3 questions to ask yourself before you believe something - Siska De Baerdemaeker

Traducător: Ioana Dobre Corector: Iosif Szenasi

In the late 1700s, a German doctor named Samuel Hahnemann began publishing

La sfărşitul anilor 1700, doctorul german Samuel Hahnemann a început să publice

articles about a new treatment approach he called homeopathy.

articole despre un nou tratament pe care îl numea homeopatie.

Hahnemann’s theory had two central hypotheses.

Teoria lui Hahnemann avea două ipoteze centrale.

First, the treatment for an ailment should be a dose of something

Prima: tratamentul unei boli ar trebui să fie o doză din ceva

that might cause that ailment.

ce ar putea cauza acea boală.

And second, diluted medicines are more powerful than concentrated ones.

Și a doua: medicamentele diluate sunt mai puternice decât cele concentrate.

So, a homeopathic remedy for insomnia

Deci un remediu homeopat pentru insomnie

might include an extremely diluted solution of caffeine.

ar putea include o soluţie extrem de diluată de cafeină.

Over the following 300 years,

Pe parcursul următorilor 300 de ani,

numerous physicians and patients turned to homeopathy,

numeroşi fizicieni şi pacienţi au optat pentru homeopatie,

and entire hospitals were built to focus on homeopathic treatments.

şi numeroase spitale au fost construite pentru tratamente homeopate.

But despite all this, many studies have shown that homeopathy

În ciuda eforturilor lor, numeroase studii au arătat că homeopatia

has no therapeutic effect,

nu are niciun efect terapeutic,

and homeopathic treatments often perform no better than placebos.

şi că tratamentele homeopate nu sunt mai bune decât placebo.

So why do so many practitioners and institutions

Deci, de ce atâţia practicanţi şi instituţii

still support this practice?

încă susţin această practică?

The answer is that homeopathy is a pseudoscience—

Răspunsul este că homeopatia este o pseudoştiinţă,

a collection of theories, methods, and assumptions

o colecţie de teorii, metode şi presupuneri

that appear scientific, but aren’t.

care par ştiinţifice, dar nu sunt.

In the worst cases, pseudoscience practitioners encourage this confusion

În cel mai rău caz, practicanţii acesteia încurajează această confuzie

to exploit people.

pentru a exploata oameni.

But even when they’re well-intentioned,

Chiar dacă au intenţii bune,

pseudoscience still prevents people from getting the help they need.

pseudoştiinţa tot previne oamenii din a primi ajutorul de care au nevoie.

So how are you supposed to tell what’s science and what’s pseudoscience?

Deci, cum îţi dai seama ce e ştiinţă şi ce e pseudoştiinţă?

This question is known as the demarcation problem,

Această întrebare este cunoscută drept problema demarcaţiei,

and there's no easy answer.

şi nu există un răspuns uşor.

Part of the issue is that defining science is surprisingly tricky.

O parte din problemă constă în faptul că definirea ştiinţei este foarte dificilă.

There's a common idea that all science should, in some form or another,

Există o idee populară că toată ştiinţa ar trebui, într-un mod sau altul,

be related to testing against empirical evidence.

să fie legată de testare pe baza dovezilor științifice.

But some scientific activities are primarily theoretical,

Dar unele activități științifice sunt în principal teoretice,

and different disciplines approach empiricism

iar diverse discipline abordează empirismul

with varying goals, methodologies, and standards.

cu scopuri, metodologii și standarde variate.

20th century philosopher Karl Popper tried to solve the demarcation problem

Filozoful de secol 20, Karl Popper, a încercat să rezolve problema demarcației

with a simple rule.

cu o regulă simplă.

He argued that in order for a theory to be scientific

El susținea că pentru ca o teorie să fie științifică

it must be falsifiable, or able to be proven wrong.

trebuie să fie falsificabilă sau să se poată dovedi că e greșită.

This requires a theory to make specific predictions—

Acest lucru cere ca o teorie să facă predicții specifice,

for example, if you’re theorizing that the Earth revolves around the Sun,

de exemplu, dacă spui că Pământul se învârte în jurul Soarelui,

you should be able to predict the path of other celestial bodies in the night sky.

ar trebui să poți prezice drumul altor corpuri cerești pe cerul nopții.

This could then be disproven based on whether or not

Acest lucru ar putea fi infirmat

dacă predicția ta corespunde sau nu observațiilor tale.

your prediction corresponds to your observations.

Popper’s falsification criterion is a great way

Criteriul falsificării al lui Popper e o modalitate excelentă

to identify pseudoscientific fields like astrology,

de a identifica domenii pseudoștiințifice ca astrologia,

which makes overly broad predictions that adapt to any observation.

care face predicții foarte generale care se adaptează la orice observație.

However, falsification alone doesn't completely solve the demarcation issue.

Dar doar falsificarea nu rezolvă complet problema demarcației.

Many things we now consider science were once untestable

Multe lucruri pe care le considerăm acum știință au fost cândva netestabile

due to a lack of knowledge or technology.

din cauza lipsei cunoștințelor sau a tehnologiei.

Din fericire, sunt alți factori pe care îi putem folosi

Fortunately, there are other factors we can use to identify pseudoscience,

pentru a identifica pseudoștiința,

including how a field responds to criticism.

inclusiv felul în care răspunde un domeniu la critică.

Scientists should always be open to the possibility

Cercetătorii ar trebui să fie mereu deschiși posibilității

that new observations could change what they previously thought,

că observații noi ar putea schimba ceea ce credeau înainte,

and thoroughly disproven theories should be rejected in favor of new explanations.

iar teoriile infirmate complet ar trebui să fie respinse

în favoarea explicațiilor noi.

Conversely, pseudoscientific theories are often continually modified

În schimb, teoriile pseudoștiințifice sunt adesea modificate continuu

to explain away any contradictory results.

pentru a elimina orice rezultate contradictorii.

This kind of behavior shows a resistance

Acest tip de comportament arată o rezistență

to what philosopher Helen Longino calls transformative criticism.

la ceea ce filozoful Helen Longino numește critică transformatoare.

Pseudoscientific fields don't seek to address their internal biases

Domeniile pseudoștiințifice nu caută să rezolve prejudecățile lor interne

or meaningfully engage in transparent peer review.

sau să se implice semnificativ în evaluare colegială transparentă.

Another key marker of science is overall consistency.

Un alt element cheie al științei este consistența generală.

Science relies on a network of shared information

Știința se bazează pe o rețea de informații împărtășite

that ongoing research develops across disciplines.

pe care cercetările curente le dezvoltă în mai multe discipline.

But pseudoscience often ignores or denies this shared pool of data.

Dar pseudoștiința ignoră sau refuză adesea aceste informații împărtășite.

For example, creationists claim that animals didn’t evolve

De exemplu, creaționiștii susțin că animalele nu au evoluat

from a common ancestor,

dintr-un strămoș comun,

and that Earth is less than 20,000 years old.

și că Pământul are mai puțin de 20.000 de ani.

But these claims contradict huge amounts of evidence

Dar aceste afirmații contrazic un număr uriaș de dovezi

across multiple scientific disciplines,

din multe discipline științifice,

including geology, paleontology, and biology.

inclusiv geologie, paleontologie și biologie.

While the scientific method is our most reliable tool

Deși metoda științifică este instrumentul nostru cel mai de încredere

to analyze empirical evidence from the world around us,

pentru a analiza dovezile empirice din lumea înconjurătoare,

it certainly doesn't reveal everything about the human condition.

cu siguranță nu dezvăluie totul despre condiția umană.

Faith-based beliefs can play an important role in our lives and cultural traditions.

Convingerile bazate pe credință pot juca un rol important

în viața și tradițiile nostre culturale.

But the reason it’s so important to draw a line

Dar motivul pentru care e atât de important să tragem o linie

is that people often dress up belief systems as science

e acela că oamenii deghizează adesea sisteme de credințe ca fiind știință

in efforts to manipulate others

într-un efort de a-i manipula pe alții

or undermine legitimate scientific discoveries.

sau de a submina descoperiri științifice legitime.

And even in cases where this might seem harmless,

Și chiar și în cazuri unde asta poate părea inofensiv,

legitimizing pseudoscience can impede genuine scientific progress.

legitimarea pseudoștiinței poate afecta progresul adevăratei științe.

In a world where it's increasingly difficult to tell fact from fiction,

Într-o lume în care e tot mai greu să deosebești adevărul de ficțiune,

it's essential to keep your critical thinking skills sharp.

e esențială menținerea la zi a abilităților de gândire critică.

So the next time you hear an amazing new claim,

Deci data viitoare când auzi o afirmație nouă minunată,

ask yourself:

întreabă-te:

could we test this?

am putea testa asta?

Are the individuals behind this theory updating their claims with new findings?

Își actualizează afirmația cei din spatele ei cu noi descoperiri?

Is this consistent with our broader scientific understanding of the world?

E ea în concordanță cu înțelegerea noastră științifică mai largă despre lume?

Because looking scientific and actually being scientific

Pentru că a arăta științific și a fi științific

are two very different things.

sunt două lucruri foarte diferite.