What causes panic attacks, and how can you prevent them? - Cindy J. Aaronson

Traducător: Claudia Pravat Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

The body becomes its own corset.

Corpul devine propriul său corset.

Past, present, and future exist as a single force.

Trecutul, prezentul și viitorul există ca o singură forță.

A swing without gravity soars to a terrifying height.

Un leagăn fără gravitație atinge o înălțime înfricoșătoare.

The outlines of people and things dissolve.

Conturul oamenilor și al lucrurilor dispare.

Countless poets and writers have tried to put words

Nenumărați poeți și scriitori au încercat să redea în cuvinte

to the experience of a panic attack—

experiența unui atac de panică,

a sensation so overwhelming, many people mistake it for a heart attack, stroke,

o senzație zdrobitoare confundată de mulți cu un infarct, un accident vascular

or other life-threatening crisis.

sau alte crize care pun viața în pericol.

Though panic attacks don’t cause long-term physical harm,

Cu toate că atacurile de panică nu fac rău fizic pe termen lung,

afterwards, the fear of another attack can limit someone’s daily life—

ulterior frica de un alt atac poate afecta traiul zilnic al persoanei,

and cause more panic attacks.

provocând mai multe atacuri de panică.

Studies suggest that almost a third of us

Studiile arată că aproape o treime dintre noi

will experience at least one panic attack in our lives.

vom experimenta cel puțin un atac de panică în timpul vieții.

And whether it’s your first, your hundredth,

Și fie că e primul sau al 100-lea,

or you’re witnessing someone else go through one,

sau doar ești martor când cineva trece printr-unul,

no one wants to repeat the experience.

nimeni nu vrea să mai treacă prin această experiență.

Even learning about them can be uncomfortable, but it’s necessary—

Chiar și studierea lor e incomodă, dar este necesară,

because the first step to preventing panic attacks is understanding them.

deoarece primul pas pentru a le preveni este să le înțelegem.

At its core, a panic attack is an overreaction to the body’s

În esență, atacul de panică e o reacție exagerată la răspunsul

normal physiological response to the perception of danger.

fiziologic obișnuit al corpului când percepe un pericol.

This response starts with the amygdala,

Acest răspuns începe cu amigdala,

the brain region involved in processing fear.

regiunea din creier unde e procesată frica.

When the amygdala perceives danger,

Când amigdala percepe pericolul,

it stimulates the sympathetic nervous system,

stimulează sistemul nervos simpatic,

which triggers the release of adrenaline.

care generează o descărcare de adrenalină.

Adrenaline prompts an increase in the heart and breathing rate

Adrenalina stimulează o creștere a ritmului inimii și a respirației,

to get blood and oxygen to the muscles of the arms and legs.

pentru a duce sânge și oxigen la mușchii brațelor și ai picioarelor.

This also sends oxygen to the brain, making it more alert and responsive.

Tot astfel se trimite oxigen și la creier, făcându-l mai alert și mai receptiv.

During a panic attack,

În timpul unui atac de panică,

this response is exaggerated well past what would be useful

acest răspuns este exagerat cu mult mai mult decât ar fi cazul

in a dangerous situation,

într-o situație periculoasă,

causing a racing heart, heavy breathing, or hyperventilation.

provocând creșterea pulsului, respirație grea sau hiperventilație.

The changes to blood flow cause lightheadedness

Modificările din fluxul sanguin provoacă amețeli

and numbness in the hands and feet.

și amorțeli la nivelul mâinilor și picioarelor.

A panic attack usually peaks within 10 minutes.

De obicei, un atac de panică își atinge apogeul în zece minute.

Then, the prefrontal cortex takes over from the amygdala

Apoi cortexul prefrontal preia controlul de la amigdală,

and stimulates the parasympathetic nervous system.

stimulând sistemul nervos parasimpatic.

This triggers the release of a hormone called acetylcholine

Aceasta generează eliberarea unui hormon numit acetilcolină,

that decreases the heart rate and gradually winds down the panic attack.

care scade ritmul cardiac și calmează atacul de panică.

In a panic attack, the body’s perception of danger

În timpul atacului de panică, percepția corpului despre pericol

is enough to trigger the response we would have to a real threat— and then some.

e de ajuns să declanșeze un răspuns ca și când pericolul ar fi real.

We don't know for sure why this happens,

Nu știm cu exactitate de ce se întâmplă asta,

but sometimes cues in the environment that remind us

dar semnale din mediul înconjurător ne amintesc câteodată

of traumatic past experience can trigger a panic attack.

de experiențe traumatice din trecut și pot declanșa un atac de panică.

Atacurile de panică pot face parte din tulburările de anxietate,

Panic attacks can be part of anxiety disorders

like PTSD, social anxiety disorder, OCD, and generalized anxiety disorder.

ca PTSD, tulburarea de anxietate socială, OCD și tulburări anxioase generalizate.

Recurring panic attacks, frequent worry about new attacks,

Atacurile de panică recurente, frica de un nou atac

and behavioral changes to avoid panic attacks

și schimbările de comportament pentru a evita un atac de panică

can lead to a diagnosis of a panic disorder.

pot duce la un diagnostic de tulburare de panică.

The two main treatments for panic disorder

Două tratamente principale în tulburarea de panică

are antidepressant medication and cognitive behavioral therapy, or CBT.

sunt medicamentele antidepresive și terapia cognitiv comportamentală, CBT.

Both have about a 40% response rate—

Ambele au o rată de succes de 40%,

though someone who responds to one may not respond to the other.

deși cineva care răspunde la una s-ar putea să nu răspundă la cealaltă.

However, antidepressant medications carry some side effects,

Însă medicamentele antidepresive pot avea efecte secundare,

and 50% of people relapse when they stop taking them.

iar 50% dintre oameni recidivează după ce nu le mai iau.

CBT, meanwhile, is more lasting, with only a 20% relapse rate.

Pe de altă parte, CBT durează mai mult, având rata de recidivă de doar 20%.

The goal of CBT treatment for panic disorder is to help people learn

Scopul CBT în tulburarea de panică e să-i ajute pe oameni să învețe

and practice concrete tools to exert physical, and in turn mental,

și să pună în practică metode concrete pentru a exercita control fizic și mintal

control over the sensations and thoughts associated with a panic attack.

asupra senzațiilor și gândurilor asociate cu un atac de panică.

CBT begins with an explanation of the physiological causes of a panic attack,

CBT începe cu explicarea cauzelor fiziologice ce provoacă atacul de panică,

followed by breath and muscle exercises designed to help people

urmată de exerciții de respirație și relaxare musculară,

consciously control breathing patterns.

pentru a-i ajuta pe oameni să-și controleze conștient respirația.

Next comes cognitive restructuring,

Urmează restructurarea cognitivă,

which involves identifying and changing the thoughts

care implică identificarea și schimbarea gândurilor

that are common during attacks—

care sunt frecvente în timpul unui atac,

such as believing you’ll stop breathing, have a heart attack, or die—

cum ar fi senzația că nu mai poți respira, vei avea un infarct sau vei muri,

and replacing them with more accurate thoughts.

și înlocuirea lor cu gânduri raționale.

The next stage of treatment is exposure to the bodily sensations and situations

Următoarea etapă e expunerea la situații și senzații corporale

that typically trigger a panic attack.

care declanșează de obicei un atac de panică.

The goal is to change the belief, through experience,

Scopul e de a schimba convingerea, prin expunere,

that these sensations and situations are dangerous.

că aceste senzații și situații sunt periculoase.

Even after CBT, taking these steps isn’t easy in the grip of an attack.

Chiar și după CBT, urmărirea acestor pași nu e simplă în ghearele unui atac.

But with practice, these tools can both prevent and de-escalate attacks,

Dar prin antrenament, aceste metode pot preveni și diminua un atac,

and ultimately reduce the hold of panic on a person’s life.

iar în cele din urmă pot reduce panica din viața unei persoane.

Outside formal therapy,

Dincolo de terapia specifică,

many panickers find relief from the same beliefs CBT aims to instill:

multe persoane găsesc alinare în aceleași idei propuse de CBT:

that fear can’t hurt you, but holding on to it will escalate panic.

frica nu-ți face rău, dar va degenera în panică dacă persiști în ea.

Even if you’ve never had a panic attack,

Chiar dacă nu ai avut niciodată un atac de panică,

understanding them will help you identify one in yourself or someone else—

înțelegerea acestora te va ajuta să le identifici la tine și la ceilalți,

and recognizing them is the first step in preventing them.

iar cunoașterea e primul pas în prevenirea lor.