Barbara Natterson-Horowitz: What veterinarians know that doctors don't

Traducător: Delia Bogdan Corector: Ariana Bleau Lugo

Ten years ago,

Acum 10 ani,

I got a phone call that changed my life.

am primit un telefon care mi-a schimbat viaţa.

At the time, I was cardiologist at UCLA,

Eram cardiolog la UCLA,

specializing in cardiac imaging techniques.

şi mă specializam în tehnici de imagistică a cordului.

The call came from a veterinarian at the Los Angeles Zoo.

Mă sunase un veterinar de la grădina zoologică din Los Angeles.

An elderly female chimpanzee

O femelă cimpanzeu mai bătrână

had woken up with a facial droop

se trezise cu o pareză facială

and the veterinarians were worried that she'd had a stroke.

și veterinarii se temeau că ar fi avut un atac cerebral.

They asked if I'd come to the zoo

Mă rugau să merg la Zoo

and image the animal's heart

şi să studiez inima animalului,

to look for a possible cardiac cause.

să detectez o eventuală cauză cardiacă.

Now, to be clear, North American zoos are staffed

Grădinile zoologice americane au angajaţi

by highly qualified, board-certified veterinarians

medici veterinari de vârf, specializaţi, atestaţi,

who take outstanding care of their animal patients.

care au grijă remarcabil de pacienţii lor necuvântători.

But occasionally, they do reach into the human medical community,

Din când în când, se adresează comunităţii medicale umane,

particularly for some speciality consultation,

pentru consultaţii deosebite,

and I was one of the lucky physicians who was invited in to help.

iar eu am fost printre medicii norocoşi, invitaţi să-i ajute.

I had a chance to rule out a stroke in this chimpanzee

Am avut şansa să elimin suspiciunea de atac cerebral a cimpanzeului

and make sure that this gorilla didn't have a torn aorta,

şi să mă asigur că nu avea aorta perforată,

evaluate this macaw for a heart murmur,

să consult acest macaw pentru murmur cardiac,

make sure that this California sea lion's paricardium wasn't inflamed,

să fiu sigură că acest leu de mare californian nu are pericardul inflamat,

and in this picture, I'm listening to the heart of a lion

iar aici, ascult inima unui leu,

after a lifesaving, collaborative procedure

după ce l-am salvat,

with veterinarians and physicians

colaborând cu generalişti şi veterinari,

where we drained 700 cc's of fluid from the sac

să-i extragem 700 cm cubi de fluid

in which this lion's heart was contained.

din sacul care-i înconjoară inima.

And this procedure, which I have done on many human patients,

Tehnica, pe care o aplicasem la mulţi pacienţi umani,

was identical, with the exception of that paw and that tail.

era identică, exceptând acea labă şi coada.

Now most of the time, I was working at UCLA Medical Center with physicians,

Mare parte din timp lucram la Centrul Medical UCLA, cu medici,

discussing symptoms and diagnoses and treatments

discutând simptome, diagnostice şi tratamente

for my human patients,

pentru pacienţii mei umani,

but some of the time, I was working at the Los Angeles Zoo

dar o parte a timpului o alocam grădinii zoologice Los Angeles,

with veterinarians, discussing symptoms and diagnoses and treatments

discutând cu veterinarii simptome, diagnostice şi tratamente

for their animal patients.

pentru pacienţii lor necuvântători.

And occasionally, on the very same day,

Câteodată, în aceeaşi zi,

I went on rounds at UCLA Medical Center

eram în ture între Centrul Medical UCLA

and at the Los Angeles Zoo.

şi grădina zoologică Los Angeles.

And here's what started coming into very clear focus for me.

Iată ce începea să-mi devină foarte clar.

Physicians and veterinarians were essentially taking care

Medicii şi veterinarii tratează aceleaşi boli

of the same disorders in their animal and human patients:

ale pacienţilor, oameni sau animale:

congestive heart failure, brain tumors,

insuficienţă cardiacă congestivă, tumori craniene,

leukemia, diabetes, arthritis, ALS, breast cancer,

leucemie, diabet, artrită, scleroză, cancer mamar,

even psychiatric syndromes like depression, anxiety,

chair şi sindroame psihiatrice ca depresia şi anxietatea,

compulsions, eating disorders and self-injury.

compulsiile, viciile alimentare şi automutilarea.

Now, I've got a confession to make.

Trebuie să vă mărturisesc:

Even though I studied comparative physiology and evolutionary biology

chiar dacă am studiat fiziologia comparată şi evoluţia biologică,

as an undergrad --

în studenţie,

I had even written my senior thesis on Darwinian theory --

chiar teza de doctorat era despre teoria darvinistă:

learning about the significant overlap

asemănarea semnificativă a afecţiunilor

between the disorders of animals and humans,

între animale şi om,

it came as a much needed wake-up call for me.

acest eveniment a fost un foarte necesar semnal de trezire.

So I started wondering, with all of these overlaps,

Am început să mă întreb, cu toate aceste asemănări,

how was it that I had never thought to ask a veterinarian,

cum de nu întrebasem niciodată un veterinar,

or consult the veterinary literature,

sau cum de nu citisem literatura veterinară,

for insights into one of my human patients?

pentru a înţelege mai bine vreun pacient uman?

Why had I never, nor had any of my physician friends and colleagues

De ce niciodată, eu sau colegii medici pe care i-am întrebat,

whom I asked, ever attended a veterinary conference?

nu fuseserăm la vreo conferinţă veterinară?

For that matter, why was any of this a surprise?

De ce erau toate astea o surpriză?

I mean, look, every single physician accepts some biological connection

Vreau să spun că orice medic acceptă o legătură biologică

between animals and humans.

între animale şi oameni.

Every medication that we prescribe or that we've taken ourselves

Orice medicaţie prescrisă sau chiar luată de noi

or we've given to our families

sau prescrisă familiei

has first been tested on an animal.

a fost testată în prealabil pe animale.

But there's something very different

Dar ceva e foarte diferit

about giving an animal a medication or a human disease

când dai unui animal medicamente sau o boală umană

and the animal developing congestive heart failure

sau când el face insuficienţă cardiacă

or diabetes or breast cancer on their own.

sau diabet sau cancer, de unul singur.

Now, maybe some of the surprise

Poate că surpriza

comes from the increasing separation in our world

apare din cauza separării crescânde din lumea noastră

between the urban and the nonurban.

între urban şi nonurban.

You know, we hear about these city kids

Ştiţi că auzim de copii de la oraş

who think that wool grows on trees

care cred că lâna creşte în copaci

or that cheese comes from a plant.

sau că brânza provine dintr-o plantă.

Well, today's human hospitals,

Spitalele umane de azi, din ce în ce mai mult,

increasingly, are turning into these gleaming cathedrals of technology.

se transformă în catedrale ale tehnologiei.

And this creates a psychological distance between the human patients

Asta crează o distanţă psihologică între pacienţii umani

who are being treated there

care sunt trataţi acolo

and animal patients who are living in oceans

şi animalele bolnave care trăiesc în oceane,

and farms and jungles.

în ferme şi jungle.

But I think there's an even deeper reason.

Dar cred că există şi un motiv mai profund.

Physicians and scientists, we accept intellectually that our species,

Medicii şi cercetătorii, acceptăm că specia noastră,

Homo sapiens, is merely one species,

Homo sapiens, e doar o specie,

no more unique or special than any other.

nu mai unică sau mai specială decât oricare alta.

But in our hearts, we don't completely believe that.

Dar în adâncul inimii, nu credem asta cu adevărat.

I feel it myself when I'm listening to Mozart

Realizez asta când ascult Mozart

or looking at pictures of the Mars Rover on my MacBook.

sau când privesc fotografiile luate de Mars Rover, pe MacBook.

I feel that tug of human exceptionalism,

Simt acea fire excepţional umană,

even as I recognize the scientifically isolating cost

chiar când recunosc preţul izolării noastre ştiinţifice,

of seeing ourselves as a superior species, apart.

când ne considerăm specie superioară, aparte.

Well, I'm trying these days.

Mă străduiesc mai nou,

When I see a human patient now, I always ask,

ca atunci când consult un pacient uman, să mă întreb:

what do the animal doctors know about this problem that I don't know?

ce ştiu veterinarii despre asta şi eu nu?

And, might I be taking better care of my human patient

Oare mi-aş îngriji mai bine pacienţii

if I saw them as a human animal patient?

dacă i-aş considera pacienţi om-animal?

Here are a few examples of the kind of exciting connections

Iată câteva exemple de conexiuni de acest fel

that this kind of thinking has led me to.

la care am ajuns gândind astfel.

Fear-induced heart failure.

Insufucuenţa cardiacă indusă de frică.

Around the year 2000,

Prin anul 2000,

human cardiologists "discovered" emotionally induced heart failure.

cardiologii umani au ,,descoperit" insufucienţa cardiacă indusă emoţional.

It was described in a gambling father who had lost his life's savings

Se întâmplă tatălui parior care-şi pierde economiile de-o viaţă

with a roll of the dice,

la aruncarea unui zar,

in a bride who'd been left at the alter.

sau unei mirese părăsite la altar.

But it turns out, this "new" human diagnosis

Dar acest diagnostic ,,nou" pentru oameni,

was neither new, nor was it uniquely human.

nu-i nici nou şi nici caracteristic doar oamenilor.

Veterinarians had been diagnosing, treating and even preventing

Veterinarii diagnostichează, tratează şi previn

emotionally induced symptoms in animals

aceste simptome induse emoţional la animale

ranging from monkeys to flamingos, from to deer to rabbits,

de la maimuţe la flamingo, de la cerbi la iepuri,

since the 1970s.

încă din anii '70.

How many human lives might have been saved

Câte vieţi umane ar fi fost salvate

if this veterinary knowledge had been put into the hands

dacă aceste cunoştinţe veterinare ar fi fost puse la îndemâna

of E.R. docs and cardiologists?

medicilor de urgenţă sau cardiologilor?

Self-injury.

Automutilarea.

Some human patients harm themselves.

Există oameni care se automutilează.

Some pluck out patches of hair,

Unii îşi smulg părul din cap,

others actually cut themselves.

alţii se taie.

Some animal patients also harm themselves.

Şi animalele se automutilează.

There are birds that pluck out feathers.

Există păsări care-şi smulg penele,

There are stallions that repetitively bite their flanks until they bleed.

armăsari care-şi muşcă coapsele până când sângerează.

But veterinarians have very specific and very effective ways

Dar veterinarii au modalităţi specifice clare şi eficiente

of treating and even preventing self-injury

pentru tratarea şi chiar prevenţia automutilării

in their self-injuring animals.

la animalele care o practică.

Shouldn't this veterinary knowledge be put into the hands

N-ar trebui ca aceste cunoştinţe veterinare să fie accesibile

of psychotherapists and parents and patients

psihoterapeuţilor şi părinţilor şi pacienţilor

struggling with self-injury?

care se luptă cu automutilarea?

Postpartum depression and postpartum psychosis.

Depresia postpartum şi psihoza postpartum.

Sometimes, soon after giving birth,

Câteodată, la scurt timp după naştere,

some women become depressed,

unele femei devin deprimate,

and sometimes they become seriously depressed and even psychotic.

câteodată chiar psihotice.

They may neglect their newborn,

Îşi pot neglija pruncul,

and in some extreme cases,

iar în cazuri extreme,

even harm the child.

pot chiar să-l rănească.

Equine veterinarians also know that occasionally,

Veterinarii ecveştri ştiu că uneori,

a mare, soon after giving birth,

o iapă, imediat după naştere,

will neglect the foal, refusing to nurse,

îşi va neglija mânzul, refuzând să-l hrănească,

and in some instances, kick the foal, even to death.

şi câteodată să-l lovească, până îl omoară.

But veterinarians have devised

Dar veterinarii au o intervenţie

an intervention to deal with this foal rejection syndrome

pentru rezolvarea sindromului de respingere a mânzului

that involves increasing oxytocin in the mare.

care presupune creşterea oxitocinei la iapă.

Oxytocin is the bonding hormone,

Oxitocina e hormonul legăturii apropiate,

and this leads to renewed interest,

şi acest hormon creşte interesul iepei pentru mânzul ei.

on the part of the mare, in her foal.

Shouldn't this information

N-ar trebui această informaţie

be put into the hands of ob/gyn's

cunoscută de obstetricieni şi ginecologi,

and family doctors and patients

de doctori de familie şi pacienţi

who are struggling with postpartum depression and psychosis?

care se luptă cu depresia şi cu psihoza postpartum?

Well, despite all of this promise,

În ciuda acestor beneficii,

unfortunately the gulf between our fields remains large.

din nefericire, prăpastia dintre domeniile noastre rămâne mare.

To explain it, I'm afraid I'm going to have to air some dirty laundry.

Ca să o explic o să scot la iveală nişte rufe murdare.

Some physicians can be real snobs

Unii medici pot fi foarte încrezuţi

about doctors who are not M.D.'s.

faţă de medici care nu sunt de medicină generală.

I'm talking about dentists and optometrists and psychologists,

Mă refer la dentişti, oftalmologi şi psihologi,

but maybe especially animal doctors.

dar mai ales faţă de veterinari.

Of course, most physicians don't realize that it is harder

Majoritatea medicilor nu îşi dau seama că e mai greu astăzi

to get into vet school these days than medical school,

să fii admis la medicină veterinară decât la medicină umană

and that when we go to medical school,

şi că atunci când mergem la facultate

we learn everything there is to know

învăţăm tot ce se cunoaşte

about one species, Homo sapiens,

despre o specie: Homo sapiens,

but veterinarians need to learn about health and disease

dar veterinarii trebuie să înveţe despre sănătatea şi bolile

in mammals, amphibians, reptiles, fish and birds.

mamiferelor, amfibienilor, reptilelor, peştilor şi păsărilor.

So I don't blame the vets for feeling annoyed

Aşa că veterinarii au dreptate să se simtă jigniţi

by my profession's condescension and ignorance.

de medicii condescendenţi şi ignoranţi.

But here's one from the vets:

O glumă a veterinarilor:

What do you call a veterinarian

Cum se numeşte un veterinar

who can only take care of one species?

care ştie să trateze o singură specie?

A physician. (Laughter)

Medic generalist. (Râsete)

Closing the gap has become a passion for me,

Să micşorez prăpastia a devenit o pasiune pentru mine,

and I'm doing this through programs

şi fac asta prin programe

like Darwin on Rounds at UCLA,

ca Darwin on Rounds la UCLA,

where we're bringing animal experts and evolutionary biologists

unde aducem experţi în animale şi în biologie evolutivă

and embedding them on our medical teams

pe care îi includem în echipele noastre medicale

with our interns and our residents.

cu internii şi cu rezidenţii.

And through Zoobiquity conferences,

La fel prin conferinţe Zoobiquity,

where we bring medical schools together with veterinary schools

unde se întrunesc şcolile medicale umane cu cele veterinare

for collabortive discussions

pentru dezbateri de colaborare

of the shared diseases and disorders

ale bolilor şi afecţiunilor comune

of animal and human patients.

animalelor şi oamenilor.

At Zoobiquity conferences,

La conferinţele Zoobiquity,

participants learn how treating breast cancer in a tiger

participanţii învaţă cum tratând cancerul mamar al unei tigroaice

can help us better treat breast cancer

ne poate ajuta să tratăm mai bine cancerul mamar

in a kindergarten teacher;

al unei educatoare;

how understanding polycystic overies in a Holstein cow

cum înţelegerea unui ovar polichistic la o vacă Holstein

can help us better take care

ne ajută să îngrijim mai bine

of a dance instructor with painful periods;

o instructoare de dans cu menstre dureroase;

and how better understanding the treatment of separation anxiety

înţelegera tratamentului pentru anxietatea de separare

in a high-strung Sheltie

la un Sheltie hiperactiv

can help an anxious young child struggling with his first days of school.

poate ajuta un copil anxios să facă faţă primelor zile de şcoală.

In the United States and now internationally, at Zoobiquity conferences

În SUA şi internaţional, la conferinţele Zoobiquity

physicians and veterinarians check their attitudes and their preconceptions

medici şi veterinari, îşi lasă atitudinile şi preconceptele la uşă

at the door and come together as colleagues,

şi se întâlnesc ca buni colegi,

as peers, as doctors.

din aceeaşi breaslă, ca doctori.

After all, we humans are animals, too,

La urma urmei, oamenii, suntem şi noi animale

and it's time for us physicians to embrace

şi e vremea ca noi medicii să întâmpinăm pacienţii

our patients' and our own animal natures

şi propria natură animală

and join veterinarians

şi să ne unim cu veterinarii

in a species-spanning approach to health.

într-o abordare inter-specii a sănătăţii.

Because it turns out,

Pentru că se pare

some of the best and most humanistic medicine

că unele dintre cele mai bune şi mai umane practici

is being practiced by doctors whose patients aren't human.

sunt efectuate de medici ai căror pacienţi nu sunt oameni.

And one of the best ways we can take care

Una dintre cele mai bune atitudini de îngrijire

of the human patient is by paying close attention

a pacienţilor umani e atenţia crescută

to how all the other patients on the planet

la modul cum ceilalţi pacienţi de pe planetă

live, grow, get sick and heal.

trăiesc, cresc, se îmbolnăvesc şi se vindecă.

Thank you.

Vă mulţumesc.

(Applause).

(Aplauze)