Volcanic eruption explained - Steven Anderson

Traducător: Raluca Andrus Corector: Mirel-Gabriel Alexa

In February of 1942, Mexican farmer Dionisio Pulido

În februarie 1942, fermierul mexican Dionisio Pulido

thought he heard thunder coming from his cornfield.

a crezut că a auzit un tunet venind dinspre lanul său de porumb.

However, the sound wasn’t coming from the sky.

Cu toate acestea, sunetul nu venea din cer.

The source was a large, smoking crack emitting gas and ejecting rocks.

Sursa era o crăpătură mare, fumegândă care emitea gaz și ejecta roci.

This fissure would come to be known as the volcano Paricutin,

Această fisură avea să fie cunoscută sub numele de vulcanul Paricutin,

and over the next 9 years, its lava and ash would cover over 200 square km.

iar în următorii 9 ani, lava și cenușa sa aveau să acopere peste 200 km pătrați.

But where did this new volcano come from,

Dar de unde a apărut acest nou vulcan,

and what triggered its unpredictable eruption?

și ce a declanșat erupția sa imprevizibilă?

The story of any volcano begins with magma.

Povestea oricărui vulcan începe cu magma.

Often, this molten rock forms in areas where ocean water

Adesea, această rocă topită se formează în zone în care apa oceanului

is able to slip into the Earth’s mantle and lower the layer’s melting point.

reușește să alunece în mantaua Pământului și reduce punctul de topire al stratului.

The resulting magma typically remains under the Earth’s surface

Magma rezultată rămâne de obicei sub suprafața Pământului

thanks to the delicate balance of three geological factors.

datorită echilibrului delicat a trei factori geologici.

The first is lithostatic pressure.

Primul este presiunea litostatică.

This is the weight of the Earth’s crust pushing down on the magma below.

Aceasta e greutatea scoarței Pământului care împinge în jos magma de dedesubt.

Magma pushes back with the second factor, magmastatic pressure.

Magma ripostează cu al doilea factor, presiunea magmastatică.

The battle between these forces strains the third factor:

Bătălia dintre aceste forțe presează cel de-al treilea factor:

the rock strength of the Earth’s crust.

forța de rezistență a scoarței Pământului.

Usually, the rock is strong enough and heavy enough

De obicei, roca este destul de puternică și destul de grea

to keep the magma in place.

încât să țină magma la locul ei.

But when this equilibrium is thrown off, the consequences can be explosive.

Dar când echilibrul dispare, consecințele pot fi explozive.

One of the most common causes of an eruption

Una dintre cele mai cunoscute cauze ale unei erupții

is an increase in magmastatic pressure.

este o creștere în presiunea magmastatică.

Magma contains various elements and compounds,

Magma conține diverse elemente și compuși,

many of which are dissolved in the molten rock.

multe dintre ele fiind dizolvate în roca topită.

At high enough concentrations, compounds like water or sulfur no longer dissolve,

La concentrații destul de mari, compușii precum apa sau sulful nu se mai dizolvă

and instead form high-pressure gas bubbles.

și formează în schimb bule gazoase de înaltă presiune.

When these bubbles reach the surface,

Când aceste bule ating suprafața,

they can burst with the force of a gunshot.

pot izbucni cu forța unui foc de armă.

And when millions of bubbles explode simultaneously,

Iar când milioane de bule explodează simultan,

the energy can send plumes of ash into the stratosphere.

energia poate trimite nori de cenușă în stratosferă.

But before they pop, they act like bubbles of C02 in a shaken soda.

Dar înainte de a se sparge, acționează ca niște bule de C02 într-un sifon agitat.

Their presence lowers the magma’s density,

Prezența lor scade densitatea magmei

and increases the buoyant force pushing upward through the crust.

și crește forța ascensională ce împinge în sus prin scoarță.

Many geologists believe this process was behind the Paricutin eruption

Mulți geologi cred că acest proces s-a aflat în spatele erupției Paricutin

in Mexico.

din Mexic.

There are two known natural causes for these buoyant bubbles.

Sunt două cauze naturale cunoscute pentru aceste bule plutitoare.

Sometimes, new magma from deeper underground

Uneori, magma nouă din subteranul adânc

brings additional gassy compounds into the mix.

aduce compuși gazoși suplimentari în amestec.

But bubbles can also form when magma begins to cool.

Dar bulele pot apărea și când magma începe să se răcească.

In its molten state, magma is a mixture of dissolved gases and melted minerals.

În starea sa topită, magma e un amestec de gaze dizolvate și minerale topite.

As the molten rock hardens, some of those minerals solidify into crystals.

Pe măsură ce roca topită se întărește, câteva dintre minerale devin cristale.

This process doesn’t incorporate many of the dissolved gasses,

Acest proces nu încorporează multe dintre gazele dizolvate,

resulting in a higher concentration of the compounds

rezultând într-o concentrație mai mare a compușilor

that form explosive bubbles.

care formează bulele explozive.

Not all eruptions are due to rising magmastatic pressure—

Nu toate erupțiile apar din cauza creșterii presiunii magmastatice.

sometimes the weight of the rock above can become dangerously low.

Uneori greutatea rocii de deasupra poate deveni periculos de scăzută.

Landslides can remove massive quantities of rock from atop a magma chamber,

Alunecările de teren pot elimina cantități mari de rocă din vârful camerei magmatice,

dropping the lithostatic pressure and instantly triggering an eruption.

scăzând presiunea litostatică și declanșând imediat o erupție.

This process is known as “unloading”

Acest proces este cunoscut sub numele de „descărcare”

and it’s been responsible for numerous eruptions,

și a fost responsabil pentru numeroase erupții,

including the sudden explosion of Mount St. Helens in 1980.

inclusiv explozia neașteptată din Muntele Sf. Elena din 1980.

But unloading can also happen over longer periods of time

Dar descărcarea se poate întâmpla și pe perioade mai lungi de timp

due to erosion or melting glaciers.

din cauza eroziunii sau topirii ghețarilor.

In fact, many geologists are worried that glacial melt

De fapt, mulți geologi sunt îngrijorați că topirea glaciară

caused by climate change could increase volcanic activity.

cauzată de schimbările climatice ar putea crește activitatea vulcanică.

Finally, eruptions can occur when the rock layer is no longer strong enough

Așadar, erupțiile pot apărea când stratul de rocă nu mai e suficient de puternic

to hold back the magma below.

pentru a reține magma de dedesubt.

Acidic gases and heat escaping from magma

Gazele acide și căldura care scapă din magmă

can corrode rock through a process called hydrothermal alteration,

pot coroda roca printr-un proces numit alterare hidrotermică,

gradually turning hard stone into soft clay.

transformând treptat piatra dură în pământ moale.

The rock layer could also be weakened by tectonic activity.

Stratul de rocă ar putea fi slăbit și prin activitatea tectonică.

Earthquakes can create fissures allowing magma to escape to the surface,

Cutremurele pot crea fisuri, permițând magmei să iasă la suprafață,

and the Earth’s crust can be stretched thin

și scoarța Pământului poate fi subțiată

as continental plates shift away from each other.

întrucât plăcile tectonice se îndepărtează unele de celelalte.

Unfortunately, knowing what causes eruptions

Din nefericire, cunoscând cauzele erupțiilor

doesn’t make them easy to predict.

nu le face ușor de prezis.

While scientists can roughly determine the strength and weight

Deși cercetătorii pot determina cu aproximație puterea și greutatea

of the Earth’s crust,

scoarței terestre,

the depth and heat of magma chambers makes measuring changes

adâncimea și căldura camerelor magmatice face ca măsurarea schimbărilor

in magmastatic pressure very difficult.

în presiunea magmastatică să fie foarte dificilă.

But volcanologists are constantly exploring new technology

Dar vulcanologii explorează constant noi tehnologii

to conquer this rocky terrain.

pentru a cuceri acest teren stâncos.

Advances in thermal imaging have allowed scientists

Progresele în imagistica termică le-a permis cercetătorilor

to detect subterranean hotspots.

să detecteze puncte fierbinți din subteran.

Spectrometers can analyze gases escaping magma.

Spectrometrele pot analiza gazele eliberate de magmă.

And lasers can precisely track the impact of rising magma on a volcano’s shape.

Iar laserele pot urmări impactul exact al magmei asupra formei vulcanilor.

Hopefully, these tools will help us better understand these volatile vents

Să sperăm că aceste unelte ne vor ajuta să înțelegem mai bine

aceste orificii volatile și erupțiile lor explozive.

and their explosive eruptions.