How simple ideas lead to scientific discoveries

Felul în care idei simple duc la descoperiri ştiinţifice

Translator: Jenny Zurawell

Traducător: Alma Ghita Corector: Ariana Bleau Lugo

One of the funny things about owning a brain

Un lucru amuzant e că dacă ai un creier,

is that you have no control over the things

nu poţi controla lucrurile care le adună şi le păstrează,

that it gathers and holds onto, the facts and the stories.

faptele şi poveştile.

And as you get older, it only gets worse.

Îmbătrâneşti, iar treaba se înrăutăţeşte.

Things stick around for years sometimes

Îţi rămân în memorie ani de zile uneori

before you understand why you're interested in them,

până să înţelegi de ce te interesează

before you understand their import to you.

şi ce importanță au pentru tine.

Iată trei exemple de-ale mele.

Here's three of mine.

When Richard Feynman was a young boy in Queens,

Când Richard Feynman era un băieţel în Queens,

he went for a walk with his dad and his wagon and a ball.

s-a dus la plimbare cu tatăl său, o căruţă de jucărie şi o minge.

He noticed that when he pulled the wagon, the ball went to the back of the wagon.

A observat că, trăgând căruţa,

mingea se ducea în fundul căruţei.

L-a întrebat pe tatăl său: „De ce se duce în spatele căruţei?”,

He asked his dad, "Why does the ball go to the back of the wagon?"

iar el i-a răspuns: „Asta e inerţia.”

And his dad said, "That's inertia."

„Ce e inerţia?”. Iar tatăl lui a a spus:

He said, "What's inertia?" And his dad said, "Ah.

Inertia is the name that scientists give

„Inerţia e numele dat de oamenii de ştiinţă

to the phenomenon of the ball going to the back of the wagon."

fenomenului care face mingea să se ducă în spatele căruţei.

(Laughter)

(Râsete)

"But in truth, nobody really knows."

Dar, în realitate, nimeni nu ştie ce e cu adevărat.”

Feynman went on to earn degrees

Feynman a absolvit MIT, Princeton,

at MIT, Princeton, he solved the Challenger disaster,

a desluşit tragedia navei spaţiale Challenger,

he ended up winning the Nobel Prize in Physics

a primit Premiul Nobel pentru Fizică

for his Feynman diagrams, describing the movement of subatomic particles.

pentru diagramele Feynman care descriu mişcarea particulelor subatomice.

El spune că acea conversaţie cu tatăl său

And he credits that conversation with his father as giving him a sense

l-a făcut să înţeleagă

that the simplest questions could carry you out to the edge of human knowledge,

că cele mai simple întrebări te pot duce către limitele cunoaşterii omeneşti,

iar el acolo voia să se joace.

and that that's where he wanted to play.

Şi s-a jucat.

And play he did.

Eratosthenes was the third librarian at the great Library of Alexandria,

Eratostene a fost al treilea bibliotecar la măreaţa Bibliotecă din Alexandria

and he made many contributions to science.

şi a contribuit din plin la dezvoltarea ştiinţei.

Însă ceea pentru ce a devenit faimos

But the one he is most remembered for

began in a letter that he received as the librarian,

a început cu o scrisoare pe care a primit-o ca bibliotecar,

from the town of Swenet, which was south of Alexandria.

din oraşul Aswan, oraș mai în sud de Alexandria.

Scrisoarea a inclus un detaliu care a rămas în mintea lui Eratostene:

The letter included this fact that stuck in Eratosthenes' mind,

autorul ei spunea că la prânz,

and the fact was that the writer said,

at noon on the solstice, when he looked down this deep well,

în timpul solstiţiului, când privea în adâncul unui puţ,

he could see his reflection at the bottom,

îşi putea vedea reflexia pe fund şi îşi vedea capul cum bloca soarele.

and he could also see that his head was blocking the sun.

I should tell you -- the idea that Christopher Columbus

Ideea că Cristofor Columb a descoperit că planeta e rotundă este o prostie.

discovered that the world is spherical is total bull.

Nu e adevărat deloc.

It's not true at all.

De fapt, cei învăţaţi şi-au dat seama că Pământul era rotund

In fact, everyone who was educated understood that the world was spherical

încă din timpul lui Aristotel, iar Aristotel o dovedise

since Aristotle's time.

Aristotle had proved it with a simple observation.

cu o simplă observaţie.

A observat că de fiecare dată când se vedea umbra Pământului pe Lună

He noticed that every time you saw the Earth's shadow on the Moon,

aceasta era circulară,

it was circular,

şi că singura formă care creează constant o umbră circulară

and the only shape that constantly creates a circular shadow

este sfera, prin urmare Pământul e rotund,

is a sphere, Q.E.D. the Earth is round.

însă nimeni nu ştia cât de mare

But nobody knew how big it was

until Eratosthenes got this letter with this fact.

până când Eratostene a primit scrisoarea conţinând acestă informație.

Şi-a dat seama că soarele se afla direct deasupra oraşului Aswan,

So he understood that the sun was directly above the city of Swenet,

because looking down a well, it was a straight line

deoarece privind în fântână se forma o linie dreaptă

all the way down the well, right past the guy's head up to the sun.

de jos, pe lângă capul omului şi în sus până la soare.

Eratostene mai ştia ceva.

Eratosthenes knew another fact.

He knew that a stick stuck in the ground in Alexandria

Ştia că un băţ înfipt în pământ în Alexandria

at the same time and the same day, at noon,

în acelaşi moment şi în aceeaşi zi, la prânz,

the sun's zenith, on the solstice,

la zenitul soarelui, de solstiţiu,

the sun cast a shadow that showed that it was 7.2 degrees off-axis.

ar fi aruncat o umbră la 7,2 grade de axa sa.

If you know the circumference of a circle, and you have two points on it,

Dacă ştii circumferinţa cercului

şi ai două puncte pe el

all you need to know is the distance between those two points,

tot ce trebuie să ştii e distanţa dintre acele două puncte

and you can extrapolate the circumference.

şi poţi extrapola circumferinţa.

360 degrees divided by 7.2 equals 50.

360 de grade împărţit la 7,2 egal 50.

I know it's a little bit of a round number,

E un număr cam rotund şi mă face suspicios,

and it makes me suspicious of this story too,

dar e o poveste bună, aşa că vom continua.

but it's a good story, so we'll continue with it.

He needed to know the distance between Swenet and Alexandria,

Trebuia să știe distanţa dintre Aswan şi Alexandria,

which is good because Eratosthenes was good at geography.

şi e de bine, pentru că Eratostene se pricepea la geografie.

In fact, he invented the word geography.

De fapt, a inventat cuvântul „geografie”.

(Laughter)

Drumul dintre Aswan şi Alexandria

The road between Swenet and Alexandria was a road of commerce,

era o rută de comerţ

and commerce needed to know how long it took to get there.

şi comercianţii trebuiau ştie cât timp faci pe drum.

It needed to know the exact distance, so he knew very precisely

Era nevoie de distanţa exactă, iar el ştia cu precizie

that the distance between the two cities was 500 miles.

că distanţa dintre cele două oraşe era de 500 de mile.

Multiply that times 50, you get 25,000,

Înmulţiţi asta cu 50 şi obţineţi 25.000,

which is within one percent of the actual diameter of the Earth.

cifră ce reprezintă diametrul Pământului cu o marjă de eroare de 1%.

El a făcut asta acum 2.200 de ani.

He did this 2,200 years ago.

Now, we live in an age where

Trăim într-o epocă

multi-billion-dollar pieces of machinery are looking for the Higgs boson.

în care maşinării de miliarde de dolari caută bosonul Higgs.

We're discovering particles

Căutăm particule care ar putea călători mai rapid decât viteza luminii

that may travel faster than the speed of light,

and all of these discoveries are made possible

şi toate aceste descoperiri sunt posibile

datorită tehnologiei dezvoltate în ultimele decenii.

by technology that's been developed in the last few decades.

But for most of human history,

Însă, în general, în istoria umanităţii,

we had to discover these things using our eyes and our ears and our minds.

a trebuit să descoperim aceste lucruri folosindu-ne ochii, urechile şi mintea.

Armand Fizeau was an experimental physicist in Paris.

Armand Fizeau a fost un fizician experimentalist din Paris.

His specialty was actually refining and confirming other people's results,

Specialitatea lui era rafinarea şi confirmarea rezultatelor altora,

ceea ce ar putea părea puţin important,

and this might sound like a bit of an also-ran,

but in fact, this is the soul of science,

dar, de fapt, este sufletul ştiinţei,

because there is no such thing as a fact that cannot be independently corroborated.

deoarece nu există dovezi care să nu poată fi verificate independent.

El cunoştea experimentele lui Galileo

And he was familiar with Galileo's experiments

care a încercat să afle dacă lumina avea viteză.

in trying to determine whether or not light had a speed.

Galileo had worked out this really wonderful experiment

Galileo realizase un experiment extraordinar

where he and his assistant had a lamp, each one of them was holding a lamp.

în care el şi asistentul lui aveau câte o lampă, fiecare ţinea o lampă.

Galileo îşi aprindea lampa, iar asistentul făcea la fel.

Galileo would open his lamp, and his assistant would open his.

Au reuşit să se sincronizeze foarte bine.

They got the timing down really good.

They just knew their timing.

Îşi ştiau ritmul. Apoi s-au aşezat pe două dealuri

And then they stood at two hilltops,

two miles distant, and they did the same thing,

la două mile depărtare şi au făcut acelaşi lucru

on the assumption from Galileo that if light had a discernible speed,

presupunând că dacă lumina avea o viteză identificabilă

he'd notice a delay in the light coming back from his assistant's lamp.

ar observa o întârziere a luminii venind de la lampa asistentului.

But light was too fast for Galileo.

Însă lumina era prea rapidă pentru Galileo.

A aproximat greșit de zeci de ori mai puțin când a presupus

He was off by several orders of magnitude when he assumed

that light was roughly ten times as fast as the speed of sound.

că lumina era cam de 10 ori mai rapidă decât sunetul.

Fizeau was aware of this experiment.

Fizeau ştia de acest experiment.

He lived in Paris, and he set up two experimental stations,

El locuia în Paris şi a pus la cale două staţii experimentale,

cam la cinci mile jumătate distanţă.

roughly 5.5 miles distant, in Paris.

A rezolvat problema lui Galileo

And he solved this problem of Galileo's,

and he did it with a really relatively trivial piece of equipment.

şi a făcut-o cu un echipament destul de banal.

He did it with one of these.

Cu ceva de genul ăsta.

I'm going to put away the clicker for a second

Voi lăsa deoparte telecomanda pentru o secundă

because I want to engage your brains in this.

pentru că vreau să înțelegeți bine asta.

So this is a toothed wheel.

Asta e o roată dinţată.

It's got a bunch of notches and it's got a bunch of teeth.

Are o grămadă de scobituri şi o mulţime de dinţi.

This was Fizeau's solution to sending discrete pulses of light.

Asta a fost soluţia lui Fizeau pentru trimiterea de semnale luminoase.

He put a beam behind one of these notches.

A pus un fascicul de lumină în spatele acestor scobituri.

If I point a beam through this notch at a mirror,

Dacă îndrept un fascicul de lumină prin această gaură către o oglindă

five miles away, that beam is bouncing off the mirror

aflată la 5 mile distanţă, fasciculul se reflectă

and coming back to me through this notch.

şi vine înapoi prin această gaură.

Dar se întâmplă ceva interesant când învârte roata mai repede.

But something interesting happens as he spins the wheel faster.

Observă că e ca şi cum o uşă s-ar închide

He notices that it seems like a door is starting to close

on the light beam that's coming back to his eye.

peste fasciculul ce se reflectă în ochi.

Why is that?

De ce se întâmplă asta?

It's because the pulse of light is not coming back

Deoarece lumina nu vine înapoi prin aceeaşi gaură.

through the same notch.

De fapt, loveşte un dinte.

It's actually hitting a tooth.

And he spins the wheel fast enough and he fully occludes the light.

Iar el a rostit roata suficient de repede

pentru a astupă complet lumina.

And then, based on the distance between the two stations

Astfel, bazându-se pe distanţa dintre cele două staţii,

and the speed of his wheel and the number of notches in the wheel,

viteza roţii şi numărul de găuri din roată,

he calculates the speed of light to within two percent of its actual value.

el calculează viteza luminii cu o eroare de 2% din valoarea sa reală.

And he does this in 1849.

A făcut asta în 1849.

This is what really gets me going about science.

Asta îmi place la ştiinţă.

Whenever I'm having trouble understanding a concept,

Când nu înţeleg un concept, mă întorc la oamenii care l-au descoperit.

I go back and I research the people that discovered that concept.

Studiez povestea felului în care ei au înţeles conceptul.

I look at the story of how they came to understand it.

What happens when you look

Când te uiţi la ce gândeau aceşti oameni

at what the discoverers were thinking about

when they made their discoveries,

când au făcut descoperirile, înţelegi

is you understand that they are not so different from us.

că nu sunt diferiţi de noi.

We are all bags of meat and water. We all start with the same tools.

Cu toţii suntem saci de carne şi apă. Cu toţii începem cu aceleaşi unelte.

Îmi place că diferite ramuri ale ştiinţei sunt numite câmpuri de studiu.

I love the idea that different branches of science are called fields of study.

Most people think of science as a closed, black box,

Majoritatea oamenilor crede că ştiinţa e o cutie neagră, sigilată,

when in fact it is an open field.

când, de fapt, e un câmp deschis.

And we are all explorers.

Cu toţii suntem exploratori.

Oamenii care au făcut aceste descoperiri s-au gândit ceva mai mult

The people that made these discoveries just thought a little bit harder

about what they were looking at, and they were a little bit more curious.

la ceea ce vedeau şi au fost puțin mai curioşi.

And their curiosity changed the way people thought about the world,

Iar curiozitatea lor a schimbat modul în care oamenii vedeau lumea

and thus it changed the world.

şi astfel a schimbat lumea.

They changed the world, and so can you.

Ei au schimbat lumea, însă la fel puteți și voi.

Vă mulţumesc.

Thank you.

(Aplauze)

(Applause)