What can DNA tests really tell us about our ancestry? - Prosanta Chakrabarty

Traducător: Ruxandra Tonea Corector: Cristina Nicolae

Two sisters take the same DNA test.

Două surori fac același tip de test ADN.

The results show that one sister is 10% French, the other 0%.

Testul arată că o soră este 10% de origine franceză, iar cealaltă 0%.

Both sisters share the same two parents,

Ambele surori au aceiași părinți,

and therefore the same set of ancestors.

prin urmare aceiași strămoși.

So how can one be 10% more French than the other?

Așadar, cum poate una dintre ele să fie cu 10% mai franțuzoaică decât cealaltă?

Tests like these rely on our DNA to answer questions about our ancestry,

Aceste teste folosesc ADN-ul pentru a oferi informații despre strămoși,

but our DNA actually can’t tell us everything

dar ADN-ul nostru nu poate să ne spună chiar tot

about who we are or where we’re from.

despre cine suntem sau de unde provenim.

DNA tests are great at answering some questions,

Testele ADN sunt foarte bune pentru a răspunde la unele întrebări,

like who your parents are, but can provide baffling results to others,

precum cine sunt părinții noștri,

dar pot oferi informații eronate despre altele,

like whether you have ancestors from a particular region.

cum ar fi dacă avem strămoși dintr-o anumită regiune.

To understand why, it helps to know where our DNA comes from in the first place.

Pentru a înțelege motivul, trebuie să știm de unde provine ADN-ul nostru.

Each person’s DNA consists of about 6 billion base pairs

ADN-ul fiecărei persoane e format

din aproximativ 6 miliarde de perechi de baze

stored in 23 pairs of chromosomes— 46 total.

care sunt depozitate în 23 de perechi de cromozomi, 46 în total.

That may seem like a dizzying amount of information,

Aceasta pare o cantitate amețitoare de informație,

but 99% of our genome is shared among all humans.

dar 99% din materialul nostru genetic este comun tuturor oamenilor.

The remaining 1% contains everything distinct about an individual’s ancestry.

Procentul de 1% rămas conține tot ce e distinct despre strămoșii unui individ.

Commercial DNA tests utilize less than 1% of that 1%.

Testele comerciale de ADN folosesc o cantitate de sub 1% din acel 1%.

One chromosome in each pair comes from each parent.

Fiecare cromozom dintr-o pereche provine de la câte un părinte.

These halves join at conception: when a sperm and egg,

Aceste jumătăți se unesc în timpul concepției când spermatozoidul și ovulul,

each with only 23 chromosomes, combine.

fiecare având doar 23 de cromozomi, se combină.

The story of our ancestry becomes muddled before conception.

Povestea strămoșilor noștri devine ambiguă dinaintea procesului de concepție.

That’s because the 23 chromosomes in a sperm or egg

Acest lucru se datorează faptului că cei 23 de cromozomi din spermă sau ovul

aren’t identical to the chromosomes of every other cell in the body.

nu sunt identici cu cromozomii din celelalte celule ale corpului.

As they go from a cell with 46 chromosomes to a sex cell with only 23,

În timp ce se transformă de la o celulă cu 46 de cromozomi la una având doar 23,

the chromosomes within each pair swap some sections.

cromozomii din fiecare pereche schimbă între ei câteva secțiuni.

This process is called recombination, and it means that every sperm or egg

Acest proces e numit recombinare,

și înseamnă că fiecare spermatozoid sau ovul

contains single chromosomes that are a unique mash up of each pair.

conține cromozomi care reprezintă o combinație unică a fiecărei perechi.

Recombination occurs uniquely in each sex cell—

Procesul de recombinare este unic în fiecare celulă -

making two sisters’ chromosomes different not only from their parents’,

astfel creându-se cromozomii celor două surori, care sunt distincți

nu doar față de cei ai părinților, ci și între ei.

but from each other’s.

Recombination happens before conception,

Procesul de recombinare are loc înaintea concepției,

so you get exactly half of your DNA from each parent,

astfel încât primești exact jumătate de ADN de la fiecare părinte,

but going further back things get more complicated.

dar ce se întâmplă înainte este mult mai complicat.

Without recombination, you would get 1/4 from each grandparent,

Fără procesul de recombinare, ai primi o pătrime din ADN-ul fiecărui bunic,

1/8 from each great-grandparent, and so on,

o optime din ADN-ul fiecărui străbunic și așa mai departe.

but because recombination happens every generation, those numbers vary.

Dar pentru că recombinarea are loc în fiecare generație, valorile variază.

The more generations removed an ancestor is,

Cu cât un strămoș provine dintr-o generație mai îndepărtată,

the more likely they won’t be represented in your DNA at all.

cu atât mai probabil este ca el să nu fie prezent în ADN-ul tău.

For example, without recombination,

De exemplu, fără procesul de recombinare,

just 1/64 of your DNA would come from each ancestor six generations back.

numai 1/64 din ADN-ul tău ar proveni de la un strămoș de acum șase generații.

Because of recombination, that number can be higher,

Datorită recombinării, acest număr poate fi mai mare,

though we don’t know for sure how high— or it can as low as 0.

cu toate că nu știm exact cu cât - sau poate fi zero.

So one sister isn’t more French

Așadar o soră nu este mai franțuzoaică,

in the sense of having more ancestors from France.

însemnând că are mai mulți strămoși din Franța.

Instead, the French ancestors are simply more represented in her DNA.

În schimb, strămoșii francezi sunt mai vizibili în ADN-ul ei.

But the story doesn’t end there.

Dar povestea nu se termină aici.

Tests don’t trace the DNA of the sisters' actual French ancestors—

Testele nu depistează ADN-ul strămoșilor celor două surori de origine franceză -

we don’t have access to the genomes of deceased individuals

noi nu avem acces la materialul genetic al persoanelor decedate

from previous generations.

din generațiile anterioare.

Instead, these results are based on a comparison

În schimb, aceste rezultate se bazează pe o comparație

to the DNA of people living in France today.

cu ADN-ul oamenilor care trăiesc în Franța în zilele noastre.

The tests look for genetic markers, or combinations of genetic markers.

Testele caută markeri genetici sau combinații de markeri genetici.

These markers are short sequences that appear in specific places.

Acești markeri sunt secvențe scurte de ADN care apar în diferite locuri.

The sister deemed "more French" shares genetic markers

Sora care se presupune a fi „mai franțuzoaică" are mai mulți markeri

with people currently living in France.

identici cu oamenii din Franța.

The assumption is that these shared markers indicate ancestors

Ipoteza este că acești markeri comuni indică strămoșii

from the same place: France.

din același loc: Franța.

It’s important to note that results are based on people

E important de precizat că rezultatele se bazează

pe genomul cunoscut al unor oameni -

who’ve had their genomes sequenced—

80-90% of which are of European descent.

dintre care 80-90% sunt de origine europeană.

Many indigenous peoples are barely represented, if at all.

Mulți indigeni nu sunt incluși aproape deloc.

The test won’t reveal heritage from people not represented in the database,

Testul nu va putea arăta strămoși care nu fac parte din baza de date,

and shouldn’t be used to prove race or ethnicity.

și nu ar trebui folosit pentru a demonstra rasa sau etnia.

And as more people get sequenced, your results might change.

Și dacă mai mulți oameni își vor secvenționa ADN-ul,

rezultatele s-ar putea schimba.

Looking further back, you may get a result like 2% Neanderthal.

Căutând strămoși foarte îndepărtați, ai putea primi un răspuns

de genul 2% neanderthalian.

Though Neanderthals were a separate species from humans,

Cu toate că neanderthalienii erau o specie diferită de oameni,

that 2% doesn’t come out of the 99% of our genome shared among all humans,

acel 2% nu provine din procentul de 99% din ADN care e comun tuturor oamenilor,

but the 1% that varies.

ci din procentul de 1% care variază.

That’s because about 40,000 years ago,

Acest lucru se datorează faptului că acum 40.000 de ani,

certain human populations interbred with Neanderthals,

anumite popoare s-au încrucișat cu neanderthalienii,

meaning some people alive today have Neanderthal ancestors.

adică unii oameni din prezent au strămoși neanderthalieni.

Many Neanderthal ancestors, in fact:

De fapt, mulți strămoși neanderthalieni:

there are so many generations in 40,000 years

există atât de multe generații în 40.000 de ani,

that a single Neanderthal’s genetic contribution would be untraceable.

încât materialul genetic al unui singur neanderthalian nu ar putea fi detectat.

You can be both 100% French and 2% Neanderthal—

Poți fi 100% francez și 2% neanderthalian -

though both come from the 1% of DNA that makes us different,

chiar dacă ambele provin din procentul ADN de 1% care ne face diferiți,

they’re accounting for different things.

ele reprezintă lucruri diferite.

Looking for traces of our ancestry in our DNA gets complicated very quickly.

Căutând urme ale strămoșilor noștri în ADN devine repede foarte complicat.

Both the way we inherit DNA and the information available for testing

Modul în care moștenim ADN-ul și informațiile disponibile pentru testare

makes it difficult to say certain things with 100% certainty.

fac dificilă afirmarea cu certitudine a unor lucruri.