How to write descriptively - Nalo Hopkinson

Cum să scrii ficţiune care prinde viaţă - Nalo Hopkinson

Traducător: Alexandra Cote Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

We read fiction for many reasons.

Citim ficţiune din mai multe motive.

To be entertained,

Să ne amuzăm,

to find out who done it,

să aflăm cine e făptașul,

to travel to strange, new planets,

să călătorim spre planete noi, ciudate,

to be scared,

să ne lăsam speriaţi,

to laugh,

to cry,

să râdem,

să plângem,

to think,

să gândim,

to feel,

să simţim,

to be so absorbed that for a while we forget where we are.

să fim atât de absorbiţi încât pentru un timp să uităm unde suntem.

So, how about writing fiction?

Deci, cum rămâne cu scrierea ficţiunii?

How do you suck your readers into your stories?

Cum reușești să-ți transpui cititorii în poveştile tale?

With an exciting plot? Maybe.

Cu un subiect interesant? Poate.

Fascinating characters? Probably.

Personaje fascinante? Probabil.

Beautiful language? Perhaps.

Limbaj frumos? Se poate.

"Billie's legs are noodles. The ends of her hair are poison needles.

„Picioarele lui Billie sunt tăiţei. Vârfurile părului ei sunt ace otrăvite.

Her tongue is a bristly sponge, and her eyes are bags of bleach."

Limba ei e un burete zbârlit, iar ochii ei sunt pungi de înălbitor."

Did that description almost make you feel as queasy as Billie?

Te-a făcut acea descrierea să te simţi aproape la fel de slăbită ca Billie?

We grasp that Billie's legs aren't actually noodles.

Ne dăm seama că picioarele lui Billie nu sunt de fapt tăiţei.

To Billie, they feel as limp as cooked noodles.

Billie le simte la fel de moi ca niște tăiţei fierți.

It's an implied comparison, a metaphor.

E o comparaţie implicită, o metaforă.

So, why not simply write it like this?

Deci, de ce nu am scrie chiar aşa:

"Billie feels nauseated and weak."

„Billie avea stări de greață și se simţea slăbită." ?

Chances are the second description wasn't as vivid to you as the first.

Şansele sunt ca a doua descriere să nu fie la fel de vie ca prima.

The point of fiction is to cast a spell,

Scopul ficţiunii este să te prindă-n vrajă,

a momentary illusion that you are living in the world of the story.

să-ți dea iluzia de moment că trăieşti în lumea poveştii.

Fiction engages the senses,

Ficţiunea ne implică simţurile,

helps us create vivid mental simulacra

ne ajută să creăm simulacre mentale vii

of the experiences the characters are having.

pe baza experienţelor pe care le trăiesc personajele.

Stage and screen engage some of our senses directly.

Scena şi ecranul ne angrenează câteva din simţurile noastre direct.

We see and hear the interactions of the characters and the setting.

Vedem şi auzim interacţiunile personajelor şi decorul.

But with prose fiction,

Dar la ficţiunea în proză,

all you have is static symbols on a contrasting background.

tot ce ai sunt caracterele statice pe un fundal contrastant.

If you describe the story in matter of fact, non-tactile language,

Dacă descrii povestea într-un limbaj banal care nu face apel la simțuri,

the spell risks being a weak one.

vraja riscă să fie una slabă.

Your reader may not get much beyond interpreting the squiggles.

Cititoarea ta s-ar putea să nu descifreze mai mult decât niște cuvinte scrijelite.

She will understand what Billie feels like,

Ea va înţelege cum se simte Billie,

but she won't feel what Billie feels.

dar nu va simți ceea ce Billie simte.

She'll be reading, not immersed in the world of the story,

Va citi, însă nu cufundată în lumea poveştii,

discovering the truths of Billie's life at the same time that Billie herself does.

fără a descoperi universul lui Billie, fără a o însoți pas cu pas.

Fiction plays with our senses:

Ficţiunea se joacă cu simţurile noastre:

taste,

gustul,

smell,

mirosul,

touch,

atingerea,

hearing,

auzul,

sight,

văzul

and the sense of motion.

şi simţul mişcării.

It also plays with our ability to abstract and make complex associations.

Se joacă şi cu capacitatea noastră de abstractizare

și de a face asocieri complexe.

Look at the following sentence.

Să luam următorul exemplu:

"The world was ghost-quiet,

„Lumea era fantomatic de tăcută,

except for the crack of sails and the burbling of water against hull."

cu excepţia unui scârţâit al velelor şi bolboroseala apei împotriva cocii."

The words, "quiet," "crack," and "burbling,"

Cuvintele „tăcută", „scârţâit" şi „bolboroseală"

engage the sense of hearing.

ne implică simţul auzului.

Notice that Buckell doesn't use the generic word sound.

Observați cum Buckell nu foloseşte cuvântul generic al sunetului.

Each word he chooses evokes a particular quality of sound.

Fiecare cuvânt ales evocă o anume calitate a sunetului.

Then, like an artist laying on washes of color

Apoi, ca un artist ce stăruie asupra culorilor spălăcite

to give the sense of texture to a painting,

pentru a da un sens de textură picturii,

he adds anoter layer, motion, "the crack of sails,"

adaugă un alt strat, mişcarea, „scârţâitul velelor,"

and touch, "the burbling of water against hull."

şi atingerea, „bolboroseala apei împotriva cocii."

Finally, he gives us an abstract connection

În final, ne oferă o conotație abstractă,

by linking the word quiet with the word ghost.

legând cuvântul „tăcută" de cuvântul „fantomatic".

Not "quiet as a ghost,"

Nu „tăcută ca o fantomă,"

which would put a distancing layer of simile

ce ar pune un zid care să distanțeze

between the reader and the experience.

cititorul de experienţa narată.

Instead, Buckell creates the metaphor "ghost-quiet"

În schimb, Buckell creează metafora „fantomatic de tăcută"

for an implied, rather than overt, comparison.

pentru o comparaţie implicită şi nu deschisă.

Writers are always told to avoid cliches

Scriitorilor li se spune mereu să evite clişeele

because there's very little engagement for the reader in an overused image,

pentru că o imagine suprafolosită atrage puţină implicare din partea cititorului,

such as "red as a rose."

cum ar fi "roşu ca trandafirul."

But give them,

Scrie, în schimb:

"Love...began on a beach.

"Iubirea... înfiripată pe o plajă,

It began that day when Jacob saw Anette in her stewed-cherry dress,"

în ziua în care Jacob o zări pe Anette în rochia de culoarea cireşei înăbuşite,"

and their brains engage in the absorbing task

şi creierele lor se vor implica în sarcina captivantă

of figuring out what a stewed-cherry dress is like.

de a-şi imagina cum arată o rochie de culoarea cireşei înăbuşite.

Suddenly, they're on a beach about to fall in love.

Deodată, cititorii se vor regăsi pe o plajă pe punctul de a se îndrăgosti.

They're experiencing the story at both a visceral and a conceptual level,

Trăiesc povestea atât la nivel visceral, cât şi conceptual,

meeting the writer halfway in the imaginative play

întâlnind scriitorul la jumătatea drumului în jocul imaginativ

of creating a dynamic world of the senses.

de a crea o lume vibrantă prin stimularea simţurilor.

So when you write, use well-chosen words

Deci când scrii, foloseşte cuvinte alese cu grijă

to engage sound, sight, taste, touch, smell, and movement.

pentru a implica sunet, văz, gust, atingere, miros şi mişcare.

Then create unexpected connotations among your story elements,

Apoi creează conotaţii neaşteptate printre elementele poveştii tale

and set your readers' brushfire imaginations alight.

şi aprinde imaginaţia cititorilor tăi.