Stuart Firestein: The pursuit of ignorance

Traducător: Ana-Elena Vasile Corector: Aurora Gartrell

There is an ancient proverb that says

Un vechi proverb spune

it's very difficult to find a black cat in a dark room,

că e greu să găsești o pisică neagră într-o cameră întunecată,

especially when there is no cat.

mai ales când ea nu-i acolo...

I find this a particularly apt description of science

Asta-i o descriere potrivită, în special pentru știință

and how science works --

și pentru cum funcționează ea:

bumbling around in a dark room, bumping into things,

împiedicându-se într-o cameră întunecată, lovindu-se de lucruri,

trying to figure out what shape this might be,

încercând să-și dea seama ce formă ar fi asta, ailaltă;

what that might be,

there are reports of a cat somewhere around,

se spune că e o pisică prin apropiere,

they may not be reliable, they may be,

zvonurile ar putea fi întemeiate sau nu și așa mai departe.

and so forth and so on.

Now I know this is different than the way most people

Viziunea asta e diferă faţă de părerea încetăţenită despre ştiinţă.

think about science.

Science, we generally are told,

Ni se spune că știința are un mecanism ordonat pentru înțelegerea lumii,

is a very well-ordered mechanism for

understanding the world,

for gaining facts, for gaining data,

pentru obținerea de informații, de date şi că are la bază niște reguli,

that it's rule-based,

that scientists use this thing called the scientific method

că cercetătorii apelează la metoda științifică

and we've been doing this for 14 generations or so now,

și facem asta cam de 14 generații încoace,

and the scientific method is a set of rules

iar metoda științifică e un set de reguli

for getting hard, cold facts out of the data.

cu ajutorul cărora se obțin informații evidente și obiective.

I'd like to tell you that's not the case.

Vreau să vă spun că lucrurile nu stau aşa.

So there's the scientific method,

Așadar avem metoda științifică,

but what's really going on is this. (Laughter)

dar de fapt, avem asta. (Râsete) [Metoda științifică versus bâjbâind...]

[The Scientific Method vs. Farting Around]

And it's going on kind of like that.

şi continuă aşa: [... în întuneric] (Râsete)

[... in the dark] (Laughter)

So what is the difference, then,

Așadar, care e atunci diferența

dintre modul în care se face ştiinţă și modul în care știința e percepută?

between the way I believe science is pursued

and the way it seems to be perceived?

So this difference first came to me in some ways

Am sesizat diferența

in my dual role at Columbia University,

datorită rolului dublu ce-l am la Universitatea Columbia,

where I'm both a professor and run a laboratory in neuroscience

unde sunt și profesor, dar şi conduc un laborator de neuroștiință

where we try to figure out how the brain works.

unde încercăm să aflăm cum funcționează creierul.

We do this by studying the sense of smell,

Studiem simțul mirosului sau olfactiv.

the sense of olfaction, and in the laboratory,

Munca de laborator e o plăcere, și e fascinant și captivant

it's a great pleasure and fascinating work

and exciting to work with graduate students and post-docs

să lucrezi cu doctoranzi și post-doctoranzi

and think up cool experiments to understand how this

și să-ţi imaginezi experimente

ca să înţelegi cum funcţionează olfacţia și cum o analizează creierul.

sense of smell works and how the brain might be working,

and, well, frankly, it's kind of exhilarating.

E de-a dreptul fascinant.

But at the same time, it's my responsibility

În același timp am de predat studenţilor un curs amplu despre creier.

to teach a large course to undergraduates on the brain,

and that's a big subject,

E un subiect vast, a cărui organizare cere timp.

and it takes quite a while to organize that,

and it's quite challenging and it's quite interesting,

E solicitant şi interesant, dar trebuie s-o spun: nu-i chiar incitant.

but I have to say, it's not so exhilarating.

So what was the difference?

Care era diferența?

Well, the course I was and am teaching

Cursul meu se numește Neurologie Celulară și Moleculară - I.

is called Cellular and Molecular Neuroscience - I. (Laughs)

(Râsete)

It's 25 lectures full of all sorts of facts,

Are 25 de prelegeri despre tot felul de informații,

it uses this giant book called "Principles of Neural Science"

e bazat pe o carte uriașă numită „Principiile Neurologiei”

by three famous neuroscientists.

scrisă de 3 neurologi faimoşi.

This book comes in at 1,414 pages,

Ea are 1.414 pagini și cântărește cam 3 kg și jumătate.

it weighs a hefty seven and a half pounds.

Just to put that in some perspective,

Ca să aveţi o idee, e greutatea a două creiere umane normale.

that's the weight of two normal human brains.

(Laughter)

(Râsete)

So I began to realize, by the end of this course,

Spre sfârşitul cursului am început să-mi dau seama

that the students maybe were getting the idea

că probabil studenţii vor crede că trebuie să știm tot ce se poate despre creier.

that we must know everything there is to know about the brain.

That's clearly not true.

Asta nu-i deloc adevărat.

And they must also have this idea, I suppose,

Bănuiesc că ei mai cred şi că cercetătorii colectează date şi observaţii

that what scientists do is collect data and collect facts

and stick them in these big books.

pe care le înghesuie în aceste cărți mari.

And that's not really the case either.

Nici asta nu-i adevărat.

When I go to a meeting, after the meeting day is over

Când merg la o întrunire, la finalul zilei merg cu colegii la o bere

and we collect in the bar over a couple of beers with my colleagues,

we never talk about what we know.

şi nu discutăm niciodată despre ce știm.

We talk about what we don't know.

Discutăm despre ce nu știm.

We talk about what still has to get done,

Discutăm despre ce mai e de făcut,

what's so critical to get done in the lab.

despre ce imperios necesar de făcut în laborator.

Indeed, this was, I think, best said by Marie Curie

Marie Curie cred c-a punctat asta cel mai bine, spunând că:

who said that one never notices what has been done

nu observăm niciodată ce s-a făcut, ci doar ce mai e de făcut.

but only what remains to be done.

This was in a letter to her brother after obtaining

A scris asta fratelui ei, după obţinerea celei de-a doua diplome.

her second graduate degree, I should say.

I have to point out this has always been one of my favorite pictures of Marie Curie,

Asta a fost mereu fotografia favorită a lui Marie Curie,

because I am convinced that that glow behind her

pentru că strălucirea de pe fundal nu cred că-i un efect fotografic.

is not a photographic effect. (Laughter)

(Râsete) Da, aşa cred.

That's the real thing.

It is true that her papers are, to this day,

Până şi azi lucrările ei sunt depozitate într-o pivniţă la Bibliothèque Française

stored in a basement room in the Bibliothèque Française

in a concrete room that's lead-lined,

într-o cameră de beton căptușită cu plumb

and if you're a scholar and you want access to these notebooks,

și dacă studiezi şi doreşti să ai acces la aceste însemnări,

you have to put on a full radiation hazmat suit,

trebuie să te-mbraci cu un costum antiradiații,

so it's pretty scary business.

deci e o treabă destul de înfricoșătoare.

Nonetheless, this is what I think we were leaving out

Totuși cred că asta omitem în cursurile noastre, ca cercetători:

of our courses

and leaving out of the interaction that we have

interacțiunea cu publicul legat de ce mai e de făcut.

with the public as scientists, the what-remains-to-be-done.

This is the stuff that's exhilarating and interesting.

Asta e partea captivantă și incitantă, dacă-mi permiteţi: ignoranţa.

It is, if you will, the ignorance.

That's what was missing.

Asta lipsea, așa că m-am gândit că poate ar trebui să ţin un curs despre ignoranță,

So I thought, well, maybe I should teach a course

on ignorance,

something I can finally excel at, perhaps, for example.

unul la care, în sfârşit, poate aş excela.

So I did start teaching this course on ignorance,

Am început să predau cursul despre ignoranță și a fost chiar interesant.

and it's been quite interesting

and I'd like to tell you to go to the website.

Accesați site-ul. Veți găsi acolo tot felul de informații.

You can find all sorts of information there. It's wide open.

E accesibil publicului larg.

And it's been really quite an interesting time for me

A fost interesant şi pentru mine, deoarece m-am întâlnit cu alți cercetători

to meet up with other scientists who come in and talk

care au venit și au vorbit despre ce nu știau.

about what it is they don't know.

Now I use this word "ignorance," of course,

Folosesc cuvântul „ignoranţă”, şi ca să fiu intenţionat provocator,

to be at least in part intentionally provocative,

because ignorance has a lot of bad connotations

pentru că ignoranţa are multe conotații negative,

and I clearly don't mean any of those.

dar nu mă refer la niciuna dintre ele:

So I don't mean stupidity, I don't mean a callow indifference

nu înțeleg prostie, nici crudă indiferență faţă de observaţii, logică sau informaţii;

to fact or reason or data.

The ignorant are clearly unenlightened, unaware,

că ignoranții nu-s înțelepți, conștienți, informaţi şi – excepţie cei de faţă –

uninformed, and present company today excepted,

often occupy elected offices, it seems to me.

că ar avea funcții electorale, după cum mi se pare.

That's another story, perhaps.

Asta e o altă poveste...

I mean a different kind of ignorance.

Mă refer la alt tip de ignoranţă, la sensul mai puţin peiorativ:

I mean a kind of ignorance that's less pejorative,

a kind of ignorance that comes from a communal gap in our knowledge,

o ignoranţă din cauza specificităţii unui domeniu,

something that's just not there to be known

cunoştinţe care nu-s de uz comun, nu-s destul de aprofundate,

or isn't known well enough yet or we can't make predictions from,

despre care nu putem face previziuni,

the kind of ignorance that's maybe best summed up

acea ignoranţă definită sugestiv de James Clerk Maxwell,

in a statement by James Clerk Maxwell,

perhaps the greatest physicist between Newton and Einstein,

– poate cel mai mare fizician între Newton și Einstein –

who said, "Thoroughly conscious ignorance

care a spus: „Ignoranţa profund conștientă e preludiul progresului real în știință.”

is the prelude to every real advance in science."

I think it's a wonderful idea:

Cred că e o idee minunată: „ignoranţa profund conștientă”.

thoroughly conscious ignorance.

So that's the kind of ignorance that I want to talk about today,

Despre ea vreau să vorbesc astăzi, dar, primul lucru care trebuie lămurit e:

but of course the first thing we have to clear up

is what are we going to do with all those facts?

ce vrem să facem cu toate descoperirile?

So it is true that science piles up at an alarming rate.

Ştiința evoluează într-un ritm alarmant.

We all have this sense that science is this mountain of facts,

Toți avem sentimentul că știința e un munte de date,

this accumulation model of science, as many have called it,

un model de acumulare a cunoștințelor științifice

and it seems impregnable, it seems impossible.

care pare de nepătruns, de neatins. Cum să poţi ştii vreodată tot?

How can you ever know all of this?

And indeed, the scientific literature grows at an alarming rate.

Literatura științifică creşte alarmant.

In 2006, there were 1.3 million papers published.

În 2006 s-au publicat 1,3 milioane de lucrări.

There's about a two-and-a-half-percent yearly growth rate,

Rata anuală de creștere e de 2,5%, anul trecut publicându-se 1,5 mil. lucrări.

and so last year we saw over one and a half million papers being published.

Divide that by the number of minutes in a year,

Împărțiți cifra la numărul de minute/an şi rezultă 3 lucrări / minut.

and you wind up with three new papers per minute.

So I've been up here a little over 10 minutes,

Sunt aici de peste 10 minute, am ratat deja trei lucrări.

I've already lost three papers.

I have to get out of here actually. I have to go read.

Trebuie să plec. Trebuie să merg să citesc.

So what do we do about this? Well, the fact is

Ce facem cu asta?

Adevărul e că cercetătorii reacționează prin neglijenţă controlată.

that what scientists do about it is a kind of a controlled neglect, if you will.

We just don't worry about it, in a way.

Pur și simplu nu ne îngrijorăm. Informațiile sunt importante.

The facts are important. You have to know a lot of stuff

Un cercetător trebuie să ştie multe. Ăsta-i adevărul.

to be a scientist. That's true.

But knowing a lot of stuff doesn't make you a scientist.

Dar că știi multe nu înseamnă că eşti cercetător.

You need to know a lot of stuff to be a lawyer

Trebuie să știi multe ca să fii avocat, contabil, electrician sau tâmplar.

or an accountant or an electrician or a carpenter.

But in science, knowing a lot of stuff is not the point.

Dar în știință, ideea nu e să ştii multe.

Knowing a lot of stuff is there to help you get

Faptul că ştii multe te ajută să ajungi la mai multă ignoranţă.

to more ignorance.

So knowledge is a big subject, but I would say

Cunoașterea e un subiect vast, dar îndrăznesc să afirm

ignorance is a bigger one.

că ignoranţa e un subiect și mai vast.

So this leads us to maybe think about, a little bit

Ne face să ne gândim la anumite metode ştiinţifice pe care tindem să le folosim.

about, some of the models of science that we tend to use,

and I'd like to disabuse you of some of them.

O să vă simplific câteva.

So one of them, a popular one, is that scientists

Unul popular dintre ele e că cercetătorii aranjază răbdători piese de puzzle,

are patiently putting the pieces of a puzzle together

to reveal some grand scheme or another.

ca să dezvăluie ceva mai măreţ. Nu e adevărat.

This is clearly not true. For one, with puzzles,

În primul rând, cu puzzle-urile, producătorul garantează că există soluție.

the manufacturer has guaranteed that there's a solution.

We don't have any such guarantee.

Noi nu avem astfel de garanție.

Indeed, there are many of us who aren't so sure about the manufacturer.

Mulți nici nu suntem siguri cine-i producătorul.

(Laughter)

(Râsete)

So I think the puzzle model doesn't work.

Deci modelul puzzle nu-i valabil.

Another popular model is that science is busy unraveling things

Alt exemplu e că știința descoperă lucruri ca și cum desfaci foile cepei.

the way you unravel the peels of an onion.

So peel by peel, you take away the layers of the onion

Înlături pe rând straturile cepei ca să ajungi la miezul adevărului.

to get at some fundamental kernel of truth.

I don't think that's the way it works either.

Nici asta nu cred, că aşa funcţionează.

Another one, a kind of popular one, is the iceberg idea,

Alt model e ideea de aisberg:

that we only see the tip of the iceberg but underneath

că vedem doar vârful aisbergului, dar cea mai mare parte e ascunsă sub apă.

is where most of the iceberg is hidden.

But all of these models are based on the idea of a large body of facts

Toate aceste modele se bazează pe ideea unui conglomerat de informații

that we can somehow or another get completed.

pe care le putem, cumva, finaliza.

We can chip away at this iceberg and figure out what it is,

Putem sparge aisbergul în bucăţi mici ca să ne dăm seama ce reprezintă,

or we could just wait for it to melt, I suppose, these days,

sau cred că azi putem doar să așteptăm să se topească,

but one way or another we could get to the whole iceberg. Right?

dar cumva tot studiem tot aisbergul, nu-i aşa?

Or make it manageable. But I don't think that's the case.

Sau îl facem gestionabil. Dar nu cred că aşa stau lucrurile.

I think what really happens in science

Cred că în știință e ceva asemănător cu o fântână magică,

is a model more like the magic well,

where no matter how many buckets you take out,

din care oricâte găleți ai scoate, mereu mai poţi scoate încă una,

there's always another bucket of water to be had,

or my particularly favorite one,

sau modelul meu favorit, cu efecte cu tot: undele la suprafaţa apei.

with the effect and everything, the ripples on a pond.

So if you think of knowledge being this ever-expanding ripple on a pond,

Dacă cunoaşterea e unda în permanentă extindere,

the important thing to realize is that our ignorance,

e important să-ţi dai seama că ignoranţa noastră,

the circumference of this knowledge, also grows with knowledge.

adică circumferinţa acestor cunoștințe creşte odată cu cunoașterea.

So the knowledge generates ignorance.

Așadar, știința generează ignoranţă.

This is really well said, I thought, by George Bernard Shaw.

George Bernard Shaw a spus-o într-un toast la o cină în cinstea muncii lui Einstein

This is actually part of a toast that he delivered

to celebrate Einstein at a dinner celebrating Einstein's work,

în care susține că știința generează mai multe întrebări decât răspunsuri.

in which he claims that science

just creates more questions than it answers. ["Science is always wrong. It never solves a problem without creating 10 more."]

I find that kind of glorious, and I think he's precisely right,

Consider asta excepțional și cred că are dreptate.

plus it's a kind of job security.

În plus, prezintă o garanţie a locului de muncă.

As it turns out, he kind of cribbed that

Se pare că a preluat asta de la filosoful Immanuel Kant

from the philosopher Immanuel Kant

who a hundred years earlier had come up with this idea

care acum 100 de ani a introdus ideea de propagare a întrebărilor:

of question propagation, that every answer begets more questions.

că orice răspuns naște mai multe întrebări.

I love that term, "question propagation,"

Iubesc termenul „propagarea întrebărilor”, această idee de întrebări care se propagă.

this idea of questions propagating out there.

So I'd say the model we want to take is not

Modelul pe care l-am adopta nu constă în a porni neştiutori, a aduna dovezi

that we start out kind of ignorant and we get some facts together

and then we gain knowledge.

obținând astfel cunoștințe.

It's rather kind of the other way around, really.

De fapt, e chiar invers. La ce folosim aceste cunoștințe?

What do we use this knowledge for?

What are we using this collection of facts for?

La ce folosește colectarea de informații?

We're using it to make better ignorance,

O folosim pentru ignoranţă de calitate, de calitate mai bună.

to come up with, if you will, higher-quality ignorance.

Because, you know, there's low-quality ignorance

Deoarece există ignoranţă inferioară şi ignoranţă de calitate. Nu-s la fel.

and there's high-quality ignorance. It's not all the same.

Scientists argue about this all the time.

Cercetătorii se contrazic mereu pe această temă.

Sometimes we call them bull sessions.

Uneori le numim ședințe aprinse.

Sometimes we call them grant proposals.

Uneori le numim propuneri de acordare a burselor.

But nonetheless, it's what the argument is about.

Cu toate acestea, tema discuției este importantă.

It's the ignorance. It's the what we don't know.

Este neștiința. Este ceea ce nu știm.

It's what makes a good question.

Este ceea ce definește o întrebare bună.

So how do we think about these questions?

Deci, cum ajungem la aceste întrebări?

I'm going to show you a graph that shows up

Vă voi arăta un grafic care prezintă

quite a bit on happy hour posters in various science departments.

câteva informații despre anumite afișe din diferite departamente științifice.

This graph asks the relationship between what you know

Acest grafic se adresează relației dintre ceea ce cunoști

and how much you know about it.

și cât de mult cunoști despre lucrul în sine.

So what you know, you can know anywhere from nothing to everything, of course,

Cunoștințele tale pot varia de la nimic până la tot,

and how much you know about it can be anywhere

cât cunoști despre un anumit lucru, se poate situa oriunde,

from a little to a lot.

de la puțin la mult.

So let's put a point on the graph. There's an undergraduate.

Să punem un punct pe grafic. Avem aici un student.

Doesn't know much but they have a lot of interest.

Nu posedă multe cunoștințe dar manifestă interes.

They're interested in almost everything.

Este interesat de aproape orice.

Now you look at a master's student, a little further along in their education,

Să aruncăm o privire la un student masterand, puțin mai avansat în studii,

and you see they know a bit more,

și vedeți că știe un pic mai mult,

but it's been narrowed somewhat.

dar este totuși limitat.

And finally you get your Ph.D., where it turns out

Și, în cele din urmă, obții diploma de doctorat, aceasta dovedind

you know a tremendous amount about almost nothing. (Laughter)

cunoștințe vaste despre aproape nimic. (Râsete)

What's really disturbing is the trend line that goes through that

Ceea ce e de-a dreptul deranjant e tendința generată astfel,

because, of course, when it dips below the zero axis, there,

deoarece, când linia ajunge sub axa zero,

it gets into a negative area.

ajunge într-o zonă negativă.

That's where you find people like me, I'm afraid.

Din păcate, acolo întâlnești oameni ca mine.

So the important thing here is that this can all be changed.

Așadar, în acest caz, cel mai important lucru este că totul se poate schimba.

This whole view can be changed

Toată această perspectivă se poate schimba

by just changing the label on the x-axis.

doar prin schimbarea etichetei din axa x.

So instead of how much you know about it,

Așadar, în locul cantității de informații pe care o deții,

we could say, "What can you ask about it?"

am putea spune „Ce întrebări poți formula despre acest lucru?”

So yes, you do need to know a lot of stuff as a scientist,

Da, ca om de știință, trebuie să ai cunoștințe vaste,

but the purpose of knowing a lot of stuff

dar scopul unei cunoașteri vaste

is not just to know a lot of stuff. That just makes you a geek, right?

nu se rezumă doar la cunoștințe bogate. Asta nu face decât să te transforme într-un tocilar.

Knowing a lot of stuff, the purpose is

Scopul unei cunoașteri vaste este

to be able to ask lots of questions,

de a putea formula multe întrebări,

to be able to frame thoughtful, interesting questions,

de a putea enunța întrebări profunde, interesante,

because that's where the real work is.

deoarece în asta constă adevărata muncă.

Let me give you a quick idea of a couple of these sorts of questions.

Să vă dau o idee despre câteva întrebări de genul acesta.

I'm a neuroscientist, so how would we come up

Sunt specialist în neuroștiință, așadar, cum am reuși să formulăm

with a question in neuroscience?

o întrebare în domeniul neuroștiinței?

Because it's not always quite so straightforward.

Întrebările nu vizează întotdeauna ceva direct.

So, for example, we could say, well what is it that the brain does?

De exemplu, ne-am putea întreba, care e funcția creierului?

Well, one thing the brain does, it moves us around.

Ei bine, creierul ne pune în mișcare.

We walk around on two legs.

Mergem în două picioare.

That seems kind of simple, somehow or another.

Într-un fel, pare simplu.

I mean, virtually everybody over 10 months of age

Practic, de la 10 luni încolo

walks around on two legs, right?

toți mergem în două picioare, nu-i așa?

So that maybe is not that interesting.

Întrebarea asta poate că nu-i atât de interesantă.

So instead maybe we want to choose something a little more complicated to look at.

Poate ar trebui să ne orientăm atenția spre ceva mai complicat.

How about the visual system?

Ce putem spune despre sistemul vizual?

There it is, the visual system.

Iată un exemplu foarte bun, sistemul vizual.

I mean, we love our visual systems. We do all kinds of cool stuff.

Cu toții ne iubim vederea. Facem tot felul de lucruri fascinante.

Indeed, there are over 12,000 neuroscientists

Există, într-adevăr, peste 12.000 de specialiști în neuroștiință

who work on the visual system,

care lucrează la sistemul vizual,

from the retina to the visual cortex,

de la retină la cortexul vizual,

in an attempt to understand not just the visual system

încercând să înțeleagă nu doar sistemul vizual,

but to also understand how general principles

ci și cum funcționează principiile generale

of how the brain might work.

legate de modul în care lucrează creierul.

But now here's the thing:

Dar, iată o problemă:

Our technology has actually been pretty good

tehnologia noastră a reușit destul de bine

at replicating what the visual system does.

să reproducă funcțiile sistemului vizual.

We have TV, we have movies,

Avem televizor, filme,

we have animation, we have photography,

animație, fotografie,

we have pattern recognition, all of these sorts of things.

recunoașterea tiparelor și altele similare.

They work differently than our visual systems in some cases,

În unele situații, acestea lucrează diferit față de sistemele noastre vizuale,

but nonetheless we've been pretty good at

dar, cu toate acestea, am reușit destul de bine

making a technology work like our visual system.

să facem o tehnologie să funcționeze precum sistemul nostru vizual.

Somehow or another, a hundred years of robotics,

Totuși, într-o sută de ani de robotică,

you never saw a robot walk on two legs,

n-am văzut niciodată un robot mergând în două picioare,

because robots don't walk on two legs

deoarece roboții nu merg în două picioare,

because it's not such an easy thing to do.

pentru că nu este așa de simplu.

A hundred years of robotics,

O sută de ani de robotică,

and we can't get a robot that can move more than a couple steps one way or the other.

și nu putem obține un robot care să facă mai mult de câțiva pași.

You ask them to go up an inclined plane, and they fall over.

Dacă le ceri să meargă în plan înclinat, cad.

Turn around, and they fall over. It's a serious problem.

Dacă se întorc, cad. E o problemă serioasă.

So what is it that's the most difficult thing for a brain to do?

Deci, care e cel mai dificil lucru pe care îl poate face un creier?

What ought we to be studying?

Ce ar trebui să studiem?

Perhaps it ought to be walking on two legs, or the motor system.

Poate că ar trebui să fie mersul în două picioare sau sistemul motor.

I'll give you an example from my own lab,

Vă voi da un exemplu din propriul meu laborator,

my own particularly smelly question,

întrebarea mea legată de miros,

since we work on the sense of smell.

deoarece lucrăm la simțul olfactiv.

But here's a diagram of five molecules

Iată o diagramă cu cinci molecule

and sort of a chemical notation.

și un fel de denumire chimică.

These are just plain old molecules, but if you sniff those molecules

Sunt niște simple molecule, dar dacă le miroși

up these two little holes in the front of your face,

prin aceste două mici găuri pe fața ta,

you will have in your mind the distinct impression of a rose.

ți se va crea în minte impresia de trandafir.

If there's a real rose there, those molecules will be the ones,

Dacă acolo s-ar afla un trandafir, astea ar fi moleculele,

but even if there's no rose there,

dar chiar dacă acolo nu există niciun trandafir,

you'll have the memory of a molecule.

vei avea amintirea unei molecule.

How do we turn molecules into perceptions?

Cum transformăm moleculele în percepții?

What's the process by which that could happen?

Prin ce proces ar putea avea loc această transformare?

Here's another example: two very simple molecules, again in this kind of chemical notation.

Iată un alt exemplu: două molecule simple, prezentate sub forma unei denumiri chimice.

It might be easier to visualize them this way,

Ar putea fi mai ușor de vizualizat astfel,

so the gray circles are carbon atoms, the white ones

cercurile gri reprezintă atomi de carbon, cele albe

are hydrogen atoms and the red ones are oxygen atoms.

atomi de hidrogen, iar cele roșii atomi de oxigen.

Now these two molecules differ by only one carbon atom

Diferența dintre aceste molecule o face un singur atom de carbon

and two little hydrogen atoms that ride along with it,

și doi atomi mici de hidrogen care-l însoțesc,

and yet one of them, heptyl acetate,

și totuși, unul dintre aceștia, heptil acetatul,

has the distinct odor of a pear,

are un miros distinct de pară,

and hexyl acetate is unmistakably banana.

iar hextil acetatul este, negreșit, banană.

So there are two really interesting questions here, it seems to me.

Așadar, mi se pare că avem două întrebări cu adevărat interesante.

One is, how can a simple little molecule like that

Una, cum poate o moleculă mică și simplă ca aceasta

create a perception in your brain that's so clear

să creeze în creier o percepție atât de clară

as a pear or a banana?

de pară sau de banană?

And secondly, how the hell can we tell the difference

Și a doua întrebare, cum putem distinge

between two molecules that differ by a single carbon atom?

între două molecule care diferă printr-un singur atom de carbon?

I mean, that's remarkable to me,

E de-a dreptul fascinant pentru mine,

clearly the best chemical detector on the face of the planet.

evident creierul e cel mai bun detector chimic de pe planetă.

And you don't even think about it, do you?

Și nici măcar nu te gândești la asta, nu-i așa?

So this is a favorite quote of mine that takes us

Deci, iată citatul meu preferat care ne poartă

back to the ignorance and the idea of questions.

înapoi la ideea de neștiință și întrebări.

I like to quote because I think dead people

Îmi place să citez, deoarece consider că morții

shouldn't be excluded from the conversation.

nu ar trebui excluși din conversație.

And I also think it's important to realize that

Și mai cred că e important să reținem că această

the conversation's been going on for a while, by the way.

conversație durează de ceva vreme.

So Erwin Schrodinger, a great quantum physicist

Așadar, Erwin Schrodinger, un mare specialist în fizica cuantică

and, I think, philosopher, points out how you have to

și personal îl consider și filozof, evidențiază cum trebuie

"abide by ignorance for an indefinite period" of time.

„să accepți lipsa de cunoaștere pe o perioadă nederminată”.

And it's this abiding by ignorance

Trebuie să învățăm cum să abordăm

that I think we have to learn how to do.

acest îndelungat chin al acceptării necunoașterii.

This is a tricky thing. This is not such an easy business.

E un subiect delicat. Nu este atât de simplu.

I guess it comes down to our education system,

Cred că totul se reduce la sistemul nostru de învățământ,

so I'm going to talk a little bit about ignorance and education,

așadar, vă voi vorbi despre neștiință și învățământ,

because I think that's where it really has to play out.

deoarece cred că acolo se află piesa esențială.

So for one, let's face it,

Așadar, să fim sinceri,

in the age of Google and Wikipedia,

în epoca Google și Wikipedia,

the business model of the university

modelul de afaceri al universității

and probably secondary schools is simply going to have to change.

și probabil al liceelor va trebui să se schimbe.

We just can't sell facts for a living anymore.

Pur și simplu nu mai putem vinde informații.

They're available with a click of the mouse,

De acestea ne desparte doar un click,

or if you want to, you could probably just ask the wall

sau dacă doriți, în curând ați putea probabil întreba pereții,

one of these days, wherever they're going to hide the things

sau orice loc în care vor ascunde lucrurile

that tell us all this stuff.

care ne vor furniza toate aceste informații.

So what do we have to do? We have to give our students

Așadar, ce avem de făcut? Trebuie să le dăm elevilor noștri

a taste for the boundaries, for what's outside that circumference,

sentimentul de limite, pentru ceea ce nu-i inclus în sfera de cunoaștere,

for what's outside the facts, what's just beyond the facts.

pentru ce se află în afara informațiilor, pentru ceea ce se află dincolo de acestea.

How do we do that?

Cum procedăm?

Well, one of the problems, of course,

Bineînțeles, una dintre probleme

turns out to be testing.

este testarea.

We currently have an educational system

În prezent, avem un sistem de învățământ

which is very efficient but is very efficient at a rather bad thing.

extrem de eficient, dar eficient în sens negativ.

So in second grade, all the kids are interested in science,

În clasa a doua, toți copiii manifestă interes pentru știință,

the girls and the boys.

fete și băieți deopotrivă.

They like to take stuff apart. They have great curiosity.

Le place să dezmembreze chestii. Sunt extrem de curioși.

They like to investigate things. They go to science museums.

Le place să investigheze. Merg la muzee de știință.

They like to play around. They're in second grade.

Le place joaca. Sunt în clasa a doua.

They're interested.

Sunt interesați.

But by 11th or 12th grade, fewer than 10 percent

Dar, până în clasa a 11-a sau a 12-a, mai puțin de 10%

of them have any interest in science whatsoever,

din aceștia continuă să manifeste vreun interes față de știință,

let alone a desire to go into science as a career.

ce să mai spunem de dorința de a face carieră ca om de știință.

So we have this remarkably efficient system

Așadar, avem acest sistem extrem de eficient în a

for beating any interest in science out of everybody's head.

determina elevii să-și piardă interesul față de știință.

Is this what we want?

Asta-i ceea ce dorim?

I think this comes from what a teacher colleague of mine

Asta rezultă din ceea ce unul dintre colegii mei

calls "the bulimic method of education."

numește „metoda bulimică a învățământului”.

You know. You can imagine what it is.

Știți voi. Vă puteți imagina ce este.

We just jam a whole bunch of facts down their throats over here

Pur și simplu îi intoxicăm cu prea multe informații

and then they puke it up on an exam over here

pe care mai apoi le varsă la un examen

and everybody goes home with no added intellectual heft whatsoever.

și toată lumea merge acasă fără niciun pic de câștig intelectual.

This can't possibly continue to go on.

Pur și simplu, asta nu poate continua.

So what do we do? Well the geneticists, I have to say,

Așadar, cum procedăm? Ei bine, specialiștii în genetică

have an interesting maxim they live by.

au o maximă interesantă după care se ghidează.

Geneticists always say, you always get what you screen for.

Specialiștii în genetică obișnuiesc să spună că obții întotdeauna ceea ce evaluezi cu atenție.

And that's meant as a warning.

Și ăsta e un avertisment.

So we always will get what we screen for,

Vom obține întotdeauna ceea ce am evaluat cu atenție,

and part of what we screen for is in our testing methods.

și ceea ce accentuăm reiese din metodele de testare.

Well, we hear a lot about testing and evaluation,

Ei bine, auzim multe despre testare și evaluare,

and we have to think carefully when we're testing

și trebuie să analizăm atent când supunem testelor,

whether we're evaluating or whether we're weeding,

indiferent dacă evaluăm sau selectăm,

whether we're weeding people out,

dacă eliminăm persoane,

whether we're making some cut.

dacă facem trieri.

Evaluation is one thing. You hear a lot about evaluation

Evaluarea e importantă. Auzi multe despre evaluare

in the literature these days, in the educational literature,

în literatura actuală, în literatura educațională,

but evaluation really amounts to feedback and it amounts

dar valoarea evaluării se rezumă la feedback și

to an opportunity for trial and error.

la posibilitatea de a încerca și a greși.

It amounts to a chance to work over a longer period of time

Se rezumă la posibilitatea de a munci îndelungat

with this kind of feedback.

primind continuu acest feedback.

That's different than weeding, and usually, I have to tell you,

Această abordare e diferită de selectare, și de obicei,

when people talk about evaluation, evaluating students,

când oamenii discută despre evaluare, evaluarea elevilor,

evaluating teachers, evaluating schools,

evaluarea profesorilor, a școlilor,

evaluating programs, that they're really talking about weeding.

a programelor, aceștia se referă, de fapt, la selectare.

And that's a bad thing, because then you will get what you select for,

Și acest lucru nu e benefic, deoarece vei obține ceea ce selectezi,

which is what we've gotten so far.

adică, ceea ce ai obținut până la acel moment.

So I'd say what we need is a test that says, "What is x?"

Am avea nevoie de un test care spune, „Ce este x?”

and the answers are "I don't know, because no one does,"

iar răspunsurile sunt „Nu știu, deoarece nimeni nu știe”,

or "What's the question?" Even better.

sau „Care este întrebarea?”. Și mai bine.

Or, "You know what, I'll look it up, I'll ask someone,

Sau, „Știi ce, o să mă informez, o să întreb pe cineva,

I'll phone someone. I'll find out."

o să sun pe cineva. O să aflu.”

Because that's what we want people to do,

Pentru că asta vrem să facă oamenii,

and that's how you evaluate them.

și așa îi evaluăm.

And maybe for the advanced placement classes,

Și, poate, în ceea ce privește cursurile pentru avansați,

it could be, "Here's the answer. What's the next question?"

ar fi, „Iată răspunsul. Care e următoarea întrebare?”

That's the one I like in particular.

Asta-i întrebarea care îmi place în mod deosebit.

So let me end with a quote from William Butler Yeats,

Voi încheia cu un citat din William Butler Yeats,

who said "Education is not about filling buckets;

care a afirmat „Învățământul nu înseamnă umplerea găleților;

it is lighting fires."

ci aprinderea focului.”

So I'd say, let's get out the matches.

Deci, hai să scoatem chibriturile.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)

Thank you. (Applause)

Vă mulțumesc. (Aplauze)