Laura Snyder: The Philosophical Breakfast Club

Translator: Joseph Geni Reviewer: Morton Bast

Traducător: Doina Zamfirescu Corector: Ariana Bleau Lugo

I'd like you to come back with me for a moment

Aș dori să ne întoarcem un moment împreună

to the 19th century,

în secolul XIX,

specifically to June 24, 1833.

mai exact în 24 iunie 1833.

The British Association for the Advancement of Science

Asociaţia Britanică pentru Progresul Ştiinţei

is holding its third meeting at the University of Cambridge.

organizează a 3-a întrunire la Universitatea Cambridge.

It's the first night of the meeting,

Este prima noapte a întrunirii

and a confrontation is about to take place

şi e pe cale să aibă loc o confruntare

that will change science forever.

ce va schimba ştiinţa pentru totdeauna.

An elderly, white-haired man stands up.

Un bătân cărunt se ridică.

The members of the Association are shocked to realize

Membrii Asociaţiei sunt surprinşi să vadă

that it's the poet Samuel Taylor Coleridge,

că este poetul Samuel Taylor Coleridge

who hadn't even left his house in years until that day.

care nu mai ieşise din casă de ani de zile.

They're even more shocked by what he says.

Sunt şi mai şocaţi de ceea ce spune.

"You must stop calling yourselves natural philosophers."

„Încetaţi să vă mai denumiţi filozofi ai naturii."

Coleridge felt that true philosophers like himself

Coleridge simţea că adevăraţii filozofi ca şi el

pondered the cosmos from their armchairs.

reflectau asupra cosmosului din fotoliile lor.

They were not mucking around in the fossil pits

Nu se murdăreau cu noroi

or conducting messy experiments with electrical piles

şi nici nu făceau experimente primejdioase cu pile electrice,

like the members of the British Association.

ca membrii Asociaţiei Britanice.

The crowd grew angry and began to complain loudly.

Mulţimea s-a revoltat şi a început să vocifereze.

A young Cambridge scholar named William Whewell stood up

Un student de la Cambridge, William Whewell, s-a ridicat

and quieted the audience.

şi a liniştit mulţimea.

He politely agreed that an appropriate name

El a recunoscut politicos că un nume adecvat

for the members of the association did not exist.

pentru membrii asociaţiei nu există.

"If 'philosophers' is taken to be too wide and lofty a term,"

„Dacă « filozof » e un termen prea general și pretențios,"

he said, "then, by analogy with 'artist,'

a spus, „atunci, prin analogie cu « om de artă »,

we may form 'scientist.'"

noi putem fi denumiţi – oameni de ştiinţă."

This was the first time the word scientist

A fost prima dată când termenul « om de ştiinţă »,

was uttered in public,

a fost rostit în public,

only 179 years ago.

acum doar 179 de ani.

I first found out about this confrontation when I was in graduate school,

Am aflat despre această confruntare prima dată în facultate,

and it kind of blew me away.

şi m-a cam şocat.

I mean, how could the word scientist

Cum se poate ca acest cuvânt « om de ştiinţă »

not have existed until 1833?

să nu fi existat până în 1833?

What were scientists called before?

Cum erau denumiţi oamenii de ştiinţă înainte?

What had changed to make a new name necessary

Ce determinase necesitatea introducerii unei noi denumiri

precisely at that moment?

exact în acel moment?

Prior to this meeting, those who studied the natural world

Înaintea acestei întâlniri, cei ce studiau lumea naturală

were talented amateurs.

erau amatori talentaţi.

Think of the country clergyman or squire

Gândiţi-vă la preotul de țară sau fermierul

collecting his beetles or fossils,

care colecta fosile sau gândaci,

like Charles Darwin, for example,

ca Charles Darwin, de exemplu,

or, the hired help of a nobleman, like Joseph Priestley,

sau, la valetul unui nobil, ca Joseph Priestley,

who was the literary companion

care era omul de companie

to the Marquis of Lansdowne

al Marchizului de Lansdowne

when he discovered oxygen.

când a descoperit oxigenul.

After this, they were scientists,

După acest eveniment, erau oameni de ştiinţă,

professionals with a particular scientific method,

profesionişti cu metode ştiinţifice,

goals, societies and funding.

scopuri, societăţi şi fonduri.

Much of this revolution can be traced to four men

Mare parte a acestei revoluţii poate fi atribuită celor patru oameni

who met at Cambridge University in 1812:

care s-au întâlnit la Universitatea Cambridge în 1812:

Charles Babbage, John Herschel, Richard Jones and William Whewell.

Charles Babbage, John Herschel, Richard Jones şi William Whewell.

These were brilliant, driven men

Aceştia erau oameni sclipitori, ambitioşi,

who accomplished amazing things.

care au realizat lucruri uimitoare.

Charles Babbage, I think known to most TEDsters,

Charles Babbage, cunoscut de comunitatea TED,

invented the first mechanical calculator

a inventat primul calculator mecanic

and the first prototype of a modern computer.

şi primul prototip al calculatorului modern.

John Herschel mapped the stars of the southern hemisphere,

John Herschel a întocmit harta stelelor din emisfera sudică,

and, in his spare time, co-invented photography.

şi în timpul liber a cooperat la inventarea fotografiei.

I'm sure we could all be that productive

Sunt sigură că şi noi am fi așa productivi

without Facebook or Twitter to take up our time.

dacă Facebook sau Twitter nu ne-ar ocupa timpul.

Richard Jones became an important economist

Richard Jones a devenit un economist valoros

who later influenced Karl Marx.

care mai târziu l-a influenţat pe Karl Marx.

And Whewell not only coined the term scientist,

Iar Whewell, nu numai că a introdus termenul „om de ştiinţă"

as well as the words anode, cathode and ion,

şi cuvintele anod, catod şi ion,

but spearheaded international big science

dar a accelerat ştiinţa la nivel internaţional

with his global research on the tides.

prin cercetările sale complexe despre maree.

In the Cambridge winter of 1812 and 1813,

În iarna anilor 1812-1813, în Cambridge,

the four met for what they called philosophical breakfasts.

cei patru se întâlneau la „mic dejun-uri filozofice".

They talked about science

Vorbeau despre ştiinţă

and the need for a new scientific revolution.

şi despre nevoia unei noi revoluţii ştiinţifice.

They felt science had stagnated

Considerau că ştiinţa stagnase

since the days of the scientific revolution that had happened

din perioada ultimei revoluţii ştiinţifice

in the 17th century.

din secolul XVII.

It was time for a new revolution,

Era timpul unei noi revoluţii

which they pledged to bring about,

pe care s-au angajat s-o declanşeze

and what's so amazing about these guys is,

şi, surprinzător la aceşti oameni,

not only did they have these

era nu numai că au avut aceste

grandiose undergraduate dreams,

grandioase visuri de student,

but they actually carried them out,

dar le-au și îndeplinit,

even beyond their wildest dreams.

chiar mult peste ce visaseră.

And I'm going to tell you today

Vă voi povesti azi

about four major changes to science these men made.

despre patru contribuții majore în știință aduse de ei.

About 200 years before,

Cu 200 de ani înainte,

Francis Bacon and then, later, Isaac Newton,

Francis Bacon, şi apoi Isaac Newton,

had proposed an inductive scientific method.

propuseseră o metodă ştiinţifică inductivă.

Now that's a method that starts from

Asta-i o metodă care pornește de la

observations and experiments

observaţii şi experimente

and moves to generalizations about nature called natural laws,

şi concluzionează generalizări despre natură numite „legile naturii”,

which are always subject to revision or rejection

supuse continuu revizuirii sau respingerii

should new evidence arise.

dacă apar noi dovezi.

However, in 1809, David Ricardo muddied the waters

Însă, în 1809, David Ricardo a tulburat apele,

by arguing that the science of economics

argumentânđ că ştiinţa economiei

should use a different, deductive method.

ar trebui să folosească o metodă diferită – deductivă.

The problem was that an influential group at Oxford

Dar un grup influent de la Oxford

began arguing that because it worked so well in economics,

a argumentat că metoda deductivă, eficientă în economie,

this deductive method ought to be applied

ar trebui aplicată

to the natural sciences too.

şi ştiinţelor naturale.

The members of the philosophical breakfast club disagreed.

Membrii clubului „dejunul filozofic” nu erau de acord.

They wrote books and articles promoting inductive method

Ei scriau cărţi şi articole promovând metoda inductivă

in all the sciences

în toate ramurile științei,

that were widely read by natural philosophers,

cititte cu ardoare de „filozofii naturii”,

university students and members of the public.

studenţi şi membri ai publicului.

Reading one of Herschel's books

Citind una din cărţile lui Herschel,

was such a watershed moment for Charles Darwin

a fost o asemenea revelaţie Charles Darwin,

that he would later say, "Scarcely anything in my life

încât mai târziu a spus: „Arareori în viaţa mea

made so deep an impression on me.

m-a impresionat ceva atât de mult.

It made me wish to add my might

M-a făcut să-mi doresc să-mi adaug puterea

to the accumulated store of natural knowledge."

la acest depozit acumulat de cunoaştere a naturii."

It also shaped Darwin's scientific method,

A modelat metoda ştiintifică a lui Darwin,

as well as that used by his peers.

precum şi a colegilor săi.

[Science for the public good]

2 – [Ştiinţa în slujba binelui public]

Previously, it was believed that scientific knowledge

Anterior, cunoştiinţele ştiinţifice erau considerate

ought to be used for the good of the king or queen,

ca fiind menite pentru binele regelui sau a reginei,

or for one's own personal gain.

sau în interes personal.

For example, ship captains needed to know

De exemplu, căpitanii de vase trebuiau să aibă

information about the tides in order to safely dock at ports.

informaţii despre maree pentru a acosta în siguranţă în porturi.

Harbormasters would gather this knowledge

Portuarii culegeau aceaste cunoștințe

and sell it to the ship captains.

şi le vindeau căpitanilor de vase.

The philosophical breakfast club changed that,

Clubul „dejunul filozofic” a schimbat asta,

working together.

lucrând împreună.

Whewell's worldwide study of the tides

Studiile lui Whewell despre maree

resulted in public tide tables and tidal maps

au devenit tabele şi hărţi publice despre maree

that freely provided the harbormasters' knowledge

oferind gratuit cunoștințele deţinute de portuari

to all ship captains.

tuturor căpitanilor de vase.

Herschel helped by making tidal observations

Herschel a ajutat prin observarea mareelor

off the coast of South Africa,

pe coasta Africii de Sud,

and, as he complained to Whewell,

şi, după cum se plăngea lui Whewell, pentru asta

he was knocked off the docks during a violent high tide for his trouble.

a fost răsturnat de pe doc în timpul unei maree violente.

The four men really helped each other in every way.

Cei patru se ajutau unul pe celălalt în toate privinţele.

They also relentlessly lobbied the British government

De asemenea, ei au solicitat implacabil guvernului Britanic

for the money to build Babbage's engines

finanţare pentru motoarele lui Babbage,

because they believed these engines

convinși că aceste motoare

would have a huge practical impact on society.

vor avea un imens impact asupra societăţii.

In the days before pocket calculators,

Înainte de calculatoarele de buzunar,

the numbers that most professionals needed --

numerele de care profesioniştii aveau nevoie –

bankers, insurance agents, ship captains, engineers —

bancheri, agenți de asigurări, căpitani de vase, ingineri –

were to be found in lookup books like this,

erau găsite în cărţi de referință ca aceasta,

filled with tables of figures.

pline de tabele numerice.

These tables were calculated

Aceste tabele erau calculate

using a fixed procedure over and over

folosind repetitiv un procedeu stabilit,

by part-time workers known as -- and this is amazing -- computers,

de către angajați part-time, denumiți – uimitor -- calculatori.

but these calculations were really difficult.

Dar aceste calcule erau foarte dificile.

I mean, this nautical almanac

Gândiți-vă, acest almanah nautic

published the lunar differences for every month of the year.

publica diferenţele lunare pentru fiecare lună a anului.

Each month required 1,365 calculations,

Fiecare lună necesita 1.365 calcule,

so these tables were filled with mistakes.

aşa că tabelele erau pline cu greşeli.

Babbage's difference engine was the first mechanical calculator

Dispozitivul diferențial al lui Babbage a fost primul calculator mecanic

devised to accurately compute any of these tables.

conceput astfel încat să calculeze tabelele exact.

Two models of his engine were built in the last 20 years

Două modele ale motorului au fost constuite în ultimii 20 de ani

by a team from the Science Museum of London

de o echipă de la Muzeul de Ştiinţă din Londra

using his own plans.

pe baza planurilor lui.

This is the one now at the Computer History Museum in California,

Acesta se află acum la Muzeul de Istorie a Calculatoarelor din California.

and it calculates accurately. It actually works.

Calculează precis. Chiar fucţionează.

Later, Babbage's analytical engine

Mai apoi, sistemul analitic al lui Babbage

was the first mechanical computer in the modern sense.

a fost primul computer mecanic în sensul modern al cuvantului.

It had a separate memory and central processor.

Avea memoria şi procesorul separate.

It was capable of iteration, conditional branching

Făcea iterații, ramificări „if” condiționate,

and parallel processing,

toate în procesare paralelă,

and it was programmable using punched cards,

şi era programabli folosind carduri perforate,

an idea Babbage took from Jacquard's loom.

idee preluată de Babbage de la războiul de ţesut Jacquard.

Tragically, Babbage's engines never were built in his day

Din păcate, motoarele lui Bababge nu au fost construite pe vremea sa

because most people thought that

deoarece mulți credeau că

non-human computers would have no usefulness

aceste calculatoare non-umane

for the public.

n-ar fi de folos publicului.

[New scientific institutions]

3 – [Noi Instituţii ale Știinţei]

Founded in Bacon's time, the Royal Society of London

Fondată pe vremea lui Bacon, Societatea Regală din Londra

was the foremost scientific society in England

a fost prima societate ştiinţfică din Anglia

and even in the rest of the world.

şi chiar din lume.

By the 19th century, it had become

Dar până în secolul XIX, devenise

a kind of gentleman's club

un fel de club al gentelmenilor,

populated mainly by antiquarians, literary men and the nobility.

frecventat în principal de anticari, scriitori și nobilime.

The members of the philosophical breakfast club

Membrii clubului „dejunul filozofic”

helped form a number of new scientific societies,

au ajutat la crearea unor noi societăţi ştiinţifice,

including the British Association.

inclusiv Asociaţia Britanică.

These new societies required

Aceste noi societăţi solicitau

that members be active researchers publishing their results.

ca membrii să fie cercetători activi care îşi publică rezultatele.

They reinstated the tradition of the Q&A

Ei au reinstaurat tradiţia metodei „Întrebări & Răspunsuri”

after scientific papers were read,

după ce documentele ştiinţifice erau citite,

which had been discontinued by the Royal Society

care fusese înlăturată de Societatea Regală

as being ungentlemanly.

ca fiind de prost gust.

And for the first time, they gave women a foot in the door of science.

Şi pentru prima dată, au permis femeilor să pătrundă în lumea ştiinţei.

Members were encouraged to bring their wives,

Membrii erau încurajaţi să vină cu soţiile,

daughters and sisters to the meetings of the British Association,

copiii şi surorile la întâlnirile Asociaţiei Britanice,

and while the women were expected to attend

și, deşi iniţial femeile erau prezente

only the public lectures and the social events like this one,

doar la lecturile publice şi evenimentele sociale ca acesta,

they began to infiltrate the scientific sessions as well.

ele au început să participe și la sesiunile ştiinţifice.

The British Association would later be the first

Mai apoi, Asociaţia Britanică a fost prima

of the major national science organizations in the world

dintre asociaţiile naţionale mari din lume

to admit women as full members.

care a admis femei ca membri deplini.

[External funding for science]

4 – [Finanţare externă pentru ştiinţă]

Up to the 19th century,

Până în secolul XIX,

natural philosophers were expected to pay

filozofii naturii trebuiau să-şi plătească

for their own equipment and supplies.

ustensilele şi cele necesare.

Occasionally, there were prizes,

Ocazional, existau premii,

such as that given to John Harrison in the 18th century,

ca cel primit de John Harrison în secolul XVIII,

for solving the so-called longitude problem,

pentru rezolvarea așa-zisei probleme a longitudinii,

but prizes were only given after the fact,

dar premiile erau acordate după experiment,

when they were given at all.

dacă, de fapt, erau oferite.

On the advice of the philosophical breakfast club,

La sfatul clubului „dejunul filozofic”,

the British Association began to use the extra money

Asociaţia Britanică a început să folosească surplusul de bani

generated by its meetings to give grants

generat de întrunirile sale pentru a da burse

for research in astronomy, the tides, fossil fish,

pentru cercetări în astronomie, maree, fosile de peşti,

shipbuilding, and many other areas.

construcții de nave şi multe alte domenii.

These grants not only allowed

Aceste finanţări nu numai că facilitau

less wealthy men to conduct research,

oamenilor mai puțin bogaţi să efectueze cercetări,

but they also encouraged thinking outside the box,

dar au şi încurajat noile abordări

rather than just trying to solve one pre-set question.

în rezolvarea problemelor standard.

Eventually, the Royal Society

În cele din urmă, Societatea Regală

and the scientific societies of other countries followed suit,

şi societăţile ştiinţifice din alte ţări au preluat modelul,

and this has become -- fortunately it's become --

și a devenit – din fericire –

a major part of the scientific landscape today.

practică obișnuită în lumea ştiinţifică în zilele noastre.

So the philosophical breakfast club

Prin urmare, clubul „dejunul filozofic”

helped invent the modern scientist.

a ajutat la inventarea omului de ştiinţă modern.

That's the heroic part of their story.

Asta e partea eroică a poveştii lor.

There's a flip side as well.

Dar există şi reversul acestei poveşti.

They did not foresee at least one consequence

Nu au prevăzut nicio consecinţă

of their revolution.

a revoluţiei lor.

They would have been deeply dismayed

Ar fi foarte îndureraţi

by today's disjunction between science and the rest of culture.

de separarea actuală dintre ştiinţă şi restul culturii.

It's shocking to realize

E şocant să realizăm

that only 28 percent of American adults

că doar 28% din populaţia adultă din America

have even a very basic level of science literacy,

are un nivel elementar de cunoştiinţe ştiinţifice.

and this was tested by asking simple questions like,

A fost demonstrat prin întrebări simple ca:

"Did humans and dinosaurs inhabit the Earth at the same time?"

„Oamenii şi dinozaurii au trăit pe Pământ în acelaşi timp?"

and "What proportion of the Earth is covered in water?"

sau „Ce proporţie a terrei e acoperită de apă?"

Once scientists became members of a professional group,

De îndată ce oamenii de știinţă au devenit membrii unui grup profesional,

they were slowly walled off from the rest of us.

au fost încet, dar sigur, izolaţi de restul lumii.

This is the unintended consequence of the revolution

Asta e consecinţa nedorită a revoluţiei ştiintifice

that started with our four friends.

care a pornit de la cei patru prieteni.

Charles Darwin said,

Charles Darwin a spus,

"I sometimes think that general and popular treatises

„Câteodată cred că tratatele generale şi populare

are almost as important for the progress of science

sunt la fel de importante pentru progresul ştiinţei

as original work."

ca şi munca în sine."

In fact, "Origin of Species" was written

De fapt, „Originea speciilor" a fost scrisă

for a general and popular audience,

pentru publicul larg

and was widely read when it first appeared.

şi a fost citită cu ardoare când a apărut prima dată.

Darwin knew what we seem to have forgotten,

Darwin ştia ceea ce noi se pare că am uitat,

that science is not only for scientists.

că ştiinţa nu e doar pentru oamenii de ştiinţă.

Thank you.

Mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)