Evolution’s great mystery - Michael Corballis

Traducător: Evelina Herman Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

In the 1980s, a bonobo named Kanzi

În anii '80, o maimuță bonobo numită Kanzi

learned to communicate with humans to an unprecedented extent—

a învățat să comunice cu oamenii la un nivel fără precedent:

not through speech or gestures,

nu prin vorbire sau semne,

but using a keyboard of abstract symbols representing objects and actions.

ci folosind o tastatură cu semne abstracte care simbolizau obiecte și acțiuni.

By pointing to several of these in order, he created sequences to make requests,

Arăta cu degetul simbolurile în ordine, reușind treptat să-și exprime cererile,

answer verbal questions from human researchers,

să răspundă la întrebările puse de cercetători

and refer to objects that weren’t physically present.

și să facă referire la obiecte care nu erau prezente fizic.

Kanzi’s exploits ignited immediate controversy over one question:

Realizările lui Kanzi au declanșat o dispută imediată asupra unei întrebări:

had Kanzi learned language?

a învățat Kanzi limbajul?

What we call language is something more specific than communication.

Când vorbim de limbaj, ne referim la ceva mult mai specific decât comunicarea.

Language is about sharing what’s in our minds:

Prin limbaj ne împărtășim gândurile:

stories, opinions, questions, the past or future,

povești, păreri, întrebări, trecut sau viitor,

imagined times or places, ideas.

timpuri sau locuri imaginate, idei.

It is fundamentally open-ended,

Limbajul este fundamental nelimitat,

and can be used to say an unlimited number of things.

iar cu ajutorul acestuia putem spune un număr infinit de lucruri.

Many researchers are convinced that only humans have language,

Numeroși oameni de știință sunt convinși că doar oamenii au limbaj

that the calls and gestures other species use to communicate are not language.

și că gesturile folosite de alte specii în comunicare nu reprezintă limbajul.

Each of these calls and gestures generally corresponds to a specific message,

Fiecare dintre aceste gesturi corespunde, în general, unui anumit mesaj,

for a limited total number of messages

așadar, cu un număr total limitat de mesaje

that aren’t combined into more complex ideas.

care nu sunt îmbinate pentru a crea idei complexe.

For example, a monkey species might have a specific warning call

De exemplu, o specie de maimuțe poate avea un semnal de alertă specific

that corresponds to a particular predator, like a snake—

care corespunde unui prădător anume, precum un șarpe —

but with language, there are countless ways to say “watch out for the snake.”

dar prin limbaj, avem o mulțime de moduri de a spune „feriți-vă de șarpe".

So far no animal communication seems to have the open-endedness

Până în prezent, comunicarea animalelor nu pare să dețină

of human language.

nemărginirea limbajului uman.

We don’t know for sure what’s going on in animals’ heads,

Nu putem ști sigur ce se află în mintea animalelor

and it's possible this definition of language,

și e posibil ca definiția noastră de limbaj,

or our ways of measuring it, don’t apply to them.

sau felurile prin care îl măsurăm, să nu li se aplice și lor.

But as far as we know, only humans have language.

Până în prezent, știm că doar oamenii au limbaj.

And while humans speak around 7,000 distinct languages,

Oamenii vorbesc în jur de 7.000 de limbi,

any child can learn any language,

iar orice copil poate învăța orice limbă,

indicating that the biological machinery underlying language

fapt care arată că mașinăria biologică care se află la baza limbajului,

is common to all of us.

este comună pentru noi toți.

So what does language mean for humanity?

Ce înseamnă limbajul pentru umanitate?

What does it allow us to do, and how did we come to have it?

Ce ne permite să facem și cum am ajuns să îl deținem?

Exactly when we acquired this capacity is still an open question.

Momentul exact în care am dobândit această capacitate rămâne un mister.

Chimps and bonobos are our closest living relatives,

Cimpanzeii și bonoboșii sunt rudele noastre cele mai apropiate,

but the lineage leading to humans split from the other great apes

dar linia genetică care a dus la oameni s-a separat de ceilalți hominizi

more than four million years ago.

cu mai mult de patru milioane de ani în urmă.

In between, there were many species— all of them now extinct,

Între timp, au existat multe specii — toate acum dispărute,

which makes it very difficult to know if they had language or anything like it.

ceea ce face foarte dificil de știut dacă aveau limbaj sau ceva de acest fel.

Great apes give one potential clue to the origins of language, though:

Hominizii oferă un potențial indiciu cu privire la originile limbajului, însă:

it may have started as gesture rather than speech.

poate a început prin gesturi, nu prin vorbire.

Great apes gesture to each other in the wild much more freely

Hominizii folosesc mai mult gesturi în sălbăticie,

than they vocalize.

în loc să vocalizeze între ei.

Language may have begun to take shape during the Pleistocene,

În timpul Pleistocenului, limbajul a început probabil să prindă contur,

2 to 3 million years ago, with the emergence of the genus Homo

adică acum 2 sau 3 milioane de ani

odată cu apariția genului Homo, care a dat naștere speciei noastre, homo sapiens.

that eventually gave rise to our own species, homo sapiens.

Brain size tripled, and bipedalism freed the hands for communication.

Mărimea creierului s-a triplat, iar bipedalismul a înlesnit

limbajul mâinilor.

There may have been a transition from gestural communication

E posibil să fi existat o tranziție de la comunicarea gestuală

to gestural language—

la limbajul gestual —

from pointing to objects and pantomiming actions—

de la a indica și a mima —

to more efficient, abstract signing.

până la a efectua semne mai eficace și abstracte.

The abstraction of gestural communication would have removed the need for visuals,

Abstracția comunicării gestuale ar fi eliminat nevoia părții vizuale,

setting the stage for a transition to spoken language.

pregătind momentul pentru tranziția la limba vorbită.

That transition would have likely come later, though.

Totuși, această tranziție ar fi avut loc mai târziu.

Articulate speech depends on a vocal tract of a particular shape.

Vorbirea articulată depinde de un aparat fonator de o anumită formă.

Even our closest ancestors, the Neanderthals and Denisovans,

Și strămoșii noștri cei mai apropiați, Neanderthalii și Denisovanii,

had vocal tracts that were not optimal,

aveau aparate fonatoare imperfecte,

though they likely had some vocal capacity,

dar au avut, probabil, o anumită capacitate vocală

and possibly even language.

sau chiar un limbaj.

Only in humans is the vocal tract optimal.

Doar oamenii au aparat fonator optim.

Spoken words free the hands for activities such as tool use and transport.

Rostirea cuvintelor permite mâinilor să utilizeze și să transporte obiecte.

So it may have been the emergence of speech,

Așadar, ceea ce a dus la supremația speciei noastre

not of language itself, that led to the dominance of our species.

ar putea fi apariția vorbirii, nu limbajul în sine.

Language is so intimately tied to complex thought, perception, and motor functions

Limbajul este strâns legat de gândire, percepție și funcții motorii,

that it’s difficult to untangle its biological origins.

astfel încât este dificil să deslușim originile sale biologice.

Some of the biggest mysteries remain:

Unele dintre cele mai mari mistere rămân:

to what extent did language as a capacity shape humanity,

în ce măsură a conturat limbajul umanitatea, ca abilitate,

and to what extent did humanity shape language?

și până la ce punct a conturat limbajul umanitatea?

What came first, the vast number of possible scenarios we can envisage,

Ce a apărut întâi, numărul vast de scenarii pe care le puteam anticipa

or our ability to share them?

sau abilitatea de a le împărtăși?