Does stress affect your memory? - Elizabeth Cox

Traducător: Oana M. Vasarhelyi Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

Petreci săptămâni întregi învățând pentru un test important.

You spend weeks studying for an important test.

On the big day, you wait nervously as your teacher hands it out.

În ziua cea mare, aștepți cu emoție foaia din partea profesorului.

You’re working your way through, when you’re asked to define ‘ataraxia.’

Parcurgi testul, când ți se cere să definești „ataraxie”.

You know you’ve seen it before, but your mind goes blank.

Îți sună cunoscut, dar ai un lapsus.

What just happened?

Ce s-a întâmplat?

The answer lies in the complex relationship

Răspunsul stă în relația complexă dintre stres și memorie.

between stress and memory.

There are many types and degrees of stress

Există multe tipuri și niveluri de stres, dar și diferite feluri de memorie,

and different kinds of memory,

but we’re going to focus on how short-term stress

însă ne vom concentra pe cum stresul pe termen scurt

impacts your memory for facts.

afectează memorarea informațiilor.

To start, it helps to understand how this kind of memory works.

Pentru început, e util să înțelegi cum funcționează această memorie.

Facts you read, hear, or study

Informațiile pe care le citești, le auzi sau le studiezi

become memories through a process with three main steps.

devin amintiri printr-un proces format din trei etape.

First comes acquisition:

În primul rând, înregistrarea:

the moment you encounter a new piece of information.

momentul când descoperi o informație nouă.

Each sensory experience activates a unique set of brain areas.

Fiecare experiență senzorială activează un set unic de zone ale creierului.

In order to become lasting memories,

Pentru a deveni amintiri de durată,

these sensory experiences

aceste experiențe senzoriale

have to be consolidated by the hippocampus,

trebuie să fie consolidate de hipocamp,

influenced by the amygdala,

influențat de amigdală,

which emphasizes experiences associated with strong emotions.

care accentuează experiențele asociate cu emoții puternice.

The hippocampus then encodes memories,

Hipocampul codifică apoi amintirile,

probably by strengthening the synaptic connections

probabil prin întărirea sinapselor

stimulated during the original sensory experience.

stimulate în timpul experienței senzoriale inițiale.

Once a memory has been encoded,

Odată ce informația a fost codificată,

it can be remembered, or retrieved, later.

poate fi recuperată mai târziu.

Memories are stored all over the brain,

Amintirile sunt stocate peste tot în creier

and it’s likely the prefrontal cortex that signals for their retrieval.

și cel mai probabil, cortexul prefrontal semnalează rechemarea lor.

So how does stress affect each of these stages?

Așadar, cum afectează stresul fiecare dintre aceste etape?

In the first two stages,

În primele două etape,

moderate stress can actually help experiences enter your memory.

stresul moderat poate facilita înregistrarea memoriei.

Your brain responds to stressful stimuli

Creierul răspunde stimulilor de stres

by releasing hormones known as corticosteroids,

prin generarea unor hormoni numiți corticosteroizi,

which activate a process of threat-detection

care activează un proces de detectare și răspuns față de pericol în amigdală.

and threat-response in the amygdala.

The amygdala prompts your hippocampus

Amigdala îi indică hipocampului

to consolidate the stress-inducing experience into a memory.

să consolideze experiența stresantă într-o amintire.

Meanwhile, the flood of corticosteroids from stress

Între timp, mulțimea de corticosteroizi generați în urma stresului

stimulates your hippocampus,

stimulează hipocampul

also prompting memory consolidation.

și determină consolidarea memoriei.

But even though some stress can be helpful,

Deși stresul poate fi uneori benefic,

extreme and chronic stress can have the opposite effect.

cel extrem și cronic poate avea un efect opus.

Researchers have tested this by injecting rats directly with stress hormones.

Cercetătorii au testat acest lucru injectând șobolani cu hormoni de stres.

As they gradually increased the dose of corticosteroids,

Pe măsură ce măreau doza de corticosteroizi,

the rats’ performance on memory tests increased at first,

randamentul șobolanilor la testele de memorie creștea inițial,

but dropped off at higher doses.

dar scădea la doze tot mai mari.

In humans, we see a similar positive effect with moderate stress.

Observăm un efect pozitiv similar al stresului moderat și la oameni.

But that only appears when the stress is related to the memory task—

Dar numai dacă stresul este legat de sarcina de memorare —

so while time pressure might help you memorize a list,

astfel, dacă timpul te presează, ai putea memora mai ușor o listă,

having a friend scare you will not.

dar sperietura unui prieten nu te va ajuta.

And the weeks, months, or even years

Și săptămânile, lunile sau chiar anii

of sustained corticosteroids that result from chronic stress

de corticosteroizi neîntrerupți, induși de stresul cronic,

can damage the hippocampus

pot deteriora hipocampul

and decrease your ability to form new memories.

și pot reduce abilitatea de a forma amintiri noi.

It would be nice if some stress also helped us remember facts,

Ar fi minunat dacă puțin stres ne-ar ajuta să ne amintim informații,

but unfortunately, the opposite is true.

dar din nefericire, este invers.

The act of remembering relies on the prefrontal cortex,

Procesul de amintire depinde de cortexul prefrontal

which governs thought, attention, and reasoning.

care controlează gândirea, atenția și raționamentul.

When corticosteroids stimulate the amygdala,

Când corticosteroizii stimulează amigdala,

the amygdala inhibits, or lessens the activity of,

aceasta inhibă sau reduce activitatea cortexului prefrontal.

the prefrontal cortex.

The reason for this inhibition is so the fight/flight/freeze response

Motivul acestei inhibări este ca reacția „luptă sau fugi”

can overrule slower, more reasoned thought in a dangerous situation.

să poată procesa mai încet și mai rațional o situație periculoasă.

But that can also have the unfortunate effect

Dar acest lucru poate avea și efectul nefericit

of making your mind go blank during a test.

de a-ți cauza un lapsus în timpul unui test.

And then the act of trying to remember can itself be a stressor,

Și apoi, procesul prin care încerci să-ți amintești poate fi în sine stresant,

leading to a vicious cycle of more corticosteroid release

ducând la un cerc vicios, generator de și mai mulți corticosteroizi

and an even smaller chance of remembering.

și chiar o șansă mai mică de a-ți aminti.

So what can you do to turn stress to your advantage

Așadar, cum poți utiliza stresul în favoarea ta,

and stay calm and collected when it matters the most?

să rămâi calm și stăpân pe tine în situațiile cele mai importante?

First, if you know a stressful situation like a test is coming,

În primul rând, dacă știi că urmează un eveniment stresant precum un test,

try preparing in conditions similar to the stressful environment.

încearcă să te pregătești în condiții similare mediului stresant.

Novelty can be a stressor.

Imprevizibilul poate crea stres.

Completing practice questions under time pressure,

Răspunzând la întrebări pregătitoare contra timp

or seated at a desk rather than on a couch,

sau stând la birou, și nu pe canapea,

can make your stress response to these circumstances

poate face răspunsul la stres în aceste situații

less sensitive during the test itself.

mai redus în timpul testului în sine.

Exercise is another useful tool.

Exercițiul fizic este un alt instrument util.

Increasing your heart and breathing rate

Creșterea ritmului cardiac e asociat cu transformări chimice din creier

is linked to chemical changes in your brain

that help reduce anxiety and increase your sense of well-being.

care facilitează reducerea anxietății și crește starea de bine.

Regular exercise is also widely thought to improve sleeping patterns,

Se consideră că mișcarea regulată ajută la reglarea somnului,

which comes in handy the night before a test.

lucru util nopții de dinaintea testului.

And on the actual test day,

Iar în ziua testului, încearcă să respiri adânc

try taking deep breaths to counteract your body’s flight/fight/freeze response.

pentru a contracara reacția „luptă sau fugi”.

Deep breathing exercises have shown measurable reduction in test anxiety

Respirația adâncă reduce semnificativ anxietatea privind testele,

in groups ranging from third graders to nursing students.

de la copii din învățământul primar și până la studenții de la Medicină.

So the next time you find your mind going blank at a critical moment,

Așadar, data viitoare când mintea te trădează într-un moment critic,

take a few deep breaths until you remember ataraxia:

respiră adânc de câteva ori până îți amintești de ataraxie:

a state of calmness, free from anxiety.

o stare de calm, fără anxietate.