How does alcohol make you drunk? - Judy Grisel

Traducător: Ana P Corector: Claudia Pravat

Ethanol: this molecule, made of little more than a few carbon atoms,

Etanol: această moleculă cu câțiva atomi de carbon în plus

is responsible for drunkenness.

este responsabilă de beție.

Often simply referred to as alcohol,

Deseori numită simplu alcool,

ethanol is the active ingredient in alcoholic beverages.

etanolul e ingredientul activ din băuturile alcoolice.

Its simplicity helps it sneak across membranes

Simplitatea sa îl ajută să se strecoare printre membrane

and nestle into a many different nooks,

și să se cuibărească într-o mulțime de unghere,

producing a wide range of effects compared to other, clunkier molecules.

producând o gamă largă de efecte în comparație cu molecule mai greoaie.

So how exactly does it cause drunkenness,

Cum anume provoacă starea de beție

and why does it have dramatically different effects on different people?

și de ce are efecte atât de variate asupra diferitelor persoane?

To answer these questions,

Pentru a răspunde,

we’ll need to follow alcohol on its journey through the body.

va trebui să urmărim alcoolul în călătoria sa prin corp.

Alcohol lands in the stomach and is absorbed into the blood

Alcoolul ajunge în stomac și este absorbit în sânge

through the digestive tract, especially the small intestine.

prin tractul digestiv, în special intestinul subțire.

The contents of the stomach impact alcohol’s ability

Conținutul stomacului influențează capacitatea alcoolului

to get into the blood because after eating, the pyloric sphincter,

de a intra în sânge, deoarece după masă sfincterul piloric,

which separates the stomach from the small intestine, closes.

care separă stomacul de intestinul subțire, se închide.

So the level of alcohol that reaches the blood after a big meal

Deci nivelul de alcool care ajunge în sânge după o masă consistentă

might only be a quarter that from the same drink on an empty stomach.

s-ar putea să fie doar un sfert din aceeași băutură pe stomacul gol.

From the blood, alcohol goes to the organs,

Din sânge, alcoolul se duce la organe,

especially those that get the most blood flow:

în special la cele cu cel mai mare flux sanguin:

the liver and the brain.

ficatul și creierul.

It hits the liver first, and enzymes in the liver

Ajunge mai întâi la ficat, iar enzimele din ficat

break down the alcohol molecule in two steps.

descompun molecula de alcool în două etape.

First, an enzyme called ADH turns alcohol into acetaldehyde, which is toxic.

Mai întâi, enzima ADH transformă alcoolul în acetaldehidă, care e toxică.

Then, an enzyme called ALDH converts the toxic acetaldehyde to non-toxic acetate.

Apoi, enzima numită ALDH transformă acetaldehida toxică în acetat netoxic.

As the blood circulates, the liver eliminates alcohol continuously—

Pe măsură ce sângele circulă, ficatul elimină continuu alcoolul,

but this first pass of elimination determines how much alcohol

dar acest prim triaj determină cât de mult alcool

reaches the brain and other organs.

ajunge la creier și la alte organe.

Brain sensitivity is responsible for the emotional, cognitive,

Sensibilitatea creierului e responsabilă pentru efectele emoționale, cognitive

and behavioral effects of alcohol— otherwise known as drunkenness.

și comportamentale ale alcoolului, altfel cunoscute sub numele de beție.

Alcohol turns up the brain’s primary brake, the neurotransmitter GABA,

Alcoolul dă drumul la frâna principală a creierului, neurotransmițătorul GABA,

and turns down its primary gas, the neurotransmitter glutamate.

și oprește combustibilul principal, glutamatul neurotransmițător.

This makes neurons much less communicative,

Acest lucru face neuronii mult mai puțin comunicativi,

and users feel relaxed at moderate doses, fall asleep at higher doses,

iar consumatorii se simt relaxați la doze moderate, adorm la doze mai mari,

and can impede the brain activity necessary for survival at toxic doses.

iar în doze toxice e afectată activitatea creierului necesară supraviețuirii.

Alcohol also stimulates a small group of neurons

Alcoolul stimulează, de asemenea, un grup mic de neuroni

that extends from the midbrain to the nucleus accumbens,

care se extind din creierul mijlociu la nucleul accumbens,

a region important for motivation.

o regiune importantă pentru motivație.

Like all addictive drugs,

Ca toate drogurile ce dau dependență,

it prompts a squirt of dopamine in the nucleus accumbens

alcoolul provoacă eliberarea dopaminei în nucleul accumbens,

which gives users a surge of pleasure.

lucru care oferă plăcere consumatorului.

Alcohol also causes some neurons to synthesize and release endorphins.

De asemenea, alcoolul face ca unii neuroni să sintetizeze și să elibereze endorfine.

Endorphins help us to calm down in response to stress or danger.

Endorfinele ne ajută să ne calmăm în condiții de stres sau pericol.

Elevated levels of endorphins contribute to the euphoria

Nivelurile ridicate de endorfine duc la senzația de euforie

and relaxation associated with alcohol consumption.

și relaxare asociate consumului de alcool.

Finally,

as the liver’s breakdown of alcohol outpaces the brain’s absorption,

În cele din urmă,

descompunerea moleculei de către ficat depășește absorbția în creier,

drunkenness fades away.

iar beția dispare.

Individual differences at any point in this journey

Diferențele individuale în orice punct al acestui traseu

can cause people to act more or less drunk.

pot face ca oamenii să pară mai mult sau mai puțin beți.

For example, a man and a woman who weigh the same and drink the same amount

Un bărbat și o femeie cu greutăți identice și care beau aceeași cantitate la masă

during an identical meal will still have different blood alcohol concentrations,

vor avea concentrații diferite de alcool în sânge,

or BACs.

sau BAC.

This is because women tend to have less blood—

Asta datorită faptului că femeile au mai puțin sânge

women generally have a higher percentage of fat,

și au în general un procent mai mare de grăsime,

which requires less blood than muscle.

care necesită mai puțin sânge decât mușchi.

A smaller blood volume, carrying the same amount of alcohol,

Un volum mai mic de sânge, care poartă aceeași cantitate de alcool,

means the concentration will be higher for women.

înseamnă o concentrație mai mare pentru femei.

Genetic differences in the liver’s alcohol processing enzymes also influence BAC.

Și diferențele genetice în enzimele ce procesează alcoolul influențează BAC.

And regular drinking can increase production of these enzymes,

Iar consumul regulat de alcool crește producția acestor enzime,

contributing to tolerance.

ducând la toleranță.

On the other hand, those who drink excessively for a long time

Pe de altă parte, cei care beau în exces pentru o lungă perioadă de timp

may develop liver damage, which has the opposite effect.

pot dezvolta leziuni hepatice, ceea ce are efect invers.

Meanwhile, genetic differences in dopamine, GABA,

Între timp, diferențele genetice în transmiterea dopaminei, GABA

and endorphin transmission may contribute to risk

și endorfinelor poate contribui la riscul

for developing an alcohol use disorder.

de a dezvolta o afecțiune legată de consumul de alcool.

Those with naturally low endorphin or dopamine levels may self-medicate

Cei cu niveluri scăzute de endorfine sau dopamină se pot automedica

through drinking.

prin consumul de alcool.

Some people have a higher risk for excessive drinking

Unii oameni au un risc crescut pentru consumul de alcool,

due to a sensitive endorphin response that increases the pleasurable effects

datorat răspunsului sensibil la endorfine, care crește efectele plăcute

of alcohol.

ale alcoolului.

Others have a variation in GABA transmission

Alții au o variație în transmisia GABA

that makes them especially sensitive to the sedative effects of alcohol,

care îi face deosebit de sensibili la efectele sedative ale alcoolului,

which decreases their risk of developing disordered drinking.

ceea ce le reduce riscul de a dezvolta afecțiuni.

Meanwhile, the brain adapts to chronic alcohol consumption by reducing GABA,

În timp, creierul se adaptează la consumul cronic de alcool, reducând GABA,

dopamine, and endorphin transmission, and enhancing glutamate activity.

transmisia dopaminei și a endorfinelor și îmbunătățind activitatea glutamatului.

This means regular drinkers tend to be anxious, have trouble sleeping,

Asta înseamnă că cei care beau frecvent sunt neliniștiți, au probleme cu somnul

and experience less pleasure.

și simt mai puțină plăcere.

These structural and functional changes can lead to disordered use

Modificările structurale și funcționale pot duce la un consum nesănătos,

when drinking feels normal, but not drinking is uncomfortable,

când dacă bei, te simți normal, dar când nu bei ești indispus,

establishing a vicious cycle.

dezvoltând un cerc vicios.

So both genetics and previous experience impact how a person experiences alcohol—

Genetica și experiența anterioară influențează efectele alcoolului,

which means that some people are more prone

unii oameni fiind mai predispuși

to certain patterns of drinking than others,

la anumite tipare de băut decât alții,

and a history of consumption leads to neural and behavioral changes.

iar un consum îndelungat provoacă modificări neuronale și de comportament.