarismul nu e tocmai cea mai adecvată abordare a teoriilor etice.

for thinking about ethical theories?

Deci ce câştigăm când câştigăm o dezbatere ?

What do we win when we win an argument?

Chiar mai important, ce contează pentru mine

Even before that,

what does it matter to me

dacă tu crezi că teoria lui Kant e validă

whether you have this idea that Kant's theory works

or Mill is the right ethicist to follow?

sau dacă Mill e eticianul de urmat ?

Nu mă afectează direct dacă tu crezi

It's no skin off my back

whether you think functionalism is a viable theory of mind.

că funcţionalismul e o teorie viabilă a minții.

So why do we even try to argue?

Atunci ce ne determină să dezbatem ?

Why do we try to convince other people

De ce încercăm să-i convingem pe alţii

to believe things they don't want to believe,

să creadă lucruri pe care ei nu vor să le creadă ?

and is that even a nice thing to do?

E frumos ceea ce facem ? E frumos să tratăm așa

Is that a nice way to treat another human being,

o altă fiinţă umană, încercând şi insistând

try and make them think something they don't want to think?

să creadă ceva ce nu vrea să creadă ?

Well, my answer is going to make reference to three models for arguments.

Ei bine, răspunsul meu va aborda

trei modele de dezbatere.

The first model -- let's call it the dialectical model --

Primul model -- să-i zicem modelul dialectic --

is we think of arguments as war; you know what that's like --

e cel în care considerăm dezbaterea ca un război, şi ştii cum e.

Se ţipă şi se strigă mult,

a lot of screaming and shouting and winning and losing.

se câştigă şi se pierde,

Nu e un model tocmai eficient pentru a dezbate,

That's not a very helpful model for arguing,

but it's a pretty common and entrenched model for arguing.

dar este un model înrădăcinat şi des întâlnit.

But there's a second model for arguing: arguments as proofs.

Al doilea model de dezbatere: argumentele ca dovezi.

Think of a mathematician's argument.

Ca argumentul unui matematician.

Here's my argument. Does it work? Is it any good?

Iată argumentul meu. Funcţionează ? E bun la ceva ?

Are the premises warranted? Are the inferences valid?

Sunt premisele dovedite ? Sunt concluziile valide ?

Concluzia decurge din premize ?

Does the conclusion follow from the premises?

No opposition, no adversariality --

Fără opoziţie, fără adversitate,

not necessarily any arguing in the adversarial sense.

nu neaparat fără discuţii în sens antagonic.

But there's a third model to keep in mind

Mai există un al treilea model

that I think is going to be very helpful,

care cred că va fi de folos,

and that is arguments as performances, arguments in front of an audience.

acela al dezbaterii ca interpretare,

ca dezbaterea în faţa unei audienţe.

We can think of a politician trying to present a position,

Ca politicianul care încearcă să prezinte o poziție,

trying to convince the audience of something.

încercând să convingă audienţa de ceva.

But there's another twist on this model that I really think is important;

Mai există un aspect pe care îl consider important la acest model,

namely, that when we argue before an audience,

şi anume că atunci când dezbatem în faţa unei audienţe,

sometimes the audience has a more participatory role in the argument;

uneori publicul are un rol participativ mai important în dezbatere,

that is, arguments are also [performances] in front of juries,

dezbaterile sunt şi audierile în faţa tribunalului

who make a judgment and decide the case.

care judecă şi decid cazul.

Haideţi să-i zicem acestuia modelul retoric,

Let's call this the rhetorical model,

where you have to tailor your argument to the audience at hand.

unde trebuie să-ţi adaptezi argumentele după urechea audienţei.

You know, presenting a sound, well-argued,

Dacă prezinţi ideea, cu argumentate bune,

tight argument in English before a francophone audience

argumentele concise în engleză,

just isn't going to work.

în faţa unui public francofon n-o să meargă.

So we have these models -- argument as war, argument as proof

Deci avem trei modele: dezbaterea ca război,

dezbaterea ca dovadă şi dezbaterea ca interpretare.

and argument as performance.

Dintre acestea, dezbaterea ca război e cea dominantă.

Of those three, the argument as war is the dominant one.

It dominates how we talk about arguments,

Influenţează cum atacăm dezbaterea,

it dominates how we think about arguments,

influenţează cum conceptualizăm dezbaterea,

and because of that, it shapes how we argue,

şi, de aceea, determină cum dezbatem,

our actual conduct in arguments.

abordarea efectivă a dezbaterii.

Now, when we talk about arguments,

Când vorbim despre dezbatere,

we talk in a very militaristic language.

da, folosim un limbaj militar.

We want strong arguments, arguments that have a lot of punch,

Vrem argumente puternice, argumente care să aibă impact,

arguments that are right on target.

argumente care merg direct la ţintă.

We want to have our defenses up and our strategies all in order.

Vrem ca apărarea să fie pe baricade şi strategiile să fie în ordine.

We want killer arguments.

Vrem argumente zdrobitoare.

That's the kind of argument we want.

Astfel de argumente vrem.

It is the dominant way of thinking about arguments.

E modul dominant de a concepe dezbaterea.

When I'm talking about arguments,

Când spun dezbatere, probabil

that's probably what you thought of, the adversarial model.

v-aţi gândit la modelul adversarial.

But the war metaphor,

Dar metafora războiului, paradigma războiului

the war paradigm or model for thinking about arguments,

sau modelul prin care percepem dezbaterea,

has, I think, deforming effects on how we argue.

cred că are efecte deformatoare asupra modului în care dezbatem.

În primul rând, pune accent mai mult pe tactici decât pe conţinut.

First, it elevates tactics over substance.

You can take a class in logic, argumentation.

Ca la o lecţie de logică, argumentarea.

Înveţi toate subterfugiile utilizate

You learn all about the subterfuges

that people use to try and win arguments -- the false steps.

ca să încerci să câştigi dezbaterea - paşii falşi.

It magnifies the us-versus them aspect of it.

Amplifică aspectul noi-contra-lor al dezbaterii.

It makes it adversarial; it's polarizing.

O face contradictorie, polarizantă.

And the only foreseeable outcomes are triumph -- glorious triumph --

Şi singurele rezultate previzibile sunt

triumful glorios sau înfrângerea umilitoare.

or abject, ignominious defeat.

I think those are deforming effects,

Astea sunt efecte denaturantee şi cel mai rău,

and worst of all, it seems to prevent things like negotiation

par a împiedica demersurile ca negocierea,

or deliberation or compromise or collaboration.

deliberarea, compromisul

sau colaborarea.

Think about that one -- have you ever entered an argument thinking,

Gândiţi-vă. Aţi încercat vreodată să dezbateţi gândindu-vă:

„Ia să vedem ce putem câștiga de aici,

"Let's see if we can hash something out, rather than fight it out.

decât să luptăm. Ce putem rezolva împreună ?"

What can we work out together?"

I think the argument-as-war metaphor

Şi cred că metafora dezbaterii-ca-război

inhibă celelalte moduri de rezoluţie ale unei dezbateri.

inhibits those other kinds of resolutions to argumentation.

And finally -- this is really the worst thing --

In final, cel mai rău

arguments don't seem to get us anywhere; they're dead ends.

e că argumentele nu par să ne ducă niciunde.

Sunt fără destinație. Ne învârtim în cerc,

They are like roundabouts or traffic jams or gridlock in conversation.

în încordare sau autoblocare în conversaţie.

We don't get anywhere.

Nu ajungem nicăieri.

And one more thing.

Şi încă ceva, în calitate de pedagog,

And as an educator, this is the one that really bothers me:

asta chiar mă deranjează:

If argument is war,

Dacă dezbaterea e război, există o ecuaţie implicită

then there's an implicit equation of learning with losing.

de a învăţa pierzând.

And let me explain what I mean.

Ce vreau să spun ?

Să presupunem că noi doi ne contrazicem.

Suppose you and I have an argument.

You believe a proposition, P, and I don't.

Tu crezi propoziţia P iar eu nu.

And I say, "Well, why do you believe P?"

Şi te întreb: "De ce crezi tu P ?"

And you give me your reasons.

Tu îmi spui motivele tale.

And I object and say, "Well, what about ...?"

Eu obiectez şi îţi spun: „Dar ce părere ai despre...?"

And you answer my objection.

Şi tu răspunzi la obiecţia mea.

And I have a question: "Well, what do you mean?

Şi eu te întreb: „Cum adică ?

How does it apply over here?"

Cum funcţionează concret ?" Iar tu îmi răspunzi.

And you answer my question.

Now, suppose at the end of the day,

Să presupunem că, în cele din urmă,

I've objected, I've questioned,

am obiectat, am întrebat,

I've raised all sorts of counter counter-considerations

am adus contraargumente,

and in every case you've responded to my satisfaction.

şi, de fiecare dată, ai fost de acord cu mine.

And so at the end of the day, I say,

Aşa că în cele din urmă îţi spun:

"You know what? I guess you're right: P."

„Ştii ? Cred că ai dreptate. P e valid."

So, I have a new belief.

Deci am câștigat o nouă convingere. Şi nu una oarecare,

And it's not just any belief;

ci una bine articulată, examinată,

it's well-articulated, examined -- it's a battle-tested belief.

o părere care a făcut faţă unei bătălii.

Great cognitive gain.

Un enorm câştig cognitiv. Bine, şi cine a căştigat ?

OK, who won that argument?

Well, the war metaphor seems to force us into saying you won,

Ei bine, războiul metaforic ne obligă să spunem

că tu ai câştigat, chiar dacă eu sunt singurul care a câştigat ceva în plan cognitiv.

even though I'm the only one who made any cognitive gain.

Ce ai câştigat tu în plan cognitiv convingându-mă pe mine ?

What did you gain, cognitively, from convincing me?

Sure, you got some pleasure out of it, maybe your ego stroked,

Desigur, te-a făcut să te simţi bine, poate orgoliul tău a fost flatat,

maybe you get some professional status

poate că obţii şi ceva statut profesional în domeniu.

in the field -- "This guy's a good arguer."

Tipul ăsta e un bun orator.

But just from a cognitive point of view,

Dar din punct de vedere cognitiv -- cine a câştigat ?

who was the winner?

The war metaphor forces us into thinking that you're the winner and I lost,

Metafora războiului ne forţează să considerăm

că tu eşti câştigătorul iar eu am pierdut,

even though I gained.

chiar dacă am câştigat.

And there's something wrong with that picture.

Ceva nu e în regulă cu această paradigmă.

Asta e paradigma pe care chiar vreau s-o schimb dacă pot.

And that's the picture I really want to change if we can.

So, how can we find ways

Aşadar cum concepem argumente

to make arguments yield something positive?

care să lase în urmă ceva pozitiv ?

What we need is new exit strategies for arguments.

Avem nevoie de noi strategii de încheiere a unei dezbateri.

But we're not going to have new exit strategies for arguments

Dar nu vom avea noi strategii de încheiere

until we have new entry approaches to arguments.

până nu vom avea noi strategii de introducere.

We need to think of new kinds of arguments.

Trebuie să concepem alte moduri de dezbatere.

Pentru a face aceasta, ei bine,

In order to do that, well --

I don't know how to do that.

nu ştiu cum să fac.

That's the bad news.

Asta e vestea proastă.

The argument-as-war metaphor is just ... it's a monster.

Dezbaterea ca război e un monstru.

It's just taken up habitation in our mind,

S-a instalat în minţile noastre,

and there's no magic bullet that's going to kill it.

nu există un glonţ magic care s-o poată distruge.

Nu există nicio baghetă magică care s-o facă să dispară.

There's no magic wand that's going to make it disappear.

Nu am un răspuns.

I don't have an answer.

But I have some suggestions.

Dar am nişte sugestii.

Here's my suggestion:

Iată-le:

If we want to think of new kinds of arguments,

Dacă vrei să iei în considerare noi tipuri de dezbatere,

what we need to do is think of new kinds of arguers.

trebuie să considerăm noi tipuri de oratori.

So try this:

Incearcați !

Think of all the roles that people play in arguments.

Gândiți-vă la toate rolurile pe care le joacă oamenii în dezbatere.

There's the proponent and the opponent

Sunt partizanul şi opozantul

in an adversarial, dialectical argument.

în cadrul unei dezbateri dialectic contradictorii.

There's the audience in rhetorical arguments.

Există şi audienţa în cazul discursului retoric,

There's the reasoner in arguments as proofs.

moderatorul în cazul argumentelor ca dovezi.

All these different roles.

Toate aceste roluri sunt diferite. Îți poți imagina o dezbatere

Now, can you imagine an argument in which you are the arguer,

în care tu eşti cel care argumentează, dar faci parte şi din audienţă,

but you're also in the audience, watching yourself argue?

privindu-te argumentând ?

Can you imagine yourself watching yourself argue,

Te imaginezi uitându-te la tine dezbătând,

pierzând disputa, şi totuşi la urmă să spui:

losing the argument, and yet still, at the end of the argument, saying,

„da, a fost o dezbatere straşnică."

"Wow, that was a good argument!"

Poţi face asta ? Eu cred că da.

Can you do that?

I think you can, and I think if you can imagine that kind of argument,

Şi cred că dacă reuşeşti să-ţi imaginezi acest tip de dezbatere

where the loser says to the winner and the audience and the jury can say,

în care cel ce pierde spune câştigătorului,

la fel audienţa şi juriul să poată spune:

"Yeah, that was a good argument,"

„Da, a fost o dezbatere straşnică",

then you have imagined a good argument.

atunci ţi-ai imaginat o dezbatere bună.

And more than that,

Şi mai mult, ţi-ai imaginat

I think you've imagined a good arguer,

un orator bun, un orator ce merită

an arguer that's worthy of the kind of arguer you should try to be.

să vrei să încerci să devii ca el.

Now, I lose a lot of arguments.

În prezent pierd multe dezbateri.

It takes practice to become a good arguer,

Mă antrenez ca să devin un bun orator

in the sense of being able to benefit from losing, but fortunately,

în sensul de a fi capabil să beneficiez din pierdere

şi, din fericire, am avut mulţi colegi

I've had many, many colleagues who have been willing to step up

care au binevoit să-mi ofere această practică.

and provide that practice for me.

Thank you.

Mulţumesc.

(Applause)

(Aplauze)