Why do your jeans wear out so quickly? - Madhavi Venkatesan

Traducător: Csala Beatrice Corector: Cristina Nicolae

The first pairs of jeans were designed for durability.

Prima pereche de jeanși a fost creată să fie durabilă.

Named for the French city of Nîmes,

Purtând numele orașului francez Nîmes,

denim was constructed as a sturdy cotton weave worn by sailors.

denimul era o țesătură rezistentă din bumbac, purtată de marinari.

This rugged material got even stronger in the 19th century,

Acest material aspru a devenit și mai rezistent în secolul XIX,

when Levi Strauss and Jacob Davis added metal rivets to reinforce stress points.

când Levi Strauss și Jacob Davis au întărit punctele de uzură cu nituri.

Their design introduced a new brand of durable trousers

Design-ul lor a devenit o nouă marcă de pantaloni durabili

for California miners that could withstand years of wear and tear.

pe care îi purtau minerii californieni și care rezistau la ani buni de uzură.

Over the course of the 20th century,

Pe parcursul secolului XX,

these working-class pants have transformed into fashion icons.

acești pantaloni muncitorești au devenit emblematici în modă.

But as the demand for jeans has gone up, their durability has gone down.

Dar, deși cererea a crescut, durabilitatea jeanșilor a scăzut.

Today, most pairs last no longer than a year.

Astăzi, cele mai multe perechi abia rezistă un an.

And each new pair you buy has a much higher cost than you might think.

Iar fiecare nouă pereche cumpărată costă mai mult decât v-ați imagina.

Every pair of jeans begins its life in a cotton field.

Fiecare pereche își începe viața pe un câmp de bumbac.

It takes about 0.7 kilograms of cotton to produce a single pair of pants.

Pentru o singură pereche este nevoie de circa 0,7 kg de bumbac.

Growing this much cotton requires roughly 10,000 liters of water,

Pentru o asemenea cultură de bumbac este nevoie, în medie, de 10.000 l de apă

not to mention various herbicides and pesticides,

ca să nu mai vorbim de diferitele erbicide și pesticide

which can contaminate groundwater.

care pot contamina apa freatică.

The cotton is harvested by hand or industrial machines

Bumbacul se recoltează manual sau cu utilaje industriale

and transported to textile factories where it’s spun into yarn.

și este transportat la fabrici de textile ca să fie tors.

At this point, it’s typically combined with plastic fibers like spandex

Aici este combinat, de regulă, cu fibre din plastic, ca spandexul,

to increase the yarn’s elasticity.

pentru a spori elasticitatea firului.

These plastic threads make modern jeans more comfortable and flexible,

Datorită lor, jeanșii moderni sunt mai confortabili și flexibili,

but also much less durable.

dar și mult mai puțin durabili.

Next, the yarn is dyed jeans’ trademark blue.

Apoi, firele sunt vopsite în albastrul distinctiv de jeans.

Historically, this color came from natural plant-derived indigo.

În trecut, culoarea era un indigo natural, obținut din plante.

But most modern manufacturers use a synthetic dye

Dar majoritatea producătorilor moderni folosesc vopsea sintetică

made from petroleum byproducts and toxic chemicals.

fabricată din derivate de petrol și chimicale toxice.

Once dyed, the cotton-plastic blend is woven into denim sheets,

După vopsire, din amestecul de bumbac și plastic se țese pânză denim

which are then cut and sewn into jeans.

care apoi se taie și se cos jeanșii.

After assembly, some jeans undergo additional procedures

După coasere, unii jeanși trec prin proceduri suplimentare

to get a distressed look.

pentru un aspect uzat.

This often includes chemical sprays and multiple cycles of acid-washing,

Se folosesc adesea și spray-uri chimice și mai multe cicluri de spălare cu acid -

the toxic runoff can turn rivers indigo-blue.

scurgerile toxice pot colora râuri întregi în indigo.

Finally, there are the zippers, buttons, and rivets

În cele din urmă, se adaugă fermoare, nasturi și nituri

made of copper and other metals,

făcute din cupru și alte metale,

whose mining is yet another source of environmental degradation.

obținerea cărora deteriorează și mai mult mediul.

All in all, the manufacturing process for a single pair of jeans

Per total, procesul de fabricare al unei singure perechi de jeanși

emits over 33 kilograms of carbon—

emite peste 33 kg de carbon -

the equivalent of driving over 110 kilometers.

echivalentul parcurgerii cu mașina a unui drum de peste 110 km.

But this process doesn't just damage the environment.

Însă acest proces nu numai că poluează mediul.

Much of the world’s cotton is grown in developing countries,

Mare parte din bumbac se cultivă în țări în curs de dezvoltare

with poor labor practices and few protections for workers.

în condiții de muncă neprielnice și fără protecție pentru muncitori.

Cotton here is often picked by children or forced labor,

Aici, bumbacul e cules adesea de copii obligați să muncească

and most jean manufacturing plants frequently expose workers

și majoritatea fabricilor de jeanși expun adesea muncitorii

to toxic chemicals throughout production.

la chimicale toxice în producție.

One particularly dangerous technique called sandblasting

O tehnică deosebit de periculoasă numită sablare,

involves spraying jeans with fine sand at high pressures

implică pulverizarea la presiuni mari a unui nisip fin pe jeanși

and has been linked with numerous cases of incurable and often fatal lung disease.

factor în multe cazuri de boli pulmonare incurabile, deseori fatale.

Like many globally produced products,

Ca multe alte produse fabricate global,

jeans are made in poor countries and bought in rich ones.

jeanșii se fac în țări sărace și sunt aduși în altele bogate.

All these pants will likely be washed dozens or even hundreds of times per year.

Acești pantaloni vor fi spălați probabil de zeci sau sute de ori pe an.

This energy intensive process breaks down the plastics woven into each pair,

Acest proces ce consumă multă energie separă plasticul țesut în fiecare pereche

releasing microplastics into the water

și degajă microparticule de plastic în apă

and, perhaps most ironic of all, shortening the jean’s lifespan.

iar ironia este că durabilitatea pantalonului scade.

Like most waste, discarded jeans end up in landfills,

Ca majoritatea deșeurilor, jeanșii aruncați ajung în gropi de gunoi

where their decomposition releases methane gas,

unde descompunerea lor degajă metan,

while their dyes and plastics leach into the soil and groundwater.

iar vopselele și plasticul contaminează solul și apa freatică.

Some companies are working on solutions here,

Unele companii caută soluții,

from using organic cotton to recycling and reusing denim.

de la utilizarea bumbacului organic, la reciclare și reutilizare.

You can also help reduce the environmental impact of your favorite pants

Și voi puteți reduce impactul pantalonilor favoriți asupra mediului

by buying used jeans and buying fewer pairs altogether.

cumpărând jeanși la mâna a doua sau mai puține perechi.

Denim manufacturers also recommend only washing your jeans once every 10 wears.

Producătorii de denim recomandă să îi spălați o dată la 10 purtări.

And, when possible, air dry your pants to reduce energy consumption.

Când se poate, uscați-i la aer, ca să reduceți consumul de energie.

Life cycle and labor problems like these extend far beyond just jeans.

Problemele legate de ciclul de viață și muncă nu se referă doar la jeanși

Some governments are pursuing policies to make companies more responsible

Se caută politici prin care companiile să devină mai responsabile

for worker pay and welfare,

pentru remunerația muncitorilor

but unsustainable practices still run rampant throughout the fashion industry.

însă practicile greșite sunt încă de neoprit în domeniul modei.

So when the price tags on your clothes seem like a steal,

Așadar, când prețul de pe etichetă pare o păcăleală

it’s important to consider who’s actually being robbed.

e important să vă întrebați cine este păcălit, de fapt.