What causes an economic recession? - Richard Coffin

Traducător: Cristina Ceban Corector: Cristina Nicolae

For millennia,

Timp de milenii,

the people of Britain had been using bronze to make tools and jewelry,

poporul britanic folosise bronzul pentru a făuri unelte și bijuterii,

and as a currency for trade.

dar și ca monedă de schimb.

But around 800 BCE, that began to change:

Însă în anul 800 î.Hr., acest lucru a început să se schimbe:

the value of bronze declined, causing social upheaval and an economic crisis—

valoarea bronzului a scăzut, cauzând revolte sociale și o criză economică -

what we would call a recession today.

ceea ce am numi în prezent recesiune.

What causes recessions?

Ce cauzează recesiunile?

This question has long been the subject of heated debate among economists,

Această întrebarea a fost mult timp o temă de dezbatere între economiști

and for good reason.

și pe bună dreptate.

A recession can be a mild decline in economic activity

O recesiune poate fi un ușor declin în activitatea economică

in a single country that lasts months,

într-o singură țară, ce durează luni de zile,

a long-lasting downturn with global ramifications that last years,

o scădere de durată cu consecințe globale ce durează ani,

or anything in between.

sau orice între acestea.

Complicating matters further,

Complicând lucrurile și mai mult,

there are countless variables that contribute to an economy’s health,

sunt multe variabile ce contribuie la stabilitate economică,

making it difficult to pinpoint specific causes.

făcând dificilă găsirea cauzelor specifice.

So it helps to start with the big picture:

E de folos să începi cu imaginea de ansamblu:

recessions occur when there is a negative disruption

recesiunile încep când există o perturbare negativă

to the balance between supply and demand.

în echilibrul dintre cerere și ofertă.

There’s a mismatch between how many goods people want to buy,

E o nepotrivire între cât de multe bunuri vor oamenii să cumpere,

how many products and services producers can offer,

câte produse și servicii pot oferi producătorii

and the price of the goods and services sold, which prompts an economic decline.

și prețul bunurilor și serviciilor vândute, ce conduc la declin economic.

An economy’s relationship between supply and demand

Legătura economică dintre cerere și ofertă

is reflected in its inflation rates and interest rates.

se reflectă în inflație și în dobânzi.

Inflation happens when goods and services get more expensive.

Inflația apare când bunurile și serviciile se scumpesc.

Put another way, the value of money decreases.

Altfel spus, valoarea banilor scade.

Still, inflation isn’t necessarily a bad thing.

Totuși, inflația nu este neapărat un lucru rău.

In fact, a low inflation rate is thought to encourage economic activity.

De fapt, o inflație mică e gândită să încurajeze activitatea economică.

But high inflation that isn’t accompanied with high demand

Dar o inflație mare ce nu e însoțită de o cerere mare

can both cause problems for an economy and eventually lead to a recession.

poate cauza probleme economiei și genera o recesiune.

Interest rates, meanwhile,

Dobânzile, între timp,

reflect the cost of taking on debt for individuals and companies.

reflectă costul împrumuturilor persoanelor fizice și a companiilor.

The rate is typically an annual percentage of a loan

Dobânda reprezintă un procent anual al unui împrumut

that borrowers pay to their creditors until the loan is repaid.

pe care debitorii îl plătesc creditorilor până ce creditul e rambursat.

Low interest rates mean that companies can afford to borrow more money,

O dobândă scăzută înseamnă că firmele pot împrumuta mai mulți bani,

which they can use to invest in more projects.

care pot fi învestiți în mai multe proiecte.

High interest rates, meanwhile, increase costs for producers and consumers,

Între timp, dobânzile mari cresc taxele producătorilor și consumatorilor,

slowing economic activity.

încetinind activitatea economică.

Fluctuations in inflation and interest rates

Fluctuațiile inflației și ale dobânzilor

can give us insight into the health of the economy,

ne oferă o perspectivă asupra sănătății economiei,

but what causes these fluctuations in the first place?

dar ce anume cauzează aceste fluctuații?

The most obvious causes are shocks like natural disaster, war,

Cele mai evidente cauze sunt șocurile precum dezastrele naturale, războiul

and geopolitical factors.

și factori geopolitici.

An earthquake, for example,

Un cutremur, de exemplu,

can destroy the infrastructure needed to produce important commodities such as oil.

poate distruge infrastructura necesară producerii de bunuri precum petrolul.

That forces the supply side of the economy to charge more for products that use oil,

Asta face ca producătorii să ceară mai mult

pentru produse ce folosesc petrol,

discouraging demand and potentially prompting a recession.

descurajând cererea și posibil provocând o recesiune.

But some recessions occur in times of economic prosperity—

Dar unele recesiuni apar în timpul prosperității economice -

possibly even because of economic prosperity.

poate chiar din cauza prosperității economice.

Some economists believe that business activity from a market’s expansion

Unii economiștii cred că activitatea economică dintr-o piață în expansiune

can occasionally reach an unsustainable level.

poate atinge ocazional un nivel nesustenabil.

For example, corporations and consumers may borrow more money

De exemplu, corporațiile și consumatorii pot împrumuta mai mulți bani,

with the assumption that economic growth will help them handle the added burden.

crezând că creșterea economică îi va ajuta să gestioneze creditul.

But if the economy doesn’t grow as quickly as expected,

Dar dacă economia nu crește cât de repede se așteaptă,

they may end up with more debt than they can manage.

pot ajunge cu mai multe datorii decât pot gestiona.

To pay it off, they’ll have to redirect funds from other activities,

Pentru a plăti, vor trebui să redirecționeze bani

din alte activități,

reducing business activity.

diminuând activitatea afacerii.

Psychology can also contribute to a recession.

Și psihologia poate contribui la o recesiune.

Fear of a recession can become a self-fulfilling prophecy

Frica de recesiune poate deveni o profeție autoîmplinită

if it causes people to pull back investing and spending.

dacă determină oamenii să-și reducă investițiile și cheltuielile.

In response, producers might cut operating costs

Ca răspuns, producătorii pot reduce costurile de operare

to help weather the expected decline in demand.

pentru a gestiona scăderea preconizată a cererii.

That can lead to a vicious cycle as cost cuts eventually lower wages,

Se poate crea un cerc vicios, reducerea costurilor scăzând salariile

leading to even lower demand.

și cauzând o cerere și mai mică.

Even policy designed to help prevent recessions can contribute.

Chiar și politicile menite să prevină recesiunile pot contribui.

When times are tough, governments and central banks may print money,

În vremuri grele, guvernele și băncile centrale pot tipări bani,

increase spending, and lower central bank interest rates.

pot mări cheltuielile și micșora dobânzile băncii centrale.

Smaller lenders can in turn lower their interest rates,

Creditorii mai mici pot, la rândul lor, să micșoreze dobânzile,

effectively making debt “cheaper” to boost spending.

făcând creditul „mai ieftin” pentru a stimula cheltuielile.

But these policies are not sustainable and eventually need to be reversed

Dar aceste politici nu sunt viabile și trebuie să fie schimbate

to prevent excessive inflation.

pentru a preveni inflația exagerată.

That can cause a recession if people have become too reliant on cheap debt

Asta poate provoca o criză dacă oamenii devin prea dependenți de dobânzile mici

and government stimulus.

și de stimulentele guvernamentale.

The Bronze recession in Britain eventually ended when the adoption of iron

Criza Bronzului din Marea Britanie s-a sfârșit când adoptarea fierului

helped revolutionize farming and food production.

a ajutat să revoluționeze agricultura și producția de alimente.

Modern markets are more complex,

Piețele moderne sunt mai complexe,

making today’s recessions far more difficult to navigate.

făcând recesiunile actuale mult mai dificil de înțeles.

But each recession provides new data to help anticipate and respond

Dar fiecare recesiune oferă noi informații ce ajută la anticiparea și gestionarea

to future recessions more effectively.

mai eficientă a viitoarelor recesiuni.