How Do Pain Relievers Work? - George Zaidan

Cum funcţionează analgezicele? - George Zaidan

Translator: Ido Dekkers Reviewer: Ariana Bleau Lugo

Traducător: Alma Ghita Corector: Ariana Bleau Lugo

Say you're at the beach, and you get sand in your eyes.

Sunteţi pe plajă şi vă intră nisip în ochi.

How do you know the sand is there?

De unde ştiţi că nisipul e acolo?

You obviously can't see it, but if you are a normal, healthy human,

Bineînţeles, nu-l puteţi vedea, dar dacă sunteţi sănătos,

you can feel it,

îl simţiți,

that sensation of extreme discomfort, also known as pain.

acea senzație de disconfort extrem, sau durere.

Now, pain makes you do something,

Durerea vă determină să faceţi ceva,

in this case, rinse your eyes until the sand is gone.

în acest caz, să vă clătiţi ochii până ce nisipul e îndepărtat.

And how do you know the sand is gone?

Cum vă daţi seama că nisipul nu mai e? Exact. Durerea a dispărut.

Exactly. Because there's no more pain.

There are people who don't feel pain.

Există oameni care nu simt durerea.

Now, that might sound cool, but it's not.

Poate părea minunat, dar nu e aşa.

If you can't feel pain, you could get hurt, or even hurt yourself

Dacă nu simţi durerea, poţi fi rănit sau te poţi răni singur

and never know it.

fără să-ţi dai seama.

Pain is your body's early warning system.

Durerea e sistemul primar de alertă al corpului.

It protects you from the world around you, and from yourself.

Vă protejează de ceea ce vă înconjoară şi de voi înşivă.

Pe măsură ce creştem, apar detectori

As we grow, we install pain detectors in most areas of our body.

ai durerii în aproape toate părţile corpului.

These detectors are specialized nerve cells

Aceşti detectori sunt celule nervoase specializate,

called nociceptors

numite nociceptori,

that stretch from your spinal cord to your skin, your muscles, your joints,

care merg de la măduva spinării la piele, muşchi şi articulaţii,

your teeth and some of your internal organs.

la dinţi şi diferite organe interne.

Just like all nerve cells, they conduct electrical signals,

Ca toate celulele nervoase, ele conduc semnale electrice,

sending information from wherever they're located back to your brain.

transmiţând informaţii către creier de oriunde se află.

But, unlike other nerve cells,

Însă, spre deosebire de alte celule nervoase,

nociceptors only fire if something happens that could cause

nociceptorii nu se activează decât în prezenţa unui semnal

care ar putea cauza sau care cauzează vătămare.

or is causing damage.

So, gently touch the tip of a needle.

Atingeţi uşor vârful unui ac.

You'll feel the metal, and those are your regular nerve cells.

Veţi simţi metalul, acelea sunt celulele nervoase normale.

Dar nu simţiţi nicio durere.

But you won't feel any pain.

Now, the harder you push against the needle,

Cu cât apăsaţi pe ac,

the closer you get to the nociceptor threshold.

cu atât vă apropiaţi de pragul nociceptorilor.

Push hard enough, and you'll cross that threshold

Apăsaţi mai tare şi veţi depăşi pragul,

and the nociceptors fire,

iar nociceptorii se vor descărca, spunând corpului să se oprească din ce face.

telling your body to stop doing whatever you're doing.

Pragul durerii nu e fix.

But the pain threshold isn't set in stone.

Certain chemicals can tune nociceptors, lowering their threshold for pain.

Anumite produse chimice pot ajusta nociceptorii,

scăzând pragul durerii.

When cells are damaged, they and other nearby cells

Când celulele sunt deteriorate, ele, împreună cu alte celule vecine,

start producing these tuning chemicals like crazy,

încep să fabrice produse chimice de ajustare, fără oprire,

lowering the nociceptors' threshold to the point

scâzând pragul nociceptorilor

where just touch can cause pain.

până când o simplă atingere poate provoca durere.

And this is where over-the-counter painkillers come in.

Aici intervin analgezicele care se vând fără reţetă.

Aspirin and ibuprofen

Aspirina şi ibuprofenul

block production of one class of these tuning chemicals,

blochează producerea unei clase de substanțe chimice de ajustare,

called prostaglandins.

numite prostaglandine.

Let's take a look at how they do that.

Să vedem cum fac asta.

When cells are damaged, they release a chemical called arachidonic acid.

Când celulele sunt deteriorate, ele eliberează o substanţă chimică numită acid arahidonic.

And two enzymes called COX-1 and COX-2

Două enzime, numite COX-1 şi COX-2,

convert this arachidonic acid into prostaglandin H2,

convertesc acidul arahidonic în prostaglandina H2,

which is then converted into a bunch of other chemicals

transformată apoi în alte produse chimice care fac o mulţime de lucruri,

that do a bunch of things,

including raise your body temperature, cause inflammation

cresc temperatura corpului, provoacă o reacţie inflamatorie

and lower the pain threshold.

şi scad pragul durerii.

Toate enzimele au un sit activ,

Now, all enzymes have an active site.

That's the place in the enzyme where the reaction happens.

locul din enzimă unde se produce reacţia.

The active sites of COX-1 and COX-2

Siturile active din COX-1 şi COX-2

fit arachidonic acid very cozily.

sunt potrivite pentru acidul arahidonic.

As you can see, there is no room to spare.

După cum vedeţi, nu rămâne spaţiu liber.

Now, it's in this active site that aspirin and ibuprofen do their work.

Exact în acest sit activ acționează aspirina şi ibuprofenul.

So, they work differently.

Funcţionează diferit: aspirina acţionează ca un gimpe al unui porc spinos.

Aspirin acts like a spine from a porcupine.

It enters the active site and then breaks off,

Intră în situl activ şi apoi se rupe,

leaving half of itself in there,

lăsând jumătate din moleculă acolo,

totally blocking that channel and making it impossible

blocând total acest canal şi împiedicând acidul arahidonic să intre.

for the arachidonic acid to fit.

Asta dezactivează definitiv COX-1 şi COX-2.

This permanently deactivates COX-1 and COX-2.

Ibuprofenul, din contră,

Ibuprofen, on the other hand,

enters the active site,

penetrează situl activ, dar nu se descompune şi nu schimbă enzima.

but doesn't break apart or change the enzyme.

COX-1 and COX-2 are free to spit it out again,

COX-1 şi COX-2 sunt libere să îl respingă,

but for the time that that ibuprofen is in there,

însă atât timp cât ibuprofenul e acolo,

the enzyme can't bind arachidonic acid, and can't do its normal chemistry.

enzima nu se poate lega cu acidul arahidonic

şi nu poate declanșa durerea.

Dar cum ştiu aspirina şi ibuprofenul unde e durerea?

But how do aspirin and ibuprofen know where the pain is?

Well, they don't.

Ei, bine, nu ştiu.

Once the drugs are in your bloodstream,

Odată ce medicamentele intră în fluxul sanguin,

they are carried throughout your body,

sunt transportate în tot corpul

and they go to painful areas just the same as normal ones.

şi merg în zonele dureroase cât şi în cele normale.

Astfel funcţionează aspirina şi ibuprofenul.

So that's how aspirin and ibuprofen work.

But there are other dimensions to pain.

Dar mai există şi alte dimensiuni ale durerii.

Neuropathic pain, for example,

De exemplu, durerea neuropatică

is pain caused by damage to our nervous system itself;

e durerea cauzată de probleme ale sistemului nervos;

there doesn't need to be any sort of outside stimulus.

ea nu are nevoie de nicio stimulare externă.

And scientists are discovering that the brain controls

Oamenii de ştiinţă au descoperit că de fapt creierul controlează

how we respond to pain signals.

felul în care reacţionăm la semnalele dureroase.

For example, how much pain you feel can depend on

De exemplu, intensitatea durerii poate depinde

whether you're paying attention to the pain, or even your mood.

de atenţia acordată durerii sau chiar de dispoziţia în care ne aflăm.

Durerea este un domeniu de cercetare activ.

Pain is an area of active research.

If we can understand it better, maybe we can help people manage it better.

Cu cât o înţelegem mai bine, cu atât putem ajuta oamenii să o gestioneze mai bine.