What's normal anxiety -- and what's an anxiety disorder? | Body Stuff with Dr. Jen Gunter | TED

We live in a culture that doesn't take mental health

Traducător: Mihaela Niță Corector: Claudia Pravat

Trăim într-o cultură

care nu ia în serios problemele de sănătate mintală.

issues seriously.

There's a lot of stigma.

E multă stigmatizare.

Unii îți zic să strângi din dinți,

Some people tell you to just suck it up, or get it together, or to stop worrying,

să te aduni, să nu-ți mai faci griji,

or that it's all in your head.

sau că e doar în capul tău.

But I'm here to tell you that anxiety disorders,

Dar eu îți spun că tulburările de anxietate

they're as real as diabetes.

sunt la fel de reale ca diabetul.

(Music) [Body Stuff with dr.

(Muzică)

[Despre corp cu Dr. Jen Gunter]

Bună, din nou.

Jen Gunter] Hi again.

Sunt Dr. Jen

It's Dr. Jen, and I've noticed something

și am observat ceva la pacienții mei.

with my patients.

They often describe to me some classic symptoms

Îmi descriu adesea

simptome tipice tulburării de anxietate:

of an anxiety disorder.

Constant worry, trouble sleeping, tense muscles and struggle

grijă constantă, probleme cu somnul,

mușchi tensionați și dificultăți de concentrare.

with concentrating.

But they aren't getting treatment.

Dar nu primesc tratament.

There's a lot of issues with mental-health care in this country.

Serviciile de sănătate mintală lasă de dorit în țara asta.

Some people don't have insurance that would cover it.

Unii oameni n-au asigurare care să le acopere costul.

Some have been dismissed or minimized in the past,

Alții au fost cândva ignorați sau desconsiderați

and don't think seeking help will do any good.

și cred că n-are rost să mai ceară ajutor.

Unii se tem de stigmatizare

Some worry about the stigma and whether it could affect

și că le-ar putea afecta viitoarele slujbe sau relații.

future jobs or relationships.

But severe anxiety isn't a moral or personal failing.

Dar anxietatea severă nu e un eșec moral sau personal.

It's a health problem, just like strep throat or diabetes.

E o problemă de sănătate,

la fel ca amigdalita sau diabetul.

It needs to be treated with the same kind of seriousness.

Trebuie tratată cu aceeași seriozitate.

Before we can talk about anxiety disorders,

Înainte să vorbim despre tulburările de anxietate,

să vorbim despre anxietatea propriu-zisă.

let's talk about anxiety itself.

Anxiety is the very real and normal emotion

Anxietatea e emoția cât se poate de reală și normală

we feel in a stressful situation.

ce o simțim într-o situație stresantă.

It's related to fear.

E înrudită cu frica.

But while fear is a response to an immediate threat

Dar pe când frica e o reacție la o amenințare imediată,

that quickly subsides, anxiety is a response

care se atenuează rapid,

anxietatea e o reacție la amenințări mai vagi,

to more uncertain threats that tends to last much longer.

care tinde să dureze mai mult.

It's all part of the threat detection system,

Asta ține de sistemul de detectare a pericolelor,

which all animals have to some degree, to help protect us from predators.

prezent la toate animalele în oarece măsură,

care ne protejează de prădători.

Anxietatea pornește din amigdala cerebrală,

Anxiety starts in the brain's amygdala, a pair of almond-sized nerve bundles

o pereche de fascicule nervoase cât o migdală,

that alert other areas of the brain to be ready for defensive action.

care avertizează alte zone din creier să fie gata de apărare.

Next, the hypothalamus relays the signal, setting off what we call

Apoi, hipotalamusul transmite semnalul,

declanșând în corp ceea ce numim reacția la stres.

the stress response in our body.

Our muscles tense, our breathing and heart rate increase

Ni se tensionează mușchii,

respirația și pulsul se accelerează,

and our blood pressure rises.

iar tensiunea crește.

Areas in the brain stem kick in and put you in a state of high alertness.

Trunchiul cerebral se activează

și intri într-o stare de vigilență maximă.

This is the fight-or-flight response.

Asta e reacția de fugă sau luptă.

There are ways the fight-or-flight response

Se poate ca reacția de fugă sau luptă

is kept somewhat in check, with an area of higher-level thinking

să fie oarecum controlată

prin zona de gândire complexă numită cortexul prefrontal ventromedial.

called the ventromedial prefrontal cortex.

It works like this.

Funcționează așa:

If a person sees something they think is dangerous, like a tiger,

dacă cineva vede ceva aparent periculos, cum ar fi un tigru,

that sends a signal to the amygdala, saying "it's time to run."

asta transmite un semnal amigdalei, ce spune „Fugi!”.

The ventromedial prefrontal cortex can say to the amygdala,

Cortexul prefrontal ventromedial îi poate spune amigdalei:

"Hey, look.

„Hei, uite, tigrul e în cușcă.

The tiger's in a cage.

You know what a cage is?

Știi ce e o cușcă? Nu poate să scape din cușcă.

They can't escape from a cage.

E ok, poți să te calmezi.”

It's OK to calm down."

It's a feedback loop that can help keep the response in check.

E o buclă de reacție ce poate controla răspunsul.

The hippocampus is also involved.

Și hipocampul e implicat.

It provides context, saying things like, "Hey, we've seen tigers in cages before.

Oferă context, spunând ceva de genul:

„Hei, am mai văzut tigri în cușcă.

We're in a zoo.

Suntem la grădina zoologică. Ești în siguranță.”

You are extra safe."

With anxiety, these threat-detection systems

În cazul anxietății,

sistemele și mecanismele de detectare a pericolelor, care le reduc sau inhibă,

and mechanisms that reduce or inhibit them are functioning incorrectly

nu funcționează corect

și ne fac să ne îngrijorăm de viitorul și siguranța noastră.

and cause us to worry about the future and our safety in it.

But for many people, it goes into overdrive.

În cazul multor oameni apare suprasolicitarea.

They experience persistent pervasive anxiety

Ei simt o anxietate persistentă generalizată

that disrupts work, school, and relationships

ce le perturbă munca, școala și relațiile

and leads them to avoid situations that may trigger symptoms.

și-i face să evite situațiile ce le-ar putea declanșa simptomele.

Anxiety disorders are not at all uncommon.

Tulburările de anxietate nu sunt deloc neobișnuite.

Based on data from the World Mental Health Survey,

Pe baza datelor unui studiu de la World Mental Health,

researchers estimate that about 16% of individuals

cercetătorii estimează că aproape 16% din indivizi

currently have or have had an anxiety disorder.

au sau au avut o tulburare de anxietate.

These include social anxiety disorder, panic disorder, agoraphobia and phobias.

Inclusiv tulburare de anxietate socială,

tulburare de panică, agorafobie și alte fobii.

Studies have shown that people with anxiety disorders

Studiile arată că oamenii cu tulburări de anxietate

don't just have a different way of reacting to stress.

nu doar reacționează altfel la stres.

There may be actual differences in how their brain is working.

Pot exista diferențe reale în modul de funcționare a creierului lor.

One model describes possible mix-ups in the connections between the amygdala

Un model descrie posibilele încurcături

în conexiunile dintre amigdală și alte părți ale creierului.

and other parts of the brain.

The pathways that signal anxiety become stronger.

Căile care semnalează anxietatea se întăresc.

And the more anxiety you have, the stronger the pathways become,

Cu cât simți mai multă anxietate, cu atât mai mult se întăresc căile

and it becomes a vicious cycle.

și asta devine un cerc vicios.

The good news is there's treatment for anxiety,

Vestea bună e că există tratament pentru anxietate

and that you don't have to suffer.

și nu e nevoie să suferi.

Remember, this isn't about weakness.

Reamintesc că nu e vorba de slăbiciune.

It's about changing brain patterns, and research shows that our brains

E despre schimbarea tiparelor cerebrale.

Studiile arată că creierul nostru

have the ability to reorganize and form new connections

are abilitatea de a se reorganiza și forma noi conexiuni

all throughout our lives.

pe toată durata vieții.

A good first step is to do the basics.

Un prim pas e să faci chestiile de bază:

Eat a balanced diet, exercise regularly

o dietă echilibrată,

sport frecvent

and get plenty of sleep, as your mind is part of your body.

și somn suficient,

pentru că mintea e parte din corp.

It might also help to try meditation.

Te-ar putea ajuta să încerci să meditezi.

Instead of our heart rate rising and our body tensing,

În loc să avem un puls mărit și un corp tensionat,

with mindfulness and breathing, we can slow down

prin conștientizare și respirație

putem încetini reacția de fugă sau luptă

the fight-or-flight response and improve how we feel in the moment.

și ne putem simți mai bine pe moment.

Cognitive behavioral therapy, a form of talk therapy,

Terapia cognitiv-comportamentală, o formă de psihoterapie,

can also be fantastic.

poate fi și ea excelentă.

In it, you learn to identify upsetting thoughts

Te învață să recunoști gândurile supărătoare

and determine whether they're realistic.

și să-ți dai seama dacă-s fondate.

Over time, cognitive behavioral therapy can rebuild those neural pathways

Cu timpul terapia cognitiv-comportamentală poate reconstrui căile neuronale

that tamp down the anxiety response.

care temperează reacția la anxietate.

Și medicația poate fi de ajutor,

Medication can also give relief, in both the short-term and the long-term.

atât pe termen scurt, cât și lung.

In the short-term, anti-anxiety drugs can down-regulate

Pe termen scurt, medicamentele anti-anxietate

pot subregla mecanismele de detectare a pericolelor

the threat-detection mechanisms that are going into overdrive.

care sunt solicitate la maxim.

Studies have shown that both long-term medications

Studiile arată că și medicația pe termen lung

and cognitive behavioral therapy can reduce that overreactivity

și terapia cognitiv-comportamentală

pot reduce reactivitatea excesivă a amigdalei

of the amygdala we see an anxiety disorders.

tipică tulburărilor de anxietate.

High blood pressure and diabetes, they can be treated or managed over time.

Hipertensiunea și diabetul

pot fi tratate sau controlate cu timpul.

Iar asta e valabil și pentru tulburarea de anxietate.

And the same is true for an anxiety disorder too.