Is life meaningless? And other absurd questions - Nina Medvinskaya

Traducător: Veronica Muntean Corector: Mirel-Gabriel Alexa

Albert Camus grew up surrounded by violence.

Albert Camus crescuse înconjurat de violență.

His homeland of Algeria was mired in conflict between native Algerians

Patria sa, Algeria, fusese prinsă

în conflictul dintre nativii algerieni și europenii francezi colonizatori.

and colonizing French Europeans.

He lost his father in the First World War,

Își pierduse tatăl în Primul Război Mondial

and was deemed unfit to fight in the second.

și a fost considerat inapt pentru a lupta în cel de-al doilea.

Battling tuberculosis in France and confronting the war's devastation

Suferind de tuberculoză în Franța și înfruntând devastarea războiului

as a resistance journalist, Camus grew despondent.

ca jurnalist de rezistență, Camus a crescut deprimat.

He couldn’t fathom any meaning behind all this endless bloodshed and suffering.

El nu a putut înțelege sensul acestor vărsări de sânge și suferințe.

He asked: if the world was meaningless,

Se întreba: „Dacă lumea nu ar avea sens,

could our individual lives still hold value?

viețile noastre ar mai avea vreo valoare?”

Many of Camus’ contemporaries were exploring similar questions

Mulți dintre contemporanii lui Camus explorau întrebări similare,

under the banner of a new philosophy called existentialism.

sub înfățișarea unei filozofii noi numită existențialism.

Existentialists believed people were born as blank slates,

Existențialiștii spuneau că oamenii se nasc ca „tabula rasa”,

each responsible for creating their life’s meaning amidst a chaotic world.

fiecare fiind responsabil de a-și crea sensul vieții într-o lume haotică.

But Camus rejected their school of thought.

Însă Camus a respins curentul lor de gândire.

He argued all people were born with a shared human nature

El susținea că oamenii s-au născut cu o fire umană comună

that bonded them toward common goals.

care îi unea în scopuri comune.

One such goal was to seek out meaning despite the world’s arbitrary cruelty.

Un scop era căutarea sensului în pofida cruzimii arbitrare a lumii.

Camus viewed humanity’s desire for meaning and the universe’s silent indifference

Camus considera dorința omenirii de a afla sensul

și indiferența tăcută a universului drept două piese de puzzle incompatibile

as two incompatible puzzle pieces,

and considered trying to fit them together to be fundamentally absurd.

și considera absurdă încercarea de a le potrivi.

This tension became the heart of Camus’ Philosophy of the Absurd,

Această presiune a devenit nucleul filozofiei absurdului a lui Camus,

which argued that life is inherently futile.

în care susținea că viața în sine este inutilă.

Exploring how to live without meaning

Explorarea modului de a trăi o viață lipsită de sens

became the guiding question behind Camus’ early work,

a devenit firul logic din spatele creației timpurii a lui Camus,

which he called his “cycle of the absurd.”

pe care o numea „ciclul absurdului”.

The star of this cycle, and Camus’ first published novel,

Vedeta acestui ciclu și primul său roman publicat

offers a rather bleak response.

oferă un răspuns cam sumbru.

"The Stranger" follows Meursault, an emotionally detached young man

„Străinul” povestește despre Meursault, un tânăr detașat emoțional

who doesn’t attribute much meaning to anything.

care nu conferă prea mult sens la nimic.

He doesn’t cry at his mother’s funeral,

El nu plânge la înmormântarea mamei sale,

he supports his neighbor’s scheme to humiliate a woman,

sprijină planul vecinului său de a umili o femeie

he even commits a violent crime — but Meaursault feels no remorse.

și chiar comite o crimă violentă, însă Meaursault nu simte vreo remușcare.

For him the world is pointless and moral judgment has no place in it.

Pentru el lumea e fără rost, iar judecata morală nu-și are loc.

This attitude creates hostility between Meursault

Această atitudine creează ostilitate

între Meursault și societatea civilizată în care trăiește,

and the orderly society he inhabits,

slowly increasing his alienation until the novel’s explosive climax.

astfel crescându-și înstrăinarea până în punctul culminant al romanului.

Unlike his spurned protagonist, Camus was celebrated for his honest philosophy.

Spre deosebire de protagonistul său,

Camus a fost apreciat pentru filozofia sa sinceră.

"The Stranger" catapulted him to fame, and Camus continued producing works

„Străinul” l-a adus pe culmile faimei și Camus a continuat să scrie lucrări

that explored the value of life amidst absurdity

ce explorau valoarea vieții pe fundalul absurdității;

many of which circled back to the same philosophical question:

multe dintre ele reveneau la aceeași întrebare filozofică:

if life is truly meaningless,

dacă viața e lipsită de sens,

is committing suicide the only rational response?

sinuciderea ar putea fi unicul răspuns rațional?

Camus’ answer was an emphatic “no.”

Răspunsul lui Camus a fost un „nu” categoric.

There may not be any explanation for our unjust world,

S-ar putea să nu fie nicio explicație pentru lumea noastră nedreaptă,

but choosing to live regardless is the deepest expression

însă alegerea vieții e cea mai profundă expresie a libertății noastre.

of our genuine freedom.

Camus explains this in one of his most famous essays

Camus explică acest fapt în unul din faimoasele sale eseuri

which centers on the Greek myth of Sisyphus.

care se bazează pe mitul grec al lui Sisif.

Sisyphus was a king who cheated the gods,

Sisif a fost un rege care a înșelat zeii

and was condemned to endlessly roll a boulder up a hill.

și a fost condamnat pe veșnicie

să urce un bolovan până în vârful unui deal.

The cruelty of his punishment lies in its singular futility,

Cruzimea pedepsei lui constă în simpla inutilitate,

but Camus argues all of humanity is in the same position.

însă Camus susține că omenirea se află în aceeași situație.

And only when we accept the meaninglessness of our lives

Și doar atunci când acceptăm inutilitatea vieții noastre

can we face the absurd with our heads held high.

vom putea face față absurdului ținând capul sus.

As Camus says, when the king chooses to begin his relentless task once more,

Precum zice Camus când regele alege să-și reînceapă sarcina necontenită:

“One must imagine Sisyphus happy.”

„Trebuie să ne imaginăm că Sisif e fericit.”

Camus’ contemporaries weren’t so accepting of futility.

Contemporanii lui Camus nu prea acceptau inutilitatea.

Many existentialists advocated for violent revolution

Mulți existențialiști pledau pentru revoluție violentă

to upend systems they believed were depriving people of agency and purpose.

pentru a distruge sistemele care-i privau pe oamenii de putere și scop.

Camus responded with his second set of work: the cycle of revolt.

Camus a răspuns cu al doilea set de lucrări: ciclul revoltei.

In "The Rebel," he explored rebellion as a creative act,

În „Rebelul” el a explorat rebeliunea

drept o acțiune creativă și nu una destructivă.

rather than a destructive one.

Camus believed that inverting power dynamics

Camus credea că inversarea dinamicii puterii

only led to an endless cycle of violence.

doar ducea spre un ciclu etern de violență.

Instead, the way to avoid needless bloodshed

În schimb, pentru a evita vărsarea de sânge inutilă

is to establish a public understanding of our shared human nature.

e necesară stabilirea unei viziuni publice asupra firii umane comune.

Ironically, it was this cycle of relatively peaceful ideas

Ironic, anume acest ciclu de idei relativ pașnice

that triggered his fallout with many fellow writers and philosophers.

a generat neînțelegeri între el și colegii săi scriitori și filosofi.

Despite the controversy,

În ciuda controversei,

Camus began work on his most lengthy and personal novel yet:

Camus a început să scrie cel mai lung

și cel mai personal roman al său de până atunci:

an autobiographical work entitled "The First Man."

o lucrare autobiografică intitulată „Primul om”.

The novel was intended to be the first piece in a hopeful new direction:

Romanul intenționa să fie primul pas spre o nouă direcție plină de speranță:

the cycle of love.

ciclul dragostei.

But in 1960, Camus suddenly died in a car accident

Însă în 1960, Camus a murit subit într-un accident de mașină,

that can only be described as meaningless and absurd.

fapt ce poate fi descris ca fiind lipsit de sens și absurd.

While the world never saw his cycle of love,

Deși lumea nu a mai văzut ciclul său de dragoste,

his cycles of revolt and absurdity continue to resonate with readers today.

ciclurile sale de revoltă și absurditate continuă să rezoneze cu cititorii de azi.

His concept of absurdity has become a part of world literature,

Conceptul său de absurditate a devenit o parte a literaturii mondiale,

20th century philosophy, and even pop culture.

a filozofiei secolului XX și chiar a culturii pop.

Today, Camus remains a trusted guide for moments of uncertainty;

În prezent, Camus rămâne un ghid de încredere

în momentele de incertitudine;

his ideas defiantly imbuing a senseless world with inspiration

ideile sale imprimă sfidător

o lume lipsită de sens cu inspirație și nu cu înfrângere.

rather than defeat.