Why do we kiss under mistletoe? - Carlos Reif

De ce ne sărutăm sub vâsc? - Carlos Reif

Corector: Claudia Pravat

The sight of mistletoe may either send you scurrying

Când vezi vâscul, s-ar putea să vrei s-o iei la fugă,

or if you have your eye on someone,

sau dacă ai pus ochii pe cineva,

awaiting an opportunity beneath its snow white berries.

să aștepți momentul potrivit sub fructele sale albicioase.

But how did the festive Christmas tradition of kissing under mistletoe

Dar cum a luat naştere această tradiţie de Crăciun

come about?

a sărutatului sub vâsc?

The long lived custom intertwines the mythology and biology

Acest obicei străvechi împletește mitologia cu biologia

of this intriguing plant.

acestei fascinante plante.

There are more than 1,000 species of mistletoe which grows the world over.

Există peste 1000 de specii de vâsc care cresc peste tot în lume.

Popoarele antice din Europa erau atât de fascinate

In fact, the ancient Europeans were so captivated

by the plant’s unusual growth habits that they included it in their legends

de modul neobişnuit de creştere al plantei

încât au introdus-o în legende şi mituri.

and myths.

In ancient Rome, Pliny the Elder described how

În Roma antică, Plinius cel Bătrân a descris

the Druid priesthood in ancient England believed that mistletoe

cum preoţii druizi din Anglia antică

credeau că vâscul e o plantă trimisă din cer de către zei.

was a plant dropped down from heaven by the gods;

that explained its unlikely position amongst the high branches

Astfel explicau aşezarea ei ciudată pe ramurile cele mai înalte

of certain trees.

ale anumitor copaci.

They also believed it had powers of healing and bestowing fertility.

De asemenea, credeau că are puteri vindecătoare

şi conferă fertilitate.

Meanwhile, Scandinavian legends told of the plant’s mystical qualities

În Scandinavia, legenda vorbește despre calităţile lui mistice

in the story of the god Baldur and his adoring mother, Frigg,

în povestea zeului Balder şi a mamei sale Frigga,

goddess of love, marriage and fertility.

zeiţa dragostei, căsătoriei şi fertilităţii.

Frigg loved her son so much that she commanded every plant,

Frigga îşi iubea într-atât fiul, încât a cerut plantelor, animalelor

animal and inanimate object to vow they’d never harm him.

şi obiectelor să jure că nu-l vor răni niciodată.

In her fervor, however, she overlooked the mistletoe.

În graba ei însă, a omis vâscul.

The mischievous god Loki realized this oversight,

Loki, zeul cel răutăcios, a realizat această scăpare

and pierced Baldur’s heart with an arrow carved from a mistletoe branch.

și i-a străpuns inima lui Balder cu o săgeată făcută din ramură de vâsc.

Frigg cried tears of such sadness that they formed

Frigga a vărsat lacrimi de tristeţe

the mistletoe’s pearly berries,

care s-au transformat în fructe albe de vâsc,

making the other gods pity her and agree to resurrect Baldur.

şi insuflându-le milă celorlalţi zei, aceştia au decis să-l reînvie pe Balder.

Hearing the news, Frigg became so overjoyed that she transformed

Auzind această veste, Frigga a fost copleşită de bucurie

şi a transformat vâscul dintr-un simbol al morţii

the mistletoe from a symbol of death into one of peace and love.

într-unul al dragostei şi al păcii.

She mandated a one day truce for all fights

Ea a decretat o zi de armistiţiu pentru toate luptele,

and that everyone embraced beneath its branches when they passed

şi toţi cei care trec pe sub ramurile sale să se îmbrăţişeze

to spread more love into the world.

ca să răspândească mai multă dragoste în lume.

In the 17th century, British colonists arriving in the New World

În secolul al XVII-lea, coloniştii britanici ajunși în Lumea Nouă

found a different but very similar looking species of mistletoe.

au găsit o specie de vâsc diferită, dar foarte asemănătoare.

They applied it to these tales of magic, fertility and love,

Au relatat aceste poveşti despre magie, fertilitate și dragoste,

spreading the mistletoe hanging tradition from Europe into America.

răspândind tradiţia din Europa în America.

Până în secolul al XVIII-lea,

By the 18th century, people in Britain had turned this

britanicii au transformat-o într-o tradiţie de Crăciun.

into a Christmas tradition.

But this custom comes down to more than just human imagination.

Dar acest obicei n-a izvorât doar din imaginaţia umană.

All of it was inspired by the plant’s intriguing biology.

Totul a fost inspirat de biologia intrigantă a plantei.

We see mistletoe as a festive decoration, but draped on tree boughs in the wild,

Vedem vâscul ca pe o decoraţie festivă,

dar e o plantă parțial parazită, ataşată pe copaci.

it’s known as a partly parasitic plant.

Mistletoe relies on modified roots called haustoria

Vâscul se bazează pe nişte rădăcini modificate numite haustorii,

that penetrate the tree bark and siphon off the water and minerals

care pătrund în scoarţa copacului și absorb apa și mineralele

trees carry up their trunks.

pe care copacul le transportă prin tulpină.

To colonize nearby trees with its seeds,

Pentru a coloniza copacii din apropiere,

mistletoe depends on birds and other creatures

vâscul se bazează pe păsări și alte creaturi

to do the dispersing.

ca să-i împrăştie seminţele.

Birds that eat the mistletoe’s sticky white berries

Păsările care mănâncă fructele albe şi lipicioase

sometimes get rid of the gluey seeds by wiping them off onto tree bark,

scapă de seminţele lipicioase ştergându-le de scoarţa copacilor.

or with a bit of luck,

Sau cu puţin noroc, le excretă pe copac,

they excrete the indigestible seed onto a tree where it germinates

unde germinează şi încep să crească.

and starts to grow.

With its resilience and foliage that stays lush

Datorită rezistenţei şi a frunzişului care rămâne verde,

even while the surrounding trees lose their leaves,

chiar dacă copacii îşi pierd coroana,

you can see why mistletoe captivated our superstitious ancestors.

putem înţelege de ce vâscul i-a fascinat pe strămoşii superstiţioşi.

They saw these as signs of the plant’s magical qualities and fertility.

Au asociat-o cu fertilitatea şi i-au conferit calităţi magice.

Even today, the mistletoe inspires wonder

Vâscul inspiră fascinație şi în prezent,

with the diversity of wildlife it supports.

prin diversitatea vieţii pe care o susţine.

More than just a parasite, it’s also known as a keystone species.

Mai mult decât un parazit, e cunoscut ca o specie cheie.

It's eaten by a diversity of animals, including deer, elk, squirrels, chipmunks,

E hrană pentru multe animale,

inclusiv cerbi, elani, veverițe, arici, mierle, turturele

porcupines, robins, bluebirds, mourning doves,

and the butterfly genus Delius.

și fluturii Delius.

Some mistletoe species produce dense bushes,

Unele specii de vâsc devin boscheţi deşi,

which are excellent nesting locations for a variety of birds.

care oferă păsărilor un loc bun pentru cuibărit.

And despite their parasitic relationship with trees,

În ciuda relaţiei lor parazitare cu arborii,

mistletoes can also help other plants.

vâscul ajută alte plante.

For instance, juniper sprouts near mistletoe to benefit

De exemplu, ienupărul înmugureşte lângă vâsc

from the visiting berry-eating birds.

şi beneficiază de păsările care-i mănâncă fructele.

Through the many benefits it provides,

Prin avantajele pe care le aduce, vâscul influenţează diversitatea

mistletoe influences diversity and allows ecosystems to flourish.

şi permite ecosistemelor să înflorească.

You might even say, that for this iconic plant,

S-ar putea spune

că viaţa acestei plante imită legenda.

life imitates legend.

In the wild, mistletoe has the power to bring things together.

În sălbăticie, vâscul uneşte vieţuitoarele,

And in our own traditions we see that happening too.

iar în tradiţii, îndeplineşte acelaşi lucru.