Why do we, like, hesitate when we, um, speak? - Lorenzo García-Amaya

Traducător: Camelia-Diana Gutu Corector: Claudia Pravat

For as long as we’ve had language, some people have tried to control it.

De când există limba, unii oameni au încercat să o controleze.

And some of the most frequent targets of this communication regulation

Câteva dintre obiectivele cele mai comune ale regulilor de comunicare

are the ums, ers, and likes that pepper our conversations.

sunt „ăăă”, „hmm” și „deci”, care ne colorează conversațiile.

Ancient Greek and Latin texts warned against speaking with hesitation,

Texte vechi în greacă și latină au atenționat

cu privire la ezitările din vorbire,

modern schools have tried to ban the offending terms,

școala modernă a încercat să interzică termenii ofensatori,

and renowned linguist Noam Chomsky dismissed these expressions as “errors”

și renumitul lingvist Noam Chomsky a respins aceste expresii

ca fiind „erori” irelevante în exprimare.

irrelevant to language.

Historically, these speech components had been lumped

În trecut, aceste componente verbale au fost integrate

into the broader bucket of “disfluencies”—

în marea familie a „disfluențelor”—

linguistic fillers which distract from useful speech.

umpluturi verbale care distrag atenția de la discursul propriu-zis.

However, none of this controversy has made these so-called disfluencies less common.

Însă niciuna dintre aceste controverse nu a făcut

așa-numitele disfluențe să fie mai puțin frecvente.

They continue to occur roughly 2 to 3 times per minute in natural speech.

Ele continuă să apară de aproximativ

două-trei ori pe minut în vorbirea normală.

And different versions of them can be found in almost every language,

Diferite versiuni ale acestora pot fi găsite în aproape orice limbă,

including sign language.

inclusiv limbajul semnelor.

So are ums and uhs just a habit we can’t break?

Sunt „ăăă” și „hmm” doar un obicei de care nu putem scăpa?

Or is there more to them than meets the ear?

Sau e ceva mai mult dincolo de aparențe?

To answer this question, it helps to compare these speech components

Pentru a răspunde la întrebare, să comparăm aceste componente verbale

to other words we use in everyday life.

cu alte cuvinte pe care le folosim în viața de zi cu zi.

While a written word might have multiple definitions,

În timp ce un cuvânt scris poate avea definiții multiple,

we can usually determine its intended meaning through context.

îi putem descifra sensul, înțelegând contextul.

In speech however, a word can take on additional layers of meaning.

În vorbire însă, un cuvânt poate îmbrăca mai multe înțelesuri.

Tone of voice, the relationship between speakers,

Tonul vocii, relația dintre vorbitori

and expectations of where a conversation will go

și așteptările legate de direcția conversației

can imbue even words that seem like filler with vital information.

pot impregna cu informații vitale chiar și cuvintele ce par de umplutură.

This is where “um” and “uh” come in.

Aici intervin „ăăă” și „hmm”.

Or “eh” and “ehm,” “tutoa” and “öö,” “eto” and “ano.”

Sau „eh” și altele precum „tutoa” și „öö”, „eto” și „ano”.

Linguists call these filled pauses, which are a kind of hesitation phenomenon.

Lingviștii le numesc pauze pline, care sunt un fel de fenomen de ezitare.

And these seemingly insignificant interruptions

Aceste întreruperi aparent neînsemnate

are actually quite meaningful in spoken communication.

sunt destul de semnificative în comunicarea verbală.

For example, while a silent pause might be interpreted

De exemplu, în timp ce tăcerea ar putea fi interpretată

as a sign for others to start speaking,

ca un semnal că alții pot vorbi,

a filled pause can signal that you’re not finished yet.

o pauză plină indică faptul că vorbitorul încă n-a terminat.

Hesitation phenomena can buy time for your speech to catch up with your thoughts,

Fenomenele de ezitare te pot ajuta să tragi de timp,

pentru a-ți relua șirul gândurilor

or to fish out the right word for a situation.

sau pentru a găsi cuvântul potrivit.

And they don’t just benefit the speaker—

Și nu sunt un beneficiu doar pentru vorbitor—

a filled pause lets your listeners know an important word is on the way.

o pauză plină anunță vorbitorii că urmează un cuvânt important.

Linguists have even found that people are more likely

Lingviștii au determinat că e o șansă mai mare ca oamenii

to remember a word if it comes after a hesitation.

să-și amintească un cuvânt dacă urmează după o pauză.

Hesitation phenomena aren’t the only parts of speech

Fenomenele de ezitare nu sunt singurele părți dintr-un discurs

that take on new meaning during dialogue.

care dobândesc un nou sens în timpul vorbirii.

Words and phrases such as “like,” “well” or “you know”

Cuvinte și expresii precum „deci”, „ei bine” sau „știi”

function as discourse markers,

au rolul de marcatori de discurs,

ignoring their literal meaning to convey something about the sentence

ignorând sensul lor literar pentru a evidenția ceva

in which they appear.

în propoziția în care apar.

Discourse markers direct the flow of conversation,

Marcatorii de discurs direcționează fluxul conversației,

and some studies suggest that conscientious speakers

iar unele studii sugerează că cei care vorbesc corect

use more of these phrases to ensure everyone is being heard and understood.

folosesc mai mult aceste expresii pentru a se asigura

că fiecare e auzit și înțeles.

For example, starting a sentence with “Look...”

De exemplu, să începi o propoziție cu „Uite,...”

can indicate your attitude and help you gauge the listener’s agreement.

arată care e atitudinea ta și te ajută să evaluezi

înțelegerea interlocutorului.

“I mean” can signal that you’re about to elaborate on something.

„Vreau să spun” semnalează că urmează să dezvolți o idee.

And the dreaded “like” can perform many functions,

Iar temutul „deci” poate îndeplini multe funcții,

such as establishing a loose connection between thoughts,

precum stabilirea unei ușoare legături între idei

or introducing someone else's words or actions.

sau introducerea cuvintelor rostite sau acțiunilor efectuate de altcineva.

These markers give people a real-time view into your thought process

Aceste elemente oferă o imagine în timp real

a procesului tău de gândire și îi ajută pe interlocutori

and help listeners follow, interpret, and predict what you’re trying to say.

să urmărească, să interpreteze și să anticipeze ce ai de spus.

Discourse markers and hesitation phenomena

Marcatorii de discurs și fenomenele de ezitare

aren’t just useful for understanding language—

nu ajută doar la înțelegerea limbajului—

they help us learn it too.

ne ajută și să îl învățăm.

In 2011, a study showed toddlers common and uncommon objects

Într-un studiu din 2011, li s-au arătat obiecte comune și neobișnuite copiilor,

alongside a recording referring to one of the items.

împreună cu o înregistrare ce făcea referire la unul dintre obiecte.

When a later recording asked them to identify the uncommon object,

Când în altă înregistrare li s-a cerut să identifice obiectul neobișnuit,

toddlers performed better if that instruction contained a filled pause.

copiii s-au descurcat mai bine dacă indicațiile conțineau o pauză plină.

This may mean that filled pauses cue toddlers to expect novel words,

Ceea ce poate însemna că pauzele pline

le semnalează copiilor să se aștepte la cuvinte noi

and help them connect new words to new objects.

și îi ajută să facă conexiuni între cuvintele noi și obiecte.

For adolescents and adults learning a second language,

În cazul adolescenților și a adulților care învață o a doua limbă,

filled pauses smooth out awkward early conversations.

pauzele pline îndulcesc discuțiile stânjenitoare avute anterior.

And once they’re more confident,

Și odată ce devin mai încrezători,

the second-language learner can signal their newfound fluency

acei vorbitori își pot indica proaspăt descoperita fluență

by using the appropriate hesitation phenomenon.

folosind fenomenul de ezitare adecvat.

Because, contrary to popular belief,

Deoarece, contrar opiniei publice,

the use of filled pauses doesn't decrease with mastery of a language.

uzul pauzelor pline nu scade odată cu însușirea limbii.

Just because hesitation phenomena and discourse markers

Doar pentru că fenomenele de ezitare și marcatorii de discurs

are a natural part of communication doesn’t mean they’re always appropriate.

sunt un aspect firesc al comunicării, nu înseamnă că se potrivesc întotdeauna.

Outside of writing dialogue, they serve no purpose in most formal writing.

Dincolo de dialogul scris, nu au un rol în aproape nicio redactare formală.

And in some contexts, the stigma these social cues carry

Iar în unele contexte, stigmatul pe care-l poartă aceste ticuri verbale

can work against the speaker.

poate fi în defavoarea vorbitorului.

But in most conversations, these seemingly senseless sounds

Dar în majoritatea conversațiilor, aceste sunete aparent fără sens

can convey a world of meaning.

pot exprima o mulțime de înțelesuri.