Is there a limit to technological progress? - Clément Vidal

Există o limită a progresului tehnologic?

Traducător: Simona Ioniţă Corector: Cristina Nicolae

Many generations have felt they’ve reached the pinnacle

Multe generaţii au simţit că au atins apogeul

of technological advancement.

progresului tehnologic.

Yet look back 100 years and the technologies we take for granted today

Totuşi, priviţi în urmă cu 100 de ani,

şi tehnologii pe care le considerăm ceva banal astăzi

would seem like impossible magic.

ar fi părut magie imposibilă atunci.

So will there be a point where we reach an actual limit of technological progress?

Va exista, deci, un punct

în care vom atinge limita progresului tehnologic?

And if so, are we anywhere near that limit now?

Şi dacă da, suntem cumva aproape de a atinge acea limită?

Half a century ago, Russian astronomer Nikolai Kardashev was asking

Acum o jumătate de secol,

astronomul rus Nikolai Kardashev și-a pus aceleaşi întrebări

similar questions when he came up with a way to measure technological progress;

când a găsit o metodă de a măsura progresul tehnologic,

even when we have no idea exactly what it might look like.

chiar şi atunci când nu avem habar cum ar putea el arăta.

Anything we do in the future will require energy.

Orice vom face în viitor va necesita energie.

So Kardashev’s scale classifies potential civilizations,

Astfel, scara Kardashev clasifică posibilele civilzaţii

whether alien civilizations out there in the universe or our own,

fie ele extratereste, răspândite în univers, fie a noastră,

into three levels based on energy consumption.

pe trei niveluri, în funcţie de cosumul de energie.

The tiny amount of energy we currently consume pales

Cantitatea foarte mică de energie pe care o consumăm acum

next to what we leave untapped.

pare nimic pe lângă ceea ce lăsăm neexploatat.

A type I, or planetary civilization, can access all the energy resources

O civilizaţie de Tip I, sau planetară,

poate accesa toate resursele energetice ale planetei sale.

of its home planet.

In our case, this is the 174,000 terawatts

În cazul nostru, cei 174.000 de terawaţi pe care Pământul îi primeşte de la Soare.

Earth receives from the sun.

We currently only harness about 15 terawatts of it,

În prezent, exploatăm doar în jur de 15 terawaţi,

mostly by burning solar energy stored in fossil fuels.

îndeosebi, prin arderea energiei solare acumulată în combustibilii fosili.

To approach becoming a type I civilization,

Pentru a putea deveni o civilizaţie de Tip I,

we would need to capture solar energy more directly and efficiently

ar trebui să captăm energia solară mai direct şi mai eficient,

by covering the planet with solar panels.

acoperind planeta cu panouri solare.

Based on the most optimistic models,

Conform celor mai optimiste simulări,

we might get there within just four centuries.

am putea realiza asta în doar patru secole.

What would be next?

Ce ar urma?

Well, the Earth only gets a sliver of the sun’s energy,

Ei bine, Pământul primeşte doar o părticică din energia Soarelui,

while the rest of its 400 yottawatts is wasted in dead space.

în timp ce restul de 400 de yottawaţi sunt irosiţi în spaţiul cosmic.

But a type II, or stellar civilization,

Dar o civilizaţie de Tip II, sau stelară

would make the most of its home stars energy.

ar profita la maximum de energia stelei sale.

Instead of installing solar panels around a planet,

În loc să monteze panouri solare în jurul planetei,

a type II civilization would install them directly orbiting its star,

o civilizaţie de Tip II le-ar instala direct pe orbita stelei sale,

forming a theoretical structure called a Dyson sphere.

formând o structură ipotetică numită sfera Dyson.

And the third step, a type III civilization,

Şi al treilea pas?

O civilizaţie de tip III ar exploata toată energia galaxiei sale.

would harness all the energy of its home galaxy.

But we can also think of progress in the opposite way.

Dar ne putem gândi la progres şi în sens opus.

How small can we go?

Ce dimensiuni putem lua în considerare?

Astfel, cosmologul John Barrow

To that end, British cosmologist John Barrow,

classified civilizations by the size of objects they control.

a clasificat civilizaţiile după mărimea obiectelor controlate.

That ranges from mechanical structures at our own scale,

Ele variază de la structuri mecanice la scară normală,

to the building blocks of our own biology, down to unlocking atoms themselves.

la elemente ce construiesc organismul noastru,

până la analiza atomilor înşişi.

We’ve currently touched the atomic level,

Acum am atins nivelul atomic, deşi controlul rămâne limitat.

though our control remains limited.

But we potentially could go much smaller in the future.

Dar am putea să mergem la o scară şi mai mică în viitor.

To get a sense of the extent to which that’s true,

Pentru a vedea în ce măsură acest lucru este corect,

the observable universe is 26 orders of magnitude

universul observabil

este cu 26 de ordine de mărime mai mare decât corpul uman.

larger than a human body.

That means if you zoomed out by a factor of 10, 26 times,

Adică, dacă aţi lărgi cadrul la o scară de 10 la puterea 26.

you’d be at the scale of the universe.

aţi fi la scara universului.

But to reach the minimum length scale known as the Planck length,

Dar pentru a ajunge la scara minimă de lungime, numită scara Planck,

you would need to zoom in 35 times.

ar trebui să măriţi imaginea de 35 de ori.

As physicist Richard Feynman once said,

Fizicianul Richard Feynman spunea cândva: „Este destul loc la fund".

there’s plenty of room at the bottom.

Instead of one or the other, it’s likely that our civilization

În loc de una sau de cealaltă,

este posibil ca civilizaţia noastră să se dezvolte

will continue to develop along both Kardashev and Barrow scales.

atât pe scara lui Kardashev, cât şi pe scara lui Barrow.

Precision on a smaller scale lets us use energy more efficiently

Precizia la o scară mai mică ne permite să folosim energia mai eficient

and unlocks new energy sources like nuclear fusion or even antimatter.

şi ne dă acces la noi surse de energie, cum ar fi fuziunea nucleară

sau chiar şi antimateria.

And this increased energy lets us expand and build on a larger scale.

Iar această energie sporită ne va permite să construim la o scară mai mare.

A truly advanced civilization then would harness both stellar energy

Atunci, o civilizaţie cu adevărat avansată

ar exploata atât energia stelară, cât şi tehnologiile subatomice.

and subatomic technologies.

But these predictions weren't made just for us humans.

Dar aceste predicţii nu au fost făcute doar pentru noi, oamenii.

They double as a possible means of detecting intelligent life

Ele sunt şi un instrument de detectare a vieţii inteligente în univers.

in the universe.

If we find a Dyson sphere around a distant star,

Dacă găsim o sferă Dyson în jurul unei stele îndepărtate,

that's a pretty compelling sign of life.

avem un indiciu convingător.

Or what if instead of a structure that passively soaked up

Sau, dacă în locul unei structuri pasive care să absoarbă energia stelei,

all of a star’s energy like a plant,

ca o plantă,

an alien civilization built one that actively sucked the energy

o civilizaţie extraterestră ar construi una care să extragă energia din stea

out of the star like a hummingbird?

ca o pasăre colibri.

Frighteningly enough, we’ve observed super dense celestial bodies

E chiar înfricoşător: au fost observate corpuri celeste super dense

about the size of a planet that drain energy out of a much bigger star.

de mărimea unei planete

care extrag energie dintr-o stea mult mai mare.

It would be much too premature to conclude that this is evidence of life

Ar fi mult prea prematur să conchidem

că aceasta reprezintă dovada vieţii în univers.

in the universe.

There are also explanations for these observations

Există şi explicaţii penru aceste observări,

that don’t involve alien life forms.

care nu implică forme de viaţă extratereste.

But that doesn’t stop us from asking: what if?

Dar asta nu ne împiedică să ne întrebăm: „Şi dacă?"