Is inequality inevitable?

Traducător: Pascu Daniel Corector: Cristina Nicolae

In South Africa, one of the most unequal countries in the world,

În Africa de Sud, una dintre cele mai inegale țări din lume,

the richest one-tenth of 1%, owns almost 30% of all the country’s wealth,

cea mai bogată zecime din 1% deține aproape 30% din toată bogăția țării,

more than double what the bottom 90% owns.

mai mult de dublu față de cât dețin cei 90% de săraci.

Income and wealth inequality are not new.

Inegalitatea veniturilor și averii nu e o noutate.

In fact, economists and historians who’ve charted economic inequality

De fapt, economiștii și istoricii care au analizat inegalitatea economică

throughout history haven’t found a single society without it.

de-a lungul istoriei nu au găsit o societate în care aceasta să lipsească.

Which raises a bleak question:

Ceea ce ridică o întrebare sumbră:

is inequality inevitable?

este inegalitatea inevitabilă?

One way to estimate inequality is with a number called the Gini index,

Un tip de estimare a inegalității este cel cu un indice numit Gini,

which is calculated by comparing the income or wealth distribution

care este calculat prin compararea distribuției veniturilor și a bogăției

of a perfectly equal society to the actual income or wealth distribution.

unei societăți care este perfect egală cu o distribuție reală a acestora.

The area of this shape multiplied by 2 is the Gini index.

Aria acestui aspect multiplicată cu 2 este indicele Gini.

A Gini of 1 indicates perfect inequality—

Un Gini de 1 indică inegalitate perfectă -

one person has everything and everyone else has nothing.

o persoană are totul și toți ceilalți nu au nimic.

You’d never see this in real life

Niciodată nu vezi asta în realitate

because everyone except that one person would starve.

pentru că toți, cu excepția acelei persoane, ar muri de foame.

A Gini index of 0 indicates perfect equality—

Indicele Gini de 0 indică egalitate perfectă -

everyone has exactly the same income or wealth.

toți au exact același venit și bogăție.

Nici asta nu se întâlnește în realitate, nici chiar în țările comuniste,

But you also never see this in real life, not even in communist countries,

because for one thing, that would mean paying everyone—

în primul rând pentru că ar însemna să îi plătească pe toți -

no matter how young, old, what job they’re in or where they work—

indiferent cât de tineri sau bătrâni sunt, ce ocupație au, unde lucrează -

the exact same wage.

cu fix același salariu.

Typical after-tax Ginis in developed countries today are around 0.3,

În țările dezvoltate, tipicul Gini după impozitare este în jur de 0.3,

though there’s a wide range from pretty equal to pretty unequal.

deși este o gamă largă de la destul de egal la destul de inegal.

Before we go any further, you should know what the Gini index—

Înainte de a merge mai departe, ar trebui să știi că indicele Gini -

or any other measure of economic inequality— doesn’t tell us:

sau orice altă măsură a inegalității economice - nu ne spune:

it gives no information about how income and wealth are distributed

nu dă vreo informație despre distribuția veniturilor și bogățiilor

across genders, races, educational backgrounds or other demographics;

dincolo de genuri, rase, condiții educaționale sau alți factori demografici;

it doesn’t tell us how easy or difficult it is to escape poverty.

nu ne spune cât de ușor sau greu e să scapi de sărăcie.

And it also gives no insight as to how a particular society

Și nici nu dă vreo perspectivă asupra modului cum o societate

arrived at its present level of inequality.

a ajuns la nivelul actual de inegalitate.

Economic inequality is deeply entangled with other types of inequality:

Inegalitatea economică este asociată cu alte tipuri de inegalitate:

for example, generations of discrimination, imperialism,

de exemplu, generații de discriminare, imperialism,

and colonialism

și colonialism

created deeply rooted power and class inequalities

au dus la inegalități adânc înrădăcinate ale puterii și clasei,

that persist to this day.

care persistă până în prezent.

But we still need at least a rough measure of who gets how much in a country.

Dar e nevoie de cel puțin o estimare despre cine cât de mult ia într-o țară.

That’s what the Gini index gives us.

Asta este ceea ce ne oferă indicele Gini.

Some countries are, economically, much more unequal than others.

Unele țări au, economic privind, mult mai multă inegalitate decât altele,

And that’s because a significant portion of economic inequality

iar asta din cauza că o parte importantă a inegalității economice

is the result of choices that governments make.

reprezintă rezultatul alegerilor pe care le fac guvernele.

Let's talk about some of these choices.

Să vorbim despre câteva dintre alegeri.

First: what kind of economy to use.

Prima: ce tip de economie se folosește.

In the 20th century, some countries switched to socialism or communism

În secolul al XX-lea, unele țări au trecut la socialism sau comunism

for a variety of reasons,

din diverse motive,

including reducing economic inequality.

inclusiv reducerea inegalității economice.

These changes did dramatically reduce economic inequality

Aceste schimbări au redus în mod dramatic inegalitatea economică

in the two largest non-capitalist economies,

în cele două mari economii non-capitaliste,

China and the Soviet Union— especially in the Soviet Union.

China și Uniunea Sovietică - în special în Uniunea Sovietică.

But neither country prospered as much as the world's leading economies.

Dar niciuna dintre țări n-a prosperat la fel de mult ca economiile lumii.

So yes, people earned about as much as their neighbors did,

Deci da, oamenii au câștigat la fel de mult ca vecinii lor,

but that wasn’t very much.

dar nu era prea mult.

This— and many other issues— contributed to the Soviet Union’s collapse in 1991.

Aceasta - și multe alte probleme - au dus la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

And China, to grow more quickly, shifted its economy towards capitalism

Iar China, pentru a prospera mai rapid, și-a schimbat economia la capitalism,

starting in the late 1970s.

începând cu anul 1970.

What about capitalist countries?

Dar țările capitaliste?

Can they choose to reduce economic inequality?

Aleg acestea reducerea inegalității economice?

It’s tempting to think

Este tentant să gândim:

“no, because the whole point of capitalism is to hoard enough gold coins

,,Nu, pentru că scopul capitalismului e să strângi suficiente monede de aur

to be able to dive into them like Scrooge McDuck.”

ca să poți să te arunci în ele precum Scrooge McDuck.”

China seems to provide the textbook example of this:

China pare că oferă exemplul ca la carte pentru acestea:

after it became more capitalist,

după ce a devenit mai capitalistă,

its Gini index shot up from under 0.4 to over 0.55.

indicele său Gini a crescut vertiginos de la sub 0.4 la peste 0.55.

Meanwhile, its per capita yearly income

Între timp, venitul său anual per locuitor

jumped from the rough equivalent of $1,500 to over $13,000.

a crescut de la echivalentul brut de 1,500 $ la peste 13,000 $.

But there are many counter-examples:

Dar există multe alte exemple:

capitalist countries in which inequality is actually holding steady or decreasing.

țările capitaliste în care inegalitatea se menține constantă sau în creștere.

France has kept its Gini index below 0.32 since 1979.

Franța și-a păstrat indicele Gini sub 0.32 începând cu 1979.

Ireland's Gini has been trending mostly downward since 1995.

Indicele Irlandei a fost clasificat de multe ori descendent începând cu 1995.

The Netherlands and Denmark have kept theirs below 0.28 since the 1980s.

Olanda și Danemarca și-au păstrat indicele sub 0.28 din 1980.

How do they do it?

Cum au reușit asta?

One way is with taxes.

O modalitate este prin taxe.

Personal income taxes in most countries are progressive:

În majoritatea țărilor, taxele veniturilor personale sunt progresive:

the more money you make, the higher your tax rate.

cu cât faci mai mulți bani, cu atât rata e mai mare.

And the more progressive your tax system, the more it reduces inequality.

Cu cât sistemul financiar e mai progresiv, cu atât reduce inegalitatea.

So, for example, while pre-tax income inequality in France

De exemplu, în timp ce inegalitatea veniturilor impozabile din Franța

is roughly the same as it is in the US,

este la fel ca și cea din SUA,

post-tax inequality in France is roughly 20% lower.

inegalitatea veniturilor impozate este redusă sub 20%.

Meanwhile, inheritance taxes can reduce the amount of wealth

Între timp, taxele pe moștenire pot reduce averea

that a single family can amass over generations.

acumulată de o singură familie de-a lungul generațiilor.

Germany and many other European countries have inheritance or estate taxes

Germania și multe alte țări europene au taxe de moștenire sau proprietate

that kick in at a few thousand to a few hundred thousand Euros,

care au variază de la mii la câteva sute de mii de euro,

depending on who's inheriting.

în funcție de moștenitor.

The US, on the other hand,

SUA, pe de altă parte,

lets you inherit $12 million without paying any federal tax.

îți permite să moștenești 12 milioane $ fără a plăti vreo taxă.

Another way is with transfers—

Un alt mod este prin transferuri -

when the government takes tax revenues from one group of people

atunci când un guvern ia taxe fiscale de la un grup de oameni

and gives it to another.

și le oferă altora.

For example, Social Security programs tax people who work

Programele de asistență socială îi taxează pe oamenii care muncesc

and use the revenue to support retirees.

pentru a susține pensionarii.

In Italy, about a quarter of Italians’ disposable household income

În Italia, aproape un sfert din veniturile domestice nete ale italienilor

comes from government transfers.

provin din transferurile guvernului.

That’s a lot, especially relative to the US,

Este extrem de mult, în special raportat la SUA,

where the figure is just over 5%.

unde cifrele sunt doar peste 5%.

A third way is to ensure that everyone has access to things

Al treilea mod este accesul tuturor la lucruri

like education and healthcare.

precum educație și sănătate.

A highly educated, healthy workforce can command a higher salary on the market,

O forță de muncă educată și sănătoasă poate cere un salariu mai mare,

thus reducing inequality.

astfel reducând inegalitatea.

The fourth way is addressing the digital divide:

A patra cale este abordarea decalajului digital:

the gap between those who have access to the Internet and those who do not.

diferența dintre cei care au acces la internet și cei care nu au.

A fifth way is dealing with extreme wealth.

A cincea cale implică abordarea bogăției excesive.

Multibillionaires can buy social media platforms,

Multimiliardarii pot cumpăra platformele de social media,

news outlets, policy think-tanks, perhaps even politicians,

institute de știri, consilii de experți politici, poate chiar politicieni,

and bend them to their will,

și să-i supună voinței lor,

threatening the very fabric of democracy.

amenințând chiar structura democrației.

We are just barely scratching the surface of inequality here.

Abia zgâriem suprafața inegalității aici.

We haven’t touched on the drastic divides in who has wealth and who doesn’t;

Nu am ajuns la diferențele drastice între cine deține avere și cine nu;

the power structures that prevent social and economic mobility;

structurile de putere care previn mobilitatea socială și economică;

and the drastic inequality between countries—

și drastica inegalitate între țări -

the fact that, for example,

faptul că, de exemplu,

just three Americans have 90 billion more dollars than Egypt,

doar trei americani au cu 90 miliarde de dolari mai mult decât Egiptul,

a country of 100 million people.

o țară cu 100 milioane de oameni.

And here’s one final thing to think about: power and wealth are self-reinforcing,

Și un ultim lucru la care să vă gândiți: puterea și bogăția se auto-întăresc,

which means that equality is not.

ceea ce înseamnă că egalitatea nu există.

Left to their own devices, societies tend toward inequality—

Lăsate în voia lor, societățile tind spre inegalitate -

unless we weaken the feedback loops of wealth and power concentration.

doar dacă nu slăbim buclele de feedback ale concentrării bogăției și puterii.