Are all of your memories real? - Daniel L. Schacter

Traducător: George Ovidiu Panaite Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

In a study in the 1990s,

Într-un studiu din anii '90,

participants recalled getting lost in a shopping mall as children.

participanții își aminteau că s-au pierdut într-un mall când erau copii.

Some shared these memories in vivid detail—

Unii au povestit amintirile în detaliu,

one even remembered that the old man who rescued him

o persoană amintindu-și că bătrânul care l-a salvat

was wearing a flannel shirt.

purta o cămașă din flanelă.

But none of these people had actually gotten lost in a mall.

Dar niciunul dintre acești oameni nu se pierduseră de fapt în mall.

They produced these false memories

Au creat aceste amintiri false

when the psychologists conducting the study told them they’d gotten lost,

atunci când psihologii care țineau studiul le-au spus că s-au pierdut,

and although they might not remember the incident,

și chiar dacă ei nu-și aminteau incidentul,

their parents had confirmed it.

părinții lor au confirmat lucrul acesta.

And it wasn’t just one or two people who thought they remembered getting lost—

Și nu au fost doar una-două persoane care își aminteau că se pierduseră.

a quarter of the participants did.

Un sfert din participanți au făcut asta.

These findings may sound unbelievable,

Aceste descoperiri pot suna incredibile,

but they actually reflect a very common experience.

dar ele reflectă o experiență foarte comună.

Our memories are sometimes unreliable.

Amintirile noastre nu sunt de încredere uneori.

And though we still don’t know precisely what causes this fallibility

Și chiar dacă nu știm exact ce cauzează aceste erori

on a neurological level,

la nivel neurologic,

research has highlighted some of the most common ways our memories

studiile au evidențiat cele mai dese căi prin care memoria noastră

diverge from what actually happened.

se abate de la ceea ce s-a întâmplat.

The mall study highlights how we can incorporate information

Studiul din mall ne arată cum putem încorpora informații

from outside sources,

din surse externe,

like other people or the news,

precum alte persoane sau știri,

into our personal recollections without realizing it.

în amintirile noastre personale, fără să realizăm.

This kind of suggestibility is just one influence on our memories.

Acest tip de sugestie e doar una din influențele asupra memoriei noastre.

Take another study,

Să luăm un alt studiu,

in which researchers briefly showed a random collection of photographs

în care cercetătorii au prezentat o colecție aleatorie de fotografii

to a group of participants,

unui grup de participanți,

including images of a university campus none of them had ever visited.

incluzând imagini cu un campus universitar pe care niciunul dintre ei nu-l vizitase.

When shown the images three weeks later,

Când li s-au arătat imaginile peste trei săptămâni,

a majority of participants said that they had probably or definitely

majoritatea dintre ei au spus că probabil sau sigur

visited the campus in the past.

au vizitat acel campus în trecut.

The participants misattributed information from one context— an image they’d seen—

Participanții au atribut greșit informația dintr-un context, o imagine,

onto another— a memory of something they believed they actually experienced.

unui alt context, o amintire a ceva ce credeau că au trăit pe viu.

In another experiment, people were shown an image of a magnifying glass,

Într-un alt experiment, persoanelor li s-au arătat imaginea unei lupe,

and then told to imagine a lollipop.

iar apoi li s-a spus să își imagineze o acadea.

They frequently recalled that they saw the magnifying glass and the lollipop.

Și-au amintit apoi că au văzut și lupa, și acadeaua.

They struggled to link the objects to the correct context—

S-au chinuit să atribuie obiectele contextului corect,

whether they actually saw them, or simply imagined them.

dacă le-au văzut cu adevărat sau doar și le-au imaginat.

Another study, where a psychologist questioned over 2,000 people

Un alt studiu în care un psiholog a întrebat peste 2.000 de persoane

on their views about the legalization of marijuana,

părerea lor despre legalizarea marijuanei,

highlights yet another kind of influence on memory.

evidențiază un alt tip de influență asupra memoriei.

Participants answered questions in 1973 and 1982.

Participanții au răspuns la întrebări în 1973 și în 1982.

Those who said they had supported marijuana legalization in 1973,

Cei care au spus că susțineau legalizarea marijuanei în 1973,

but reported they were against it in 1982,

dar au raportat că erau împotriva ei în 1982,

were more likely to recall that they were actually against legalization in 1973—

erau mai probabil să-și amintească de fapt că erau împotriva legalizării și în 1973,

bringing their old views in line with their current ones.

sincronizându-și opiniile vechi cu cele noi.

Our current opinions, feelings, and experiences

Opiniile, trăirile și experiențele noastre actuale

can bias our memories of how we felt in the past.

pot influența amintirile a ceea ce am simțit în trecut.

In another study,

Într-un alt studiu,

researchers gave two groups of participants background information

cercetătorii le-au dat participanților din două grupuri informații

on a historical war and asked them to rate the likelihood that each side would win.

despre un război istoric, ca aceștia să estimeze șansele părților de a câștiga.

They gave each group the same information,

Au oferit aceleași informații fiecărui grup,

except that they only told one group who had actually won the war—

doar că au spus unui singur grup cine a câștigat de fapt războiul.

the other group didn’t know the real world outcome.

Celălalt grup nu a știut rezultatul real.

In theory, both groups’ answers should be similar,

În teorie, răspunsurile ambelor grupuri ar trebui să fie similare,

because the likelihood of each side winning

pentru că șansele ca fiecare parte să câștige

isn’t effected by who actually won—

nu sunt afectate de cine a câștigat cu adevărat.

if there’s a 20% chance of thunderstorms, and a thunderstorm happens,

Dacă există 20% șanse de furtună, iar o furtună are loc,

the chance of thunderstorms doesn’t retroactively go up to 100%.

șansele de furtună nu se schimbă retroactiv în 100%.

Still, the group that knew how the war ended

Totuși, grupul care știa cum a luat sfârșit războiul,

rated the winning side as more likely to win than the group who did not.

a dat părții victorioase mai multe șanse față de grupul care nu știa rezultatul.

All of these fallibilities of memory can have real-world impacts.

Toate aceste erori de memorie pot avea un impact în viața reală.

If police interrogations use leading questions with eye witnesses or suspects,

Dacă interogatoriile poliției au întrebări sugestive pentru suspecți sau martori,

suggestibility could result in incorrect identifications or unreliable confessions.

acestea ar putea rezulta în identificări incorecte sau mărturii false.

Even in the absence of leading questions,

Chiar și în absența întrebărilor sugestive,

misattribution can lead to inaccurate eyewitness testimony.

atribuirea incorectă poate conduce la mărturii eronate.

In a courtroom,

Într-o sală de judecată,

if a judge rules a piece of evidence inadmissible

dacă un judecător consideră o parte din evidență inadmisibilă

and tells jurors to disregard it, they may not be able to do so.

și le spune juraților să o refuze, e posibil ca aceștia să nu o poată face.

In a medical setting, if a patient seeks a second opinion

Într-un cadru medical, dacă un pacient cere o a doua opinie,

and the second physician is aware of the first one’s diagnosis,

iar cel de-al doilea medic știe primul diagnostic,

that knowledge may bias their conclusion.

acea informație i-ar putea influența concluzia.

Our memories are not ironclad representations of reality,

Amintirile noastre nu sunt reprezentări fără cusur ale realității,

but subjective perceptions.

ci percepții subiective.

And there’s not necessarily anything wrong with that—

Și nu e neapărat ceva în neregulă cu asta,

the problems arise when we treat memory as fact,

problemele apar atunci când tratăm amintirile ca fapte reale,

rather than accepting this fundamental truth

în loc să acceptăm acest adevăr universal

about the nature of our recollections.

despre natura amintirilor noastre.