Pavan Sukhdev: Put a value on nature!

Traducător: Andreia Matei Corector: Antoniu Gugu

I'm here to talk to you

Sunt aici pentru a vă vorbi

about the economic invisibility of nature.

despre economia invizibilă a naturii.

The bad news

Vestea proastă este

is that mother nature's back office isn't working yet,

că biroul administrativ al naturii nu funcţionează încă,

so those invoices don't get issued.

astfel încât nu sunt emise facturile.

But we need to do something about this problem.

Dar trebuie să facem ceva în această problemă.

I began my life as a markets professional

Mi-am început viaţa ca specialist în pieţele de capital

and continued to take an interest,

şi am continuat în acest sens,

but most of my recent effort

dar preocuparea mea cea mai recentă

has been looking at the value

a fost în a da valoare

of what comes to human beings from nature,

la ceea ce natura dă omenirii,

and which doesn't get priced by the markets.

şi care nu este preţuit de către pieţele financiare.

A project called TEEB was started in 2007,

În 2007 a fost demarat un proiect numit TEEB - The Economics of Ecosystems and Biodiversity (Economia ecosistemelor şi biodiversităţii),

and it was launched by a group of environment ministers

lansat de către un grup de miniştrii de mediu

of the G8+5.

din grupul celor 8 + 5 ţări.

And their basic inspiration

Şi ideea la bază a fost

was a stern review of Lord Stern.

studiul îngrijorător al lui Lord Stern.

They asked themselves a question:

Şi-au pus o întrebare:

If economics could make such a convincing case

Dacă economia poate face un caz atât de convingător

for early action on climate change,

pentru măsuri referitoare la schimbarea climei,

well why can't the same be done for conservation?

de ce nu ar fi la fel şi pe partea de conservare?

Why can't an equivalent case be made

De ce nu am face la fel şi

for nature?

pentru natură?

And the answer is: Yeah, it can.

Şi răspunsul este: da, se poate face.

But it's not that straightforward.

Dar nu este aşa de simplu.

Biodiversity, the living fabric of this planet, is not a gas.

Biodiversitatea, materialul viu al acestei planete, nu este un gaz.

It exists in many layers,

Există în mai multe straturi,

ecosystems, species and genes across many scales --

ecosisteme, specii şi genuri de-a lungul mai multor nivele --

international, national, local, community --

internaţional, naţional, la nivel de comunitate --

and doing for nature

şi să faci pentru natură

what Lord Stern and his team did for nature is not that easy.

ceea ce a facut Lord Stern nu e aşa de uşor.

And yet, we began.

Şi totuşi am început.

We began the project with an interim report,

Am început proiectul cu un raport preliminar,

which quickly pulled together

care a adunat rapid

a lot of information that had been collected on the subject

multe informaţii despre acest subiect

by many, many researchers.

strânse de către mulţi, mulţi cercetători.

And amongst our compiled results

Şi printre rezultatele noastre coroborate

was the startling revelation

a fost şi revelaţia uimitoare

that, in fact, we were losing natural capital --

că, de fapt, pierdem capitalul natural --

the benefits that flow from nature to us.

beneficiile care curg din natură.

We were losing it at an extraordinary rate --

Le pierdem cu o rată extraordinară --

in fact, of the order of two to four trillion dollars-worth

de fapt, de ordinul a două până la patru trilioane

of natural capital.

ca valoare a capitalului natural.

This came out in 2008,

Asta a fost descoperit în 2008,

which was, of course, around the time that the banking crisis had shown

adică in perioada în care criza bancară ne arătase

that we had lost financial capital

că pierdusem capital financiar

of the order of two and a half trillion dollars.

de ordinul a două până la jumătate de trilion de dolari.

So this was comparable in size to that kind of loss.

Deci comparabilă ca valoare cu acest fel de pierdere.

We then have gone on since

Şi de atunci continuăm să

to present for [the] international community,

prezentăm comunităţii internaţionale,

for governments,

guvernelor

for local governments and for business

administraţiilor locale si mediilor de afaceri

and for people, for you and me,

şi oamenilor, celor ca dvs. şi ca mine,

a whole slew of reports, which were presented at the U.N. last year,

prezentăm un întreg set de rapoarte, şi la Naţiunile Unite anul trecut,

which address the economic invisibility of nature

rapoarte despre invizibilitatea economică a naturii

and describe what can be done to solve it.

şi descriem ce poate fi făcut pentru a rezolva această problemă.

What is this about?

Despre ce e vorba în aceste rapoarte?

A picture that you're familiar with --

O imagine cu care sunteţi obişnuiţi --

the Amazon rainforests.

pădurile tropicale amazoniene.

It's a massive store of carbon, it's an amazing store of biodiversity,

Un depozit enorm de carbon, un depozit extraordinar de biodiversitate,

but what people don't really know

dar ceea ce oamenii nu ştiu de fapt

is this also is a rain factory.

este că aceste păduri sunt o fabrică de ploaie.

Because the northeastern trade winds,

Deoarece alizeele nord-estice,

as they go over the Amazonas,

trecând deasupra pădurilor Amazonului,

effectively gather the water vapor.

adună efectiv vaporii de apă.

Something like 20 billion tons per day of water vapor

În jur de 20 miliarde de tone de vapori zilnic

is sucked up by the northeastern trade winds,

sunt adunaţi de către alizeele nord-estice,

and eventually precipitates in the form of rain

şi în final sunt precipitate sub formă de ploaie

across the La Plata Basin.

desupra bazinului La Plata.

This rainfall cycle, this rainfall factory,

Acest ciclu de precipitaţii, această fabrică de ploaie,

effectively feeds an agricultural economy

hrăneşte efectiv economia agricolă

of the order of 240 billion dollars-worth

de ordinul a 240 miliarde ca valoare

in Latin America.

a Americii Latine.

But the question arises: Okay, so how much

Dar întrebarea care se ridică este: OK, cam cât plătesc

do Uruguay, Paraguay, Argentina

Uruguay, Paraguay, Argentina

and indeed the state of Mato Grosso in Brazil

şi provincia Mato Grosso din Brazilia

pay for that vital input to that economy

pentru acest input vital în economia lor

to the state of Amazonas, which produces that rainfall?

cât plătesc Amazonului care produce acele precipitații?

And the answer is zilch,

Şi răspunsul este nimic,

exactly zero.

exact zero.

That's the economic invisibility of nature.

Aceasta este economia invizibilă a naturii.

That can't keep going on,

Asta nu poate continua,

because economic incentives and disincentives are very powerful.

deoarece stimulentele sau opusul lor sunt foarte puternice.

Economics has become the currency of policy.

Economia a devenit valuta politicii.

And unless we address

Şi dacă nu rezolvăm problema

this invisibility,

acestei invizibilităţi,

we are going to get the results that we are seeing,

vom avea rezultatele pe care deja le vedem,

which is a gradual degradation and loss

adică o degradare treptată şi o pierdere

of this valuable natural asset.

a acestui activ natural valoros.

It's not just about the Amazonas, or indeed about rainforests.

Şi nu e vorba doar de Amazon sau doar de pădurile tropicale.

No matter what level you look at,

Nu contează la ce nivel privim,

whether it's at the ecosystem level or at the species level or at the genetic level,

fie la nivelul ecosistemului sau la cel al speciilor sau la nivel genetic,

we see the same problem again and again.

observăm aceeaşi problemă mereu.

So rainfall cycle and water regulation by rainforests

Deci ciclul precipitaţiilor si reglarea circuitului de către pădurile tropicale

at an ecosystem level.

la nivel de ecosistem.

At the species level,

La nivelul speciilor,

it's been estimated that insect-based pollination,

a fost estimat ca polenizarea făcută de insecte,

bees pollinating fruit and so on,

albinele care polenizează fructele şi aşa mai departe,

is something like 190 billion dollars-worth.

valorează aproximativ 190 miliarde de dolari.

That's something like eight percent

Asta înseamnă cam opt la sută

of the total agricultural output globally.

din producţia agricolă globală.

It completely passes below the radar screen.

Trece complet neobservată.

But when did a bee actually ever give you an invoice?

Dar dacă albina ar emite o factură?

Or for that matter, if you look at the genetic level,

Sau de fapt, dacă privim la nivel genetic,

60 percent of medicines were prospected,

60 la sută din medicamente au fost descoperite,

were found first as molecules in a rainforest or a reef.

au fost identificate ca molecule într-o pădure tropicală sau într-un recif.

Once again, most of that doesn't get paid.

Din nou, multe dintre acestea nu sunt plătite.

And that brings me to another aspect of this,

Şi asta mă trimite la un alt aspect al acestei probleme,

which is, to whom should this get paid?

cui ar trebui să plătim?

That genetic material

Acel material genetic

probably belonged, if it could belong to anyone,

a aparţinut probabil, dacă ar putea aparţine cuiva,

to a local community of poor people

unei comunităţi de oameni săraci

who parted with the knowledge that helped the researchers to find the molecule,

care au împărţit cunoştinţele cu cercetătorii ce au descoperit molecula,

which then became the medicine.

ce a devenit mai apoi medicament.

They were the ones that didn't get paid.

Ei au fost cei care au rămas nerecompensaţi.

And if you look at the species level,

Şi dacă privim la nivel de specie,

you saw about fish.

aţi văzut problema peştilor.

Today, the depletion of ocean fisheries is so significant

Azi, secarea de peşte a oceanelor este atât de semnificativă

that effectively it is effecting the ability of the poor,

încât afectează efectiv posibilitățile celor săraci,

the artisanal fisher folk

a pescarului obişnuit

and those who fish for their own livelihoods,

şi a acelora care pescuiesc pentru a-şi asigura existenţa,

to feed their families.

pentru a-şi hrăni familiile.

Something like a billion people depend on fish,

În jur de un miliard de oameni depind de peşte,

the quantity of fish in the oceans.

de cantitatea de peşte din oceane.

A billion people depend on fish

Un miliard de oameni depind de peşte

for their main source for animal protein.

ca sursa principală de proteină animală.

And at this rate at which we are losing fish,

Şi la ritmul în care pierdem peştele,

it is a human problem of enormous dimensions,

este o problemă de dimensiuni enorme,

a health problem

o problemă de sănătate

of a kind we haven't seen before.

de o dimensiune nemaiîntâlnită până acum.

And finally, at the ecosystem level,

Şi în final, la nivel de ecosistem,

whether it's flood prevention or drought control provided by the forests,

fie că este vorba de prevenirea inundaţiilor sau de controlul secetei cu ajutorul pădurilor,

or whether it is the ability of poor farmers

sau de posibilitatea fermierilor săraci

to go out and gather leaf litter

de a aduna frunze

for their cattle and goats,

pentru vaci sau pentru capre,

or whether it's the ability of their wives

sau de faptul că soţiile lor

to go and collect fuel wood from the forest,

merg şi adună lemne pentru foc din pădure,

it is actually the poor

de fapt cei săraci

who depend most on these ecosystem services.

sunt cei mai dependenţi de serviciile acestui ecosistem.

We did estimates in our study

Am estimat în studiul nostru

that for countries like Brazil, India and Indonesia,

că pentru ţări ca Brazilia, India şi Indonezia,

even though ecosystem services --

chiar prin servicii ale ecosistemului --

these benefits that flow from nature to humanity for free --

acestea beneficiază gratis de acest flux care vine din natură --

they're not very big in percentage terms of GDP --

ca şi procente în PIB, nu foarte mare --

two, four, eight, 10, 15 percent --

doua, patru, opt, zece, cincisprezece procente

but in these countries, if we measure how much they're worth to the poor,

dar în aceste ţări, dacă măsurăm cam cât valorează pentru cei săraci,

the answers are more like

răspunsul ar fi mai degrabă

45 percent, 75 percent, 90 percent.

45, 75, 90 la sută.

That's the difference.

Asta e diferenţa.

Because these are important benefits for the poor.

Pentru că aceste beneficii sunt importante pentru cei săraci.

And you can't really have a proper model for development

Şi nu poţi avea un model de dezvoltare

if at the same time you're destroying or allowing

dacă în acelaşi timp distrugi sau permiţi

the degradation of the very asset, the most important asset,

degradarea aceluiaşi bun, bunul cel mai important,

which is your development asset,

cel care este activul de dezvoltare,

that is ecological infrastructure.

adică infrastructura ecologică.

How bad can things get?

Cât de rău se poate ajunge?

Well here a picture of something called the mean species abundance.

Ei bine, iată o imagine a ceva ceea ce numim abundenţa speciilor.

It's basically a measure

E de fapt o măsură

of how many tigers, toads, ticks or whatever on average

a cât de mulţi tigri, broaşte, insecte şi aşa mai departe,

of biomass of various species are around.

de biomasă din diferite specii există.

The green represents the percentage.

culoarea verde reprezintă procentajul.

If you start green, it's like 80 to 100 percent.

Dacă este verde, suntem de la 80 la 100 la sută.

If it's yellow, it's 40 to 60 percent.

Dacă este galben, avem între 40 şi 60 la sută.

And these are percentages versus the original state, so to speak,

Şi acestea sunt procentajele faţă de, să-i zicem, momentul zero,

the pre-industrial era, 1750.

era pre-industrială, 1750.

Now I'm going to show you

Acum vă voi arăta

how business as usual will affect this.

cum va afecta asta business-ul de zi cu zi.

And just watch the change in colors

Şi doar priviţi schimbarea în culori

in India, China, Europe,

în India, China, Europa,

sub-Saharan Africa

Africa sub-sahariană

as we move on and consume global biomass

cum ne dezvoltăm şi cum consumăm biomasă globală

at a rate which is actually not going to be able to sustain us.

într-un ritm care, de fapt, nu va fi suficient să ne susţină.

See that again.

Priviţi din nou.

The only places that remain green -- and that's not good news --

Singurele locuri ce rămân verzi -- şi asta nu e o veste bună --

is, in fact, places like the Gobi Desert,

sunt, de fapt, locuri ca deşertul Gobi,

like the tundra and like the Sahara.

sau tundra şi Sahara.

But that doesn't help because there were very few species

Dar asta nu ne ajută prea mult deoarece aici sunt foarte puţine specii

and volume of biomass there in the first place.

şi volumul de biomasă era redus din capul locului.

This is the challenge.

Aceasta este provocarea.

The reason this is happening

Motivul pentru care se întâmplă toate acestea

boils down, in my mind, to one basic problem,

se rezumă, după capul meu, la o problemă de bază,

which is our inability to perceive the difference

adică incapacitatea noastră de a vedea diferenţa

between public benefits

între beneficiile publice

and private profits.

şi profiturile private.

We tend to constantly ignore public wealth

Avem tendinţa să ignorăm în mod constant bunul public

simply because it is in the common wealth,

doar pentru că este avuţie comună,

it's common goods.

doar pentru că este un bun colectiv.

And here's an example from Thailand

Şi iată un exemplu din Thailanda

where we found that, because the value of a mangrove is not that much --

unde am descoperit că, datorită faptului că o mangrovă nu costă aşa mult --

it's about $600 over the life of nine years that this has been measured --

este aproape 600$ măsuraţi pe parcursul a celor nouă ani de viaţă --

compared to its value as a shrimp farm,

în comparaţie cu valoarea unei ferme de creveţi,

which is more like $9,600,

care este aproximativ 9.600$,

there has been a gradual trend to deplete the mangroves

s-a constatat o tendinţă treptată de a tăia pădurile de mangrove

and convert them to shrimp farms.

şi de a le transforma în ferme de creveţi.

But of course, if you look at exactly what those profits are,

Dar bineînţeles, dacă te uiţi din ce vine mai exact profitabilitatea,

almost 8,000 of those dollars

aproape 8.000 din acei dolari

are, in fact, subsidies.

sunt, de fapt, subvenţii.

So you compare the two sides of the coin

Deci comparăm cele două feţe ale monedei

and you find that it's more like 1,200 to 600.

şi realizăm că este mai degrabă un raport de genul 1.200 la 600.

That's not that hard.

Şi nu e aşa de greu.

But on the other hand, if you start measuring,

Dar pe de altă parte, dacă începi să măsori,

how much would it actually cost

cât de mult ar costa de fapt

to restore the land of the shrimp farm

reabilitarea terenului în urma unei ferme de creveţi

back to productive use?

pentru a îl face productiv din nou?

Once salt deposition and chemical deposition

Odată ce depunerile de sare şi de produşi chimici

has had its effects,

şi-au făcut efectul,

that answer is more like $12,000 of cost.

costul este aproape 12.000 de dolari.

And if you see the benefits of the mangrove

Şi dacă vezi beneficiile pădurilor de mangrove

in terms of the storm protection and cyclone protection that you get

sub forma protecţiei împotriva furtunilor şi a cicloanelor

and in terms of the fisheries, the fish nurseries,

şi în domeniul piscicol, pepinierele piscicole,

that provide fish for the poor,

care produc peşte pentru cei săraci,

that answer is more like $11,000.

răspunsul este mai degrabă 11.000$.

So now look at the different lens.

Deci priviţi acum din mai multe puncte de vedere.

If you look at the lens of public wealth

Privind prin ochii prosperităţii publice

as against the lens of private profits,

în pofida profiturilor private,

you get a completely different answer,

obţii un răspuns complet diferit,

which is clearly conservation makes more sense,

adică are mai mult sens să conservi,

and not destruction.

nu să distrugi.

So is this just a story from South Thailand?

Aşadar, vorbim doar de o poveste din sudul Thailandei?

Sorry, this is a global story.

Cu părere de rău, este o poveste la nivel global.

And here's what the same calculation looks like,

Şi iată cum arată acelaşi calcul,

which was done recently -- well I say recently, over the last 10 years --

făcut recent -- când zic asta, mă refer la ultimii 10 ani --

by a group called TRUCOST.

de către un grup numit TRUCOST.

And they calculated for the top 3,000 corporations,

Şi pentru corporaţiile din top 3000,

what are the externalities?

au calculat care le sunt externalităţile?

In other words, what are the costs of doing business as usual?

Cu alte cuvinte, care sunt costurile pentru a face afaceri în mod normal?

This is not illegal stuff, this is basically business as usual,

Nu este nimic ilegal, doar afacerile lor de zi cu zi,

which causes climate-changing emissions, which have an economic cost.

care cauzează emisii ce schimbă clima, care au costuri economice.

It causes pollutants being issued, which have an economic cost,

Cauzează producerea de poluanţi, ce au un cost economic,

health cost and so on.

costuri de sănătate şi aşa mai departe.

Use of freshwater.

Utilizarea apei potabile.

If you drill water to make coke near a village farm,

Dacă forezi după apă pentru a produce cocs lângă o fermă,

that's not illegal, but yes, it costs the community.

nu este ilegal, dar da, asta are un cost pentru comunitate.

Can we stop this, and how?

Avem posibilitatea să oprim asta, şi cum?

I think the first point to make is that we need to recognize natural capital.

Cred că primul lucru pe care trebuie să îl realizăm este că trebuie să recunoaştem capitalul natural.

Basically the stuff of life is natural capital,

De fapt, tot ce are viaţă este capital natural,

and we need to recognize and build that into our systems.

şi trebuie să îl recunoaştem şi să îl integrăm în sistemele noastre.

When we measure GDP

Atunci când măsurăm PIB-ul

as a measure of economic performance at the national level,

ca o măsură a performanţei economice la nivel naţional,

we don't include our biggest asset at the country level.

nu luăm în considerare cel mai mare activ la nivelul ţării.

When we measure corporate performances,

Când măsurăm performanţa companiilor,

we don't include our impacts on nature

nu luăm în considerare impactul nostru asupra naturii

and what our business costs society.

şi faptul că afacerea noastră are un cost pentru societate.

That has to stop.

Asta trebuie să înceteze.

In fact, this was what really inspired my interest in this phase.

De fapt, asta mi-a atras interesul pentru acest subiect.

I began a project way back called the Green Accounting Project.

Cu ceva timp în urmă am început un proiect numit Proiectul contabilităţii verzi.

That was in the early 2000s

Era prin 2000

when India was going gung-ho about GDP growth

când India era foarte entuziastă în ceea ce priveşte creşterea PIB

as the means forward --

cu trecerea timpului --

looking at China with its stellar growths of eight, nine, 10 percent

privind spre China care avea o creştere de 8, 9, 10 procente

and wondering, why can we do the same?

şi întrebându-se, noi de ce nu putem face la fel?

And a few friends of mine and I

Şi eu împreună cu câţiva prieteni

decided this doesn't make sense.

am decis că acest lucru nu are sens.

This is going to create more cost to society and more losses.

Asta va crea pentru societate mai multe costuri şi mai multe pierderi.

So we decided to do a massive set of calculations

Deci am decis să facem un set consistent de calcule

and started producing green accounts for India and its states.

şi am început să facem contabilitate verde pentru India şi provinciile ei.

That's how my interests began

Aşa s-a născut interesul meu

and went to the TEEB project.

şi am ajuns la proiectul TEEB.

Calculating this at the national level is one thing, and it has begun.

Să calculezi la nivel naţional este un lucru, şi acesta a început.

And the World Bank has acknowledged this

Şi Banca Mondială a realizat asta

and they've started a project called WAVES --

şi a demarat proiectul numit WAVES --

Wealth Accounting and Valuation of Ecosystem Services.

Contabilizarea şi Evaluarea Avuţiei Serviciilor Ecosistemului.

But calculating this at the next level,

Dar calculul acesteia la nivelul următor,

that means at the business sector level, is important.

adică la nivel de sector de activitate, este important.

And actually we've done this with the TEEB project.

Şi de fapt, asta a fost făcut în cadrul proiectului TEEB.

We've done this for a very difficult case,

Am făcut acest calcul pentru un caz foarte dificil,

which was for deforestation in China.

adică despăduririle din China.

This is important, because in China in 1997,

Este important, deoarece în China, în 1997,

the Yellow River actually went dry for nine months

fluviul Galben a secat timp de nouă luni

causing severe loss of agriculture output

cauzând pierderi semnificative în rezultatele agriculturii

and pain and loss to society.

şi suferinţă şi daune societăţii.

Just a year later the Yangtze flooded,

Doar un an mai târziu fluviul Yangtze a produs inundaţii,

causing something like 5,500 deaths.

provocând aproximativ 5.500 de decese.

So clearly there was a problem with deforestation.

Deci despăduririle au reprezentat clar o problemă.

It was associated largely with the construction industry.

Au fost asociate la scară mare cu industria de construcţii.

And the Chinese government responded sensibly

Iar guvernul chinez a răspuns cu discernământ

and placed a ban on felling.

interzicând tăierea pădurilor.

A retrospective on 40 years

O retrospectivă la 40 de ani

shows that if we had accounted for these costs --

arată că dacă am fi contabilizat acele costuri --

the cost of loss of topsoil,

costul pierderilor de teren vegetal,

the cost of loss of waterways,

costul pierderilor canalelor navigabile,

the lost productivity, the loss to local communities

pierderea productivităţii, pierderile pentru comunităţile locale

as a result of all these factors,

ca rezultat al tuturor acestor factori,

desertification and so on --

deşertificarea şi aşa mai departe --

those costs are almost twice as much

aceste costuri sunt aproximativ duble

as the market price of timber.

faţă de preţul cherestelei.

So in fact, the price of timber in the Beijing marketplace

Deci, în fapt, preţul cherestelei pe piaţa din Beijing

ought to have been three-times what it was

ar fi trebuit să fie de trei ori mai mare

had it reflected the true pain and the costs

dacă ar fi reflectat adevăratul efort şi costurile

to the society within China.

suportate de societatea chineză.

Of course, after the event one can be wise.

Desigur, după bătălie, mulţi viteji se arată.

The way to do this is to do it on a company basis,

Asta trebuie făcut la nivel de companie,

to take leadership forward,

trebuie luată iniţiativa,

and to do it for as many important sectors which have a cost,

şi realizată pentru cât se poate de multe sectoare de activitate care au astfel de costuri,

and to disclose these answers.

iar rezultatul trebuie prezentat.

Someone once asked me, "Who is better or worse,

Cândva cineva m-a întrebat, Care e mai bun dintre

is it Unilever or is it P&G

Unilever sau P&G

when it comes to their impact on rainforests in Indonesia?"

când vine vorba de impactul lor asupra pădurilor tropicale din Indonezia?

And I couldn't answer because neither of these companies,

Şi nu i-am putut răspunde pentru că niciuna dintre aceste companii,

good though they are and professional though they are,

deşi bune şi profesioniste,

do not calculate or disclose their externalities.

nu îşi calculează sau nu fac cunoscute externalităţile.

But if we look at companies like PUMA --

Dar dacă ne uităm la companii ca PUMA --

Jochen Zeitz, their CEO and chairman,

Jochen Zeitz, directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie

once challenged me at a function,

m-a provocat la o reuniune,

saying that he's going to implement my project before I finish it.

spunându-mi că doreşte să-mi implementeze proiectul înainte de a-l finaliza.

Well I think we kind of did it at the same time, but he's done it.

De fapt cred că s-a întâmplat concomitent, dar a făcut-o.

He's basically worked the cost to PUMA.

Propriu-zis a calculat aceste costuri pentru PUMA.

PUMA has 2.7 billion dollars of turnover,

PUMA are o cifră de afaceri de 2.7 miliarde de dolari,

300 million dollars of profits,

profit brut de 300 milioane de dolari,

200 million dollars after tax,

profit după taxe de 200 milioane de dolari,

94 million dollars of externalities, cost to business.

şi externalităţi de 94 milioane de dolari, costurile pentru afacere.

Now that's not a happy situation for them,

Nu este o situaţie prea fericită pentru ei,

but they have the confidence and the courage

dar au avut convingerea şi curajul

to come forward and say, "Here's what we are measuring.

de a ieşi în faţă şi de a spune: Iată ce măsurăm noi.

We are measuring it because we know

Şi măsurăm asta pentru că ştim

that you cannot manage what you do not measure."

că nu poţi controla ceea ce nu măsori.

That's an example, I think, for us to look at

Cred că trebuie să luăm aminte la acest exemplu

and for us to draw comfort from.

şi să ne relaxăm.

If more companies did this,

Dacă ar face asta mai multe companii,

and if more sectors engaged this as sectors,

şi ar fi mai multe zone implicate,

you could have analysts, business analysts,

de am avea analişti, analişti de business,

and you could have people like us and consumers and NGOs

iar oameni ca noi şi consumatori și ONG-uri

actually look and compare the social performance of companies.

s-ar uita şi ar compara cu adevărat performanţa socială a companiilor.

Today we can't yet do that, but I think the path is laid out.

Astăzi nu putem încă face asta, dar cred că drumul este aşternut.

This can be done.

Lucrul acesta se poate face.

And I'm delighted that the Institute of Chartered Accountants in the U.K.

Şi sunt încântat că Institutul Contabililor Autorizaţi din Marea Britanie

has already set up a coalition to do this,

a pus deja la punct o coaliţie în acest sens,

an international coalition.

una internaţională.

The other favorite, if you like, solution for me

Cealaltă soluție favorită a mea

is the creation of green carbon markets.

ar fi crearea de pieţe de carbon verde.

And by the way, these are my favorites --

Şi apropo, astea sunt preferatele mele --

externalities calculation and green carbon markets.

valorizarea externalităţilor şi pieţele de carbon verde.

TEEB has more than a dozen separate groups of solutions

Proiectul TEEB a venit cu mai multe categorii de soluții

including protected area evaluation

incluzând evaluarea ariilor protejate

and payments for ecosystem services

şi plata serviciilor ecosistemului.

and eco-certification and you name it, but these are the favorites.

şi eco-certificarea şi altele, dar acestea sunt favoritele.

What's green carbon?

Ce este carbonul verde?

Today what we have is basically a brown carbon marketplace.

Ceea ce avem astăzi este de fapt piaţă de carbon brun.

It's about energy emissions.

Este vorba despre emisiile energetice.

The European Union ETS is the main marketplace.

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme - EU ETS) este principala piaţă.

It's not doing too well. We've over-issued.

Şi nu merge prea bine. Sunt supra emise.

A bit like inflation: you over-issue currency,

Aproape ca inflaţia: emisie monetară fără acoperire,

you get what you see, declining prices.

şi aduni ceea ce ai semănat, preţuri în scădere.

But that's all about energy and industry.

Dar să lăsăm energia şi industria.

But what we're missing is also some other emissions

Dar ignorăm de asemenea şi alte emisii

like black carbon, that is soot.

ca funinginea - carbonul negru.

What we're also missing is blue carbon,

La fel, omitem carbonul albastru,

which, by the way, is the largest store of carbon --

care, apropo, este cel mai mare depozit de carbon --

more than 55 percent.

mai mult de 55 la sută din total.

Thankfully, the flux, in other words, the flow of emissions

Slavă domnului, fluxul, cu alte cuvinte, curentul de emisii

from the ocean to the atmosphere and vice versa,

dinspre ocean către atmosferă şi invers,

is more or less balanced.

este mai mult sau mai puţin echilibrat.

In fact, what's being absorbed

De fapt ceea ce se absoarbe este

is something like 25 percent of our emissions,

aproape 25 la sută din emisiile noastre,

which then leads to acidification

care produce acidificarea

or lower alkalinity in oceans.

sau scăderea alcalinităţii oceanelor.

More of that in a minute.

Vorbim despre asta imediat.

And finally, there's deforestation,

Şi în final, despăduririle

and there's emission of methane

şi emisiile de metan

from agriculture.

din agricultură.

Green carbon,

Carbon verde,

which is the deforestation and agricultural emissions,

din despăduriri şi din emisiile agricole,

and blue carbon

şi carbonul albastru

together comprise 25 percent of our emissions.

reprezintă împreună 25 la sută din emisiile noastre.

We have the means already in our hands,

Avem deja la îndemână toate mijloacele,

through a structure, through a mechanism, called REDD Plus --

printr-o structură, printr-un mecanism, numit REDD Plus --

a scheme for the reduced emissions

un sistem pentru reducerea emisiilor

from deforestation and forest degradation.

din despăduriri și degradarea pădurilor.

And already Norway has contributed a billion dollars each

Şi deja Norvegia a contribuit cu câte un miliard de dolari atât

towards Indonesia and Brazil

pentru Indonezia cât şi pentru Brazilia

to implement this Red Plus scheme.

pentru a implementa programul Red Plus.

So we actually have some movement forward.

Așadar de fapt au fost făcuţi ceva paşi înainte.

But the thing is to do a lot more of that.

Dar trebuie făcut mult mai mult decât atât.

Will this solve the problem? Will economics solve everything?

Va rezolva asta problema? Va rezolva totul economia?

Well I'm afraid not.

Ei bine, mi-e teamă că nu.

There is an area that is the oceans, coral reefs.

Există o regiune, oceanul, reciful de corali.

As you can see,

Precum vedeţi,

they cut across the entire globe

traversează întregul glob

all the way from Micronesia

de la Micronezia

across Indonesia, Malaysia, India, Madagascar

prin Indonezia, Malaezia, India, Madagascar

and to the West of the Caribbean.

şi până în vestul Caraibelor.

These red dots, these red areas,

Aceste puncte roşii, aceste suprafeţe roşii

basically provide the food and livelihood

asigură propriu-zis hrana şi mijloacele de trai

for more than half a billion people.

pentru mai mult de jumătate de miliard de oameni.

So that's almost an eighth of society.

Deci aproape a opta parte din societate.

And the sad thing is that, as these coral reefs are lost --

Şi partea tristă este că aceste recife de corali sunt pierdute --

and scientists tell us

şi oamenii de ştiinţă ne spun

that any level of carbon dioxide in the atmosphere above 350 parts per million

că orice nivel de dioxid de carbon din atmosferă mai mare decât 350 părți la milion

is too dangerous for the survival of these reefs --

este prea periculos pentru supravieţuirea acestor recifuri --

we are not only risking the extinction

nu numai că riscăm să dispară

of the entire coral species, the warm water corals,

în totalitate speciile de corali, coralii de apă caldă,

we're not only risking a fourth of all fish species which are in the oceans,

nu numai că riscăm ca o pătrime din speciile de peşti din oceane să dispară

but we are risking the very lives and livelihoods

dar riscăm chiar vieţile şi mijloacele de trai a

of more than 500 million people

mai mult de 500 milioane de oameni

who live in the developing world in poor countries.

care trăiesc în ţări sărace din lumea în curs de dezvoltare.

So in selecting targets of 450 parts per million

Deci atunci când alegem targeturi de 450 părţi la un milion

and selecting two degrees at the climate negotiations,

şi două grade la negocierile climaterice,

what we have done is we've made an ethical choice.

am făcut de fapt o alegere etică.

We've actually kind of made an ethical choice in society

De fapt am făcut o alegere etică în societate

to not have coral reefs.

să nu avem recifuri de corali.

Well what I will say to you in parting

Ei bine, ceea ce vă voi spune în despărţire

is that we may have done that.

este că se poate să fi făcut asta.

Let's think about it and what it means,

Hai să ne gândim la asta şi la ceea ce înseamnă,

but please, let's not do more of that.

dar vă rog, haideţi să facem mai mult decât atât.

Because mother nature only has that much

Deoarece mama natură are

in ecological infrastructure and that much natural capital.

infrastructura ecologică și capitalul natural limitat.

I don't think we can afford too much of such ethical choices.

Nu cred că ne permitem prea multe astfel de alegeri etice.

Thank you.

Vă multumesc.

(Applause)

(Aplauze)