Why is the Mona Lisa so famous? - Noah Charney

Traducător: Teodora Vaida Corector: Cristina Nicolae

As dawn broke over Paris on August 21st, 1911,

În timp ce zorii zilei se iveau peste Paris pe 21 august 1911,

Vincenzo Peruggia hoisted a painting off the wall

Vincenzo Peruggia a furat o pictură de pe perete

and slipped down the back stairs of the Louvre.

și s-a strecurat cu ea pe scările din spate ale palatului Luvru.

He was close to freedom, the exit just before him

Isprava aproape îi reușise, ieșirea era tocmai în fața lui

when he encountered a two-pronged problem:

când a întâmpinat două probleme:

the door was locked and footsteps were approaching.

ușa era încuiată și se auzeau pași grăbiți.

Tucked under Peruggia’s arm was Leonardo da Vinci’s “Mona Lisa.”

Ascuns sub brațul lui Peruggia se găsea tabloul lui da Vinci „Mona Lisa.”

It's arguably the world's most famous painting today.

La ora actuală, este probabil cel mai celebru tablou din lume.

But how did it achieve its status?

Dar cum și-a câștigat acest titlu?

Leonardo is thought to have started the portrait in 1503

Se presupune că Leonardo a început să lucreze la tablou în anul 1503,

at the request of a Florentine businessman

la cererea unui nobil florentin

who wanted a portrait of his wife, Lisa Gherardini.

care dorea un portret al soției sale, Lisa Gherardini.

Leonardo continued working on the painting for more than 10 years,

Leonardo a continuat să lucreze la el timp de mai bine de 10 ani,

but it was unfinished by the time he died.

dar în momentul morții sale era încă neterminat.

Over his lifetime, Leonardo conducted groundbreaking studies on human optics,

De-a lungul vieții, Leonardo a condus studii inovatoare privind optica,

which led him to pioneer certain artistic techniques.

fapt care l-a făcut să dea naștere anumitor tehnici artistice.

Some can be seen in the “Mona Lisa.”

Unele dintre acestea pot fi observate în „Mona Lisa.”

Using “atmospheric perspective,” he made images at greater distances hazier,

Folosind „perspectiva atmosferică”, fundalul pare mai încețoșat,

producing the illusion of profound depth.

producând astfel iluzia de profunzime.

And with “sfumato,” he created subtle gradations between colors

Și cu tehnica „sfumato”, a creat gradări subtile între culori

that softened the edges of the forms he depicted.

care blurau marginile corpurile pictate.

All of this is striking,

Toate acestea sunt extraordinare,

but is it enough to make the “Mona Lisa” the world’s most famous painting?

dar sunt de ajuns ca „Mona Lisa” să devină cea mai celebră pictură a lumii?

Many scholars consider it an outstanding Renaissance portrait—

Mulți învățați îl consideră un extraordinar portret renascentist—

but one among plenty.

dar unul dintre multe altele.

And history is full of great paintings.

Însă istoria este plină de picturi senzaționale.

Indeed, the “Mona Lisa’s” rise to worldwide fame

Într-adevăr, ascensiunea acestui tablou către faimă

depended largely on factors beyond the canvas.

a depins în mare parte de factori ce nu țin de pânza de pictură.

King François the First of France purchased the painting

Regele Francis I al Franței a cumpărat tabloul

and began displaying it after Leonardo’s death.

și l-a expus după moartea lui Leonardo.

Then, in 1550, Italian scholar Giorgio Vasari

Apoi, în 1550, un savant italian, Giorgio Vasari,

published a popular biography of Italian Renaissance artists,

publică o biografie populară a artiștilor renascentiști italieni,

Leonardo included.

care îl include și pe Leonardo.

The book was translated and distributed widely,

Cartea a fost tradusă și distribuită pe scară largă,

and it contained a gushing description of the “Mona Lisa”

și conținea o descriere entuziastă a tabloului „Mona Lisei”

as a hypnotic imitation of life.

ca o imitație hipnotizantă a vieții.

Over the years, the “Mona Lisa” became one of the most enviable pieces

De-a lungul anilor, „Mona Lisa” a devenit una dintre cele mai de invidiat piese

in the French Royal Collection.

din colecția regală franceză.

It hung in Napoleon’s bedroom and eventually went on public display

A fost așezată în dormitorul lui Napoleon și în cele din urmă expusă publicului

in the Louvre Museum.

în muzeul Luvru.

There, visitors flocked to see the once-private treasures

Acolo, vizitatorii se îngrămădeau să vadă odată privata comoară

of the deposed aristocracy.

a foștilor aristocrați.

During the 1800s, a series of European scholars further hyped the “Mona Lisa” up,

În anii 1800, o serie de savanți europeni au lăudat și mai mult tabloul,

fixating to a conspicuous degree on the subject's allure.

axându-se aproape obsesiv pe alura subiectului.

In 1854, Alfred Dumesnil said that Mona Lisa’s smile imparted

În 1854, Alfred Dumesnil susținea că zâmbetul Mona Lisei exprima

a “treacherous attraction.”

o „atracție perfidă”.

A year later, Théophile Gautier wrote of her “mocking lips”

Un an mai târziu, Théophile Gautier a scris despre „buzele batjocoritoare”

and “gaze promising unknown pleasures.”

și despre „privirea care promitea plăceri neștiute.”

And in 1869, Walter Pater described Mona Lisa

Iar în 1869, Walter Pater descria „Mona Lisa”

as the embodiment of timeless feminine beauty.

ca întruchiparea atemporală a frumuseții feminine.

By the 20th century, the portrait was an iconic piece

În secolul al XX-lea, portretul era deja o piesă iconică

in one of the world’s most famous museums.

într-unul dintre cele mai faimoase muzee ale lumii.

But the “Mona Lisa” wasn’t yet a household name.

Dar „Mona Lisa” nu era încă un nume prea bine cunoscut.

It was Peruggia’s 1911 heist that helped it skyrocket to unprecedented fame.

Jaful lui Peruggia din 1911 a fost cel care i-a adus o atât de mare celebritate.

Having been contracted to make protective cases for the Louvre,

Fiind angajat să realizeze cutii de protecție pentru piesele din Luvru,

it wasn’t totally inconceivable for Peruggia to be locked inside the museum.

nu a fost imposibil ca să rămână încuiat în interiorul muzeului.

And, lucky for him, when a workman encountered him in the stairwell,

Și, din fericire pentru el, când un muncitor l-a întâlnit pe casa scării,

he simply helped Peruggia open the door and let him walk out into the morning.

pur și simplu l-a ajutat să deschidă ușa și să plece în zorii zilei.

The theft made international headlines.

Vestea furtului a făcut înconjurul lumii.

People gathered to see the blank space where the “Mona Lisa” once hung.

Oamenii s-au adunat să vadă spațiul gol unde se afla odată portretul „Mona Lisei”.

The police interviewed Peruggia because he had worked at the Louvre,

Poliția l-a interogat pe Peruggia fiindcă lucrase la muzeul Luvru,

but they never considered him a suspect.

dar nu l-a suspectat niciodată.

Meanwhile, they interrogated Pablo Picasso because of his connection

Între timp, l-au interogat pe Pablo Picasso din cauza legăturii sale

to a previous Louvre theft, but eventually let him go.

cu un jaf anterior tot la Luvru, dar în final l-au lăsat să plece.

For two years, Peruggia kept the painting in a false-bottom suitcase,

Timp de 2 ani, Peruggia a ținut pictura într-o valiză cu fund fals,

then smuggled the “Mona Lisa” to Italy

apoi a dus tabloul în mod ilegal în Italia

and arranged to sell it to a Florentine art dealer.

și a aranjat să îl vândă unui comerciant de artă florentin.

Peruggia saw himself as an Italian patriot returning an old master’s work.

Peruggia s-a considerat un patriot italian care returna o operă de artă.

But instead of being celebrated as such, he was immediately arrested.

Dar în loc să fie recunoscut astfel, a fost arestat imediat.

With the mystery solved, the “Mona Lisa” went back on display to large crowds,

Odată misterul rezolvat, „Mona Lisa” a fost expusă din nou publicului larg,

and newspapers took the story for a victory lap.

iar titlul a făcut turul victoriei în paginile ziarelor.

In the following decades, conceptual artist Marcel Duchamp mocked it;

În deceniile următoare, artistul conceptual Marchel Duchamp l-a batjocorit;

Nazi art thieves pursued it; Nat King Cole sang about it;

hoții de artă naziști l-au urmărit; Nat King Cole a cântat despre el;

and museumgoers wielding stones, paint, acid, and teacups attacked it.

iar vizitatorii avizi aruncau în el cu pietre, vopsea, acid și cești de ceai.

More than 500 years after its creation— eyebrows and eyelashes long since faded—

La peste 500 de ani de la crearea sa — sprâncenele și genele s-au șters de mult —

the “Mona Lisa” is protected by a bulletproof, earthquake-safe case.

„Mona Lisa” este protejată de o casetă antiglonț sigură și în caz de cutremur.

Now, it stands perhaps less as an exemplary Renaissance portrait

Acum, este probabil privit mai puțin ca un exemplu ideal al artei renascentiste

and more as a testament to how we create and maintain celebrity.

și mai mult ca o dovadă a modului în care creăm și întreținem celebritatea.