Do personality tests work? - Merve Emre

Traducător: Ignat Paula Corector: Cristina Nicolae

In 1942, a mother-daughter duo

În 1942, o mamă și fiica ei,

Katherine Cook Briggs and Isabel Briggs Myers

Katharine Cook Briggs și Isabel Briggs Myers

developed a questionnaire that classified people’s personalities into 16 types.

au elaborat un chestionar ce clasifica personalitățile oamenilor în 16 tipuri.

Called the Myers-Briggs Type Indicator, or MBTI,

Denumit Indicatorul de tipologie Myers-Briggs sau MBTI,

it would go on to become

urma să devină

one of the world’s most widely-used personality tests.

unul din cele mai utilizate teste de personalitate din lume.

Today, personality testing is a multi-billion dollar industry

Astăzi, testarea personalității este o industrie de milioane de dolari

used by individuals, schools, and companies.

folosită de oameni, școli și companii.

But none of these tests, including the MBTI, the Big Five,

Dar niciunul dintre aceste teste, inclusiv MBTI, Big Five,

the DiSC assessment, the Process Communication Model,

evaluarea DiSC, Process Communication Model (PCM)

and the Enneagram,

și Eneagrama,

actually reveal truths about personality.

nu dezvăluie adevăruri despre personalitate.

In fact, it’s up for debate whether personality

De fapt, nu se știe încă dacă personalitatea

is a stable, measurable feature of an individual at all.

este chiar o caracteristică stabilă, măsurabilă, a unui individ.

Part of the problem is the way the tests are constructed.

Problema este modul în care sunt construite testele.

Each is based on a different set of metrics to define personality:

Fiecare se bazează pe un set diferit de valori pentru a defini personalitatea:

the Myers-Briggs, for instance,

Myers-Briggs, de exemplu,

focuses on features like introversion and extroversion

are în vedere caracteristici precum introversiunea și extroversiunea

to classify people into personality "types,"

pentru a clasifica oamenii în „tipuri” de personalități,

while the Big Five scores participants on five different traits.

în timp ce Big Five îi grupează folosindu-se de cinci trăsături diferite.

Most are self-reported,

Majoritatea sunt auto-declarate,

meaning the results are based on questions participants answer about themselves.

adică rezultatele se bazează pe răspunsurile participanților despre ei.

So it’s easy to lie, but even with the best intentions,

Deci este ușor să minți, dar chiar și cu cele mai bune intenții,

objective self-evaluation is tricky.

autoevaluarea obiectivă este dificilă.

Take this question from the Big Five:

Un exemplu de întrebare de la Big Five ar fi:

How would you rate the accuracy of the statement "I am always prepared"?

Cum ați evalua acuratețea afirmației „Sunt mereu pregătit”?

There’s a clear favorable answer here, which makes it difficult to be objective.

Există clar un răspuns favorabil aici, ceea ce face dificil să fii obiectiv.

People subconsciously aim to please:

În mod subconștient, oameni urmăresc să mulțumească:

when asked to agree or disagree, we show a bias

când ni se cere să fim sau nu de acord cu ceva,

toward answering however we believe the person or institution

alegem să răspundem în funcție de ce ar vrea să audă

asking the question wants us to answer.

persoana sau instituția care ne adresează întrebarea.

Here’s another question—

Un alt exemplu:

what do you value more, justice or fairness?

ce prețuiești mai mult, dreptatea sau corectitudinea?

What about harmony or forgiveness?

Armonia sau iertarea?

You may well value both sides of each pair,

S-ar putea să le prețuiești pe ambele din fiecare pereche,

but the MBTI would force you to choose one.

dar testul te-ar obliga să alegi una.

And while it’s tempting to assume the results of that forced choice

Și, deși este tentantă presupunerea că rezultatul alegerii forțate

must somehow reveal a true preference, they don’t:

ar trebui să arate oarecum adevărata preferință, nu o face:

When faced with the same forced choice question multiple times,

Când se confruntă de mai multe ori cu aceeași alegere forțată,

the same person will sometimes change their answer.

este posibil ca persoana respectivă să-și schimbe uneori răspunsul.

Given these design flaws, it’s no surprise that test results can be inconsistent.

Date fiind aceste erori, nu e de mirare că rezultatele pot fi inconsecvente.

Un studiu arată că aproape jumătate din cei care fac testul a doua oară,

One study found that nearly half of people who take the Myers-Briggs a second time

only five weeks after the first get assigned a different type.

la numai cinci săptămâni după primul se încadrează într-un tip diferit.

And other studies on the Myers-Briggs have found that people with very similar scores

Alte studii despre Myers-Briggs arată că cei cu rezultate foarte asemănătoare

end up being placed in different categories,

ajung să fie plasați în categorii diferite,

suggesting that the strict divisions between personality types

sugerând că diviziunile clare dintre tipurile de personalitate

don’t reflect real-life nuances.

nu reflectă realitatea.

Complicating matters further,

Complicând lucrurile și mai mult,

the definitions of personality traits are constantly shifting.

definițiile trăsăturilor de personalitate sunt într-o continuă schimbare.

The Swiss psychiatrist Carl Jung,

Psihiatrul elvețian Carl Jung,

who popularized the terms introvert and extrovert,

care a popularizat termenii „introvertit” și „extrovertit”,

defined an introvert as someone who sticks to their principles

a definit introvertitul ca fiind cineva care își păstrează principiile

regardless of situation,

indiferent de situație,

and an extrovert as someone who molds their self according to circumstance.

și extrovertitul ca fiind cineva care se adaptează împrejurărilor.

Introversion later came to mean shyness, while an extrovert was someone outgoing.

Introvertit a ajuns să însemne timid, în timp ce extrovertitul era cel sociabil.

Today, an introvert is someone who finds alone time restorative,

Astăzi, un introvertit vede timpul petrecut singur ca fiind recreativ,

an extrovert draws energy from social interaction,

un extrovertit își extrage energia din interacțiunea socială,

and an ambivert falls somewhere between these two extremes.

iar un ambivert se situează undeva între aceste două extreme.

The notion of an innate, unchanging personality

Noțiunea de personalitate înnăscută

forms the basis of all these tests.

stă la baza acestor teste.

But research increasingly suggests that personality shifts during key periods—

Dar cercetările arată că personalitatea se schimbă în perioadele cheie ale vieții

like our school years, or when we start working.

precum anii de școală, sau când începem să muncim.

Though certain features of a person’s behavior

Deși unele trăsături ale comportamentului uman

may remain relatively stable over time,

pot rămâne relativ stabile de-a lungul timpului,

others are malleable, moulded by our upbringing, life experiences, and age.

altele se pot schimba în funcție de educație, experiențe de viață și vârstă.

All of this matters more or less depending on how a personality test is used.

Acestea contează mai mult sau mai puțin în funcție de cum este folosit testul.

Though anyone using them should take the results with a grain of salt,

Totuși, cei ce le folosesc trebuie să fie sceptici privind rezultatele,

there isn’t much harm in individual use—

folosirea individuală a testelor nu dăunează cu nimic —

and users may even learn some new terms and concepts in the process.

utilizatorii pot învăța în timpul testului termeni și concepte noi.

But the use of personality tests extends far beyond self discovery.

Dar scopul testelor este mult mai complex decât autodescoperirea.

Schools use them to advise students what to study and what jobs to pursue.

Școlile le folosesc pentru a sfătui elevii ce să studieze și ce carieră să urmeze.

Companies use them decide who to hire and for what positions.

Companiile le folosesc pentru a decide pe cine să angajeze și pentru ce posturi.

Yet the results don’t predict how a person will perform in a specific role.

Totuși, rezultatele nu prezic modul în care o persoană exercită un anumit rol.

So by using personality tests this way,

Deci, folosind în acest mod testele de personalitate

institutions can deprive people of opportunities they’d excel at,

instituțiile pot priva oamenii de oportunități în care ar putea excela

or discourage them from considering certain paths.

sau îi pot descuraja să ia în considerare anumite căi.