Can we edit memories? | Amy Milton

Transcriber: Joseph Geni Reviewer: Camille Martínez

Traducător: Cristina Danila Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

Memory is such an everyday thing that we almost take it for granted.

Memoria este ceva atât de uzual încât aproape că nu o apreciem.

We all remember what we had for breakfast this morning

Toți ne amintim ce am mâncat azi dimineaţă la micul-dejun

or what we did last weekend.

sau ce am făcut weekend-ul trecut.

It's only when memory starts to fail

Abia când memoria începe să cedeze,

that we appreciate just how amazing it is

începem să apreciem cât e de uimitoare

and how much we allow our past experiences to define us.

și cât de mult permitem experienţelor noastre trecute

să ne definească.

But memory is not always a good thing.

Dar memoria nu este întotdeauna un lucru bun.

As the American poet and clergyman John Lancaster Spalding once said,

Aşa cum a spus cândva poetul şi clericul american John Lancaster Spalding:

"As memory may be a paradise from which we cannot be driven,

„Aşa cum memoria poate fi un paradis din care nu putem fi alungați,

it may also be a hell from which we cannot escape."

la fel de bine poate fi un iad din care nu putem scăpa."

Many of us experience chapters of our lives

Mulţi dintre noi trăim capitole din viaţa noastră

that we would prefer to never have happened.

care am prefera să nu se fi întâmplat niciodată.

It is estimated that nearly 90 percent of us

Se estimează că aproape 90% dintre noi

will experience some sort of traumatic event during our lifetimes.

vom trăi cel puțin un eveniment traumatic în timpul vieții.

Many of us will suffer acutely following these events and then recover,

Mulți dintre noi vom suferi grav după aceste evenimente

și apoi ne vom recupera,

maybe even become better people because of those experiences.

poate chiar vom deveni oameni mai buni datorită acelor experiențe.

But some events are so extreme that many --

Dar unele evenimente sunt atât de extreme, încât mulți,

up to half of those who survive sexual violence, for example --

aproape jumătate dintre cei care au trăit o agresiune sexuală, spre exemplu,

will go on to develop post-traumatic stress disorder,

vor dezvolta tulburări de stres post-traumatic

or PTSD.

sau TSPT.

PTSD is a debilitating mental health condition

TSPT este o tulburare mintală debilitantă

characterized by symptoms such as intense fear and anxiety

caracterizată prin simptome precum frică și anxietate intense

and flashbacks of the traumatic event.

și o retrăire a momentului traumatic.

These symptoms have a huge impact on a person's quality of life

Aceste simptome au un impact uriaș asupra calității vieții unei persoane

and are often triggered by particular situations

și sunt declanșate adesea de situații particulare sau stimuli

or cues in that person's environment.

din mediul persoanei respective.

The responses to those cues may have been adaptive when they were first learned --

Răspunsurile la acei stimuli, când au fost prima dată învățate,

se poate să fi fost de adaptare,

fear and diving for cover in a war zone, for example --

de exemplu frica și căutarea de adăpost într-o zonă de război,

but in PTSD,

dar în TSPT,

they continue to control behavior when it's no longer appropriate.

ele continuă să controleze comportamentul chiar și atunci când nu mai e necesar.

If a combat veteran returns home and is diving for cover

Dacă un veteran de război revine acasă și caută adăpost

when he or she hears a car backfiring

când aude o mașină făcând zgomot

or can't leave their own home because of intense anxiety,

sau nu poate ieși din propria casă din cauza unei anxietăți intense,

then the responses to those cues, those memories,

atunci răspunsurile la acei stimuli,

acele amintiri,

have become what we would refer to as maladaptive.

au devenit maladaptive.

In this way, we can think of PTSD as being a disorder of maladaptive memory.

Astfel, putem să ne gândim la TSPT ca fiind

o tulburare de memorie maladaptivă.

Now, I should stop myself here,

Ar trebui să mă opresc aici

because I'm talking about memory as if it's a single thing.

deoarece vorbesc despre memorie ca și când ar fi ceva unitar, singular.

It isn't.

Nu este.

There are many different types of memory,

Există multe tipuri diferite de memorie,

and these depend upon different circuits and regions within the brain.

și acestea depind de diferite circuite și regiuni din creier.

As you can see, there are two major distinctions in our types of memory.

După cum puteți vedea, sunt două contraste majore

în tipurile noastre de memorie.

There are those memories that we're consciously aware of,

Există acele amintiri de care suntem conștienți,

where we know we know

în care știm că știm

and that we can pass on in words.

și pe care le putem exprima în cuvinte.

This would include memories for facts and events.

Acestea ar include amintiri despre fapte și evenimente.

Because we can declare these memories,

Deoarece putem descrie aceste amintiri,

we refer to these as declarative memories.

le numim memorii declarative (explicite).

The other type of memory is non-declarative.

Celălalt tip de memorie este non-declarativă (implicită).

These are memories where we often don't have conscious access

Acestea sunt amintiri în care adesea

to the content of those memories

nu avem acces conștient asupra conținutului lor,

and that we can't pass on in words.

pe care nu le putem transpune în cuvinte.

The classic example of a non-declarative memory

Clasicul exemplu al unei memorii non-declarative

is the motor skill for riding a bike.

este abilitatea fizică de a merge pe bicicletă.

Now, this being Cambridge, the odds are that you can ride a bike.

Fiind în Cambridge, probabil că știți să mergeți pe bicicletă.

You know what you're doing on two wheels.

Știți ce faceți pe două roți.

But if I asked you to write me a list of instructions

Dar dacă v-aș ruga să îmi scrieți o listă cu instrucțiuni

that would teach me how to ride a bike,

care să mă învețe să merg pe bicicletă,

as my four-year-old son did when we bought him a bike

așa cum a făcut fiul meu de patru ani, când de ziua lui de naștere, anul trecut,

for his last birthday,

you would really struggle to do that.

i-am cumpărat o bicicletă,

v-ați chinui foarte tare să o faceți.

Cum ar trebui să stai pe bicicletă ca să fii în echilibru?

How should you sit on the bike so you're balanced?

How fast do you need to pedal so you're stable?

Cât de repede trebuie să pedalezi ca să ai stabilitate?

If a gust of wind comes at you,

Dacă o rafală de vânt vine spre tine,

which muscles should you tense and by how much

ce mușchi ar trebui să încordezi

și cât de tare, astfel încât să nu fii suflat la pământ?

so that you don't get blown off?

I'll be staggered if you can give the answers to those questions.

Aș fi uimită dacă ați putea răspunde la aceste întrebări.

But if you can ride a bike, you do have the answers,

Dar dacă puteți merge pe bicicletă, atunci știți răspunsurile,

you're just not consciously aware of them.

doar că nu sunteți conștienți de ele.

Getting back to PTSD,

Revenind la TSPT,

another type of non-declarative memory

un alt tip de memorie non-declarativă

is emotional memory.

este memoria emoțională.

Now, this has a specific meaning in psychology

Aceasta are un sens specific în psihologie

and refers to our ability to learn about cues in our environment

și se referă la abilitatea de a recunoaște semnalele din jurul nostru

and their emotional and motivational significance.

și semnificația lor emoțională și motivațională.

What do I mean by that?

Ce vreau eu să spun cu asta?

Well, think of a cue like the smell of baking bread,

Ei bine, gândiți-vă la un stimul precum mirosul de pâine proaspăt coaptă,

or a more abstract cue like a 20-pound note.

sau la un stimul mai abstract cum ar fi o bancnotă de 20 de lire.

Because these cues have been pegged with good things in the past,

Deoarece acești stimuli au fost asociați în trecut cu lucruri bune,

we like them and we approach them.

ne plac și îi abordăm.

Other cues, like the buzzing of a wasp, elicit very negative emotions

Alți stimuli, cum ar fi bâzâitul unei viespi,

provoacă emoții negative

and quite dramatic avoidance behavior in some people.

și comportament de evitare extrem, la anumite persoane.

Now, I hate wasps.

Acuma, eu urăsc viespile.

I can tell you that fact.

Vă pot spune acest lucru.

But what I can't give you are the non-declarative emotional memories

Dar ceea ce nu vă pot da sunt amintirile emoționale non-declarative

for how I react when there's a wasp nearby.

despre felul în care reacționez când e o viespe în preajmă.

I can't give you the racing heart,

Nu vă pot da zbuciumul inimii,

the sweaty palms, that sense of rising panic.

palmele transpirate, sentimentul de panică în creștere.

I can describe them to you,

Vi le pot descrie,

but I can't give them to you.

dar nu vi le pot da.

Now, importantly, from the perspective of PTSD,

Important din perspectiva TSPT,

stress has very different effects on declarative and non-declarative memories

stresul are efecte foarte diferite asupra memoriei declarative și non-declarative

and the brain circuits and regions supporting them.

și asupra circuitelor cerebrale și a regiunilor ce le susțin.

Emotional memory is supported by a small almond-shaped structure

Memoria emoțională e susținută de o structură cu formă de migdală mică

called the amygdala

numită amigdală cerebrală,

and its connections.

și conexiunile sale.

Declarative memory, especially the what, where and when of event memory,

Memoria declarativă, mai ales contextul memoriei eveniment („ce, unde și când")

is supported by a seahorse-shaped region of the brain

e susținută de o regiune a creierului în formă de căluț de mare,

called the hippocampus.

numită hipocamp.

The extreme levels of stress experienced during trauma

Nivelurile extreme de stres trăite în timpul traumei

have very different effects on these two structures.

au efecte diferite asupra acestor două structuri.

As you can see, as you increase a person's level of stress

După cum puteți vedea, pe măsură ce crești nivelul de stres al unei persoane

from not stressful to slightly stressful,

de la fără stres la ușor stresant,

the hippocampus,

hipocampul, acționând ca să susțină memoria evenimentului,

acting to support the event memory,

increases in its activity

crește în activitatea sa

și funcționează mai bine în stocarea acelei memorii declarative.

and works better to support the storage of that declarative memory.

But as you increase to moderately stressful, intensely stressful

Dar pe măsură ce crești stresul la moderat, intens și apoi extrem,

and then extremely stressful, as would be found in trauma,

așa cum se întâmplă în traumă,

the hippocampus effectively shuts down.

hipocampul efectiv se oprește.

This means that under the high levels of stress hormones

Asta înseamnă că, sub influența nivelurilor mari de hormoni de stres

that are experienced during trauma,

eliberați în timpul traumei,

we are not storing the details,

noi nu memorăm detaliile;

the specific details of what, where and when.

detalii specifice despre ce, unde și când.

Now, while stress is doing that to the hippocampus,

În timp ce stresul îi face asta hipocampului,

look at what it does to the amygdala,

priviți ce îi face amigdalei cerebrale,

that structure important for the emotional, non-declarative memory.

acea structură importantă pentru memoria emoțională non-declarativă.

Its activity gets stronger and stronger.

Activitatea ei devine tot mai intensă.

So what this leaves us with in PTSD

Astfel, ceea ce ne rămâne în TSPT

is an overly strong emotional -- in this case fear -- memory

este o memorie emoțională extrem de puternică,

în acest caz, memoria fricii,

that is not tied to a specific time or place,

care nu e asociată unui loc sau moment anume,

because the hippocampus is not storing what, where and when.

deoarece hipocampul nu memorează contextul - ce, unde și când.

In this way, these cues can control behavior

Astfel, aceste semnale pot controla comportamentul

when it's no longer appropriate,

când nu mai este nevoie,

and that's how they become maladaptive.

și așa devin tulburări de adaptare.

So if we know that PTSD is due to maladaptive memories,

Deci, dacă știm că TSPT sunt datorate unor memorii maladaptive,

putem folosi acest lucru pentru a îmbunătăți rezultatele tratamentului

can we use that knowledge to improve treatment outcomes

for patients with PTSD?

pentru pacienții cu TSPT?

A radical new approach being developed to treat post-traumatic stress disorder

O nouă abordare radicală, în curs de dezvoltare,

pentru tratarea TSPT

aims to destroy those maladaptive emotional memories

țintește să distrugă acele memorii emoționale de maladaptare

that underlie the disorder.

care susțin tulburarea.

This approach has only been considered a possibility

Această abordare a fost considerată o posibilitate

because of the profound changes in our understanding of memory

doar din cauza schimbărilor profunde din ultimii ani

in recent years.

în percepția noastră asupra memoriei.

Traditionally, it was thought that making a memory

În mod tradițional, se credea că formarea unei amintiri

was like writing in a notebook in pen:

era ca și scrisul cu pixul într-un caiet:

once the ink had dried, you couldn't change the information.

odată tușul uscat, nu mai puteai schimba informația.

It was thought that all those structural changes

Se credea că toate acele schimbări de structură

that happen in the brain to support the storage of memory

care se petreceau în creier pentru a susține stocarea amintirii,

were finished within about six hours,

erau terminate în aproximativ șase ore,

and after that, they were permanent.

și după aceea, erau permanente.

This is known as the consolidation view.

Acest lucru e cunoscut ca teoria consolidării.

However, more recent research suggests that making a memory

Totuși, cercetări mai recente sugerează că formarea unei amintiri

is actually more like writing in a word processor.

e mai degrabă precum scrisul într-un procesator de text.

We initially make the memory and then we save it or store it.

Inițial, creăm amintirea și apoi o salvăm sau o stocăm.

But under the right conditions, we can edit that memory.

Dar, în condițiile potrivite, putem să redactăm acea memorie.

This reconsolidation view suggests that those structural changes

Această teorie a reconsolidării sugerează că acele modificări structurale

that happen in the brain to support memory

care se petrec în creier pentru a susține memoria,

can be undone,

sunt reversibile chiar și pentru amintiri vechi.

even for old memories.

Now, this editing process isn't happening all the time.

Acest proces de rescriere nu se petrece mereu.

It only happens under very specific conditions

Se petrece doar în condiții foarte specifice

of memory retrieval.

de recuperare a amintirilor.

So let's consider memory retrieval as being recalling the memory

Haideți să considerăm recuperarea amintirilor

ca fiind o reamintire a amintirii

or, like, opening the file.

sau precum deschiderea unui document.

Quite often, we are simply retrieving the memory.

Destul de des, doar reaccesăm amintirea.

We're opening the file as read-only.

Deschidem documentul doar pentru lectură.

But under the right conditions,

Dar în condițiile potrivite,

we can open that file in edit mode,

putem deschide acel document pentru rescriere,

and then we can change the information.

și, atunci, putem modifica informația.

In theory, we could delete the content of that file,

În teorie, am putea șterge conținutul acelui document

and when we press save,

și când l-am salva,

that is how the file -- the memory --

documentul, memoria, ar rămâne așa.

persists.

Not only does this reconsolidation view

Teoria reconsolidării nu doar

allow us to account for some of the quirks of memory,

că ne permite să explicăm unele ciudățenii ale memoriei,

like how we all sometimes misremember the past,

precum felul în care, uneori, nu ne amintim corect trecutul,

it also gives us a way to destroy those maladaptive fear memories

dar ne și dă o cale de a distruge acele memorii maladaptive

that underlie PTSD.

care stau la baza TSPT.

All we would need would be two things:

Am avea nevoie doar de două lucruri:

a way of making the memory unstable -- opening that file in edit mode --

un mod de a face memoria instabilă,

deschizând documentul în format de rescriere,

and a way to delete the information.

și o modalitate de a șterge informația.

We've made the most progress

Cel mai mare progres l-am făcut

with working out how to delete the information.

în ștergerea informației.

It was found fairly early on

S-a descoperit destul de devreme

that a drug widely prescribed to control blood pressure in humans --

că un medicament prescris des

pentru controlul tensiunii arteriale la oameni,

a beta-blocker called Propranolol --

un beta blocant, așa-numitul Propranolol,

could be used to prevent the reconsolidation

ar putea fi utilizat pentru a împiedica

of fear memories in rats.

reconsolidarea memoriei fricii la șobolani.

If Propranolol was given while the memory was in edit mode,

Dacă s-a administrat Propranolol în timp ce memoria

era în format de rescriere,

rats behaved as if they were no longer afraid of a frightening trigger cue.

șobolanii se comportau ca și când nu se mai temeau

de semnalul declanșatoar al fricii.

It was as if they had never learned to be afraid of that cue.

Era ca și cum nu ar fi știut că trebuie să le fie frică de acel semnal.

And this was with a drug that was safe for use in humans.

Și asta se petrecea cu un medicament sigur pentru uzul uman.

Now, not long after that,

Nu după mult timp,

it was shown that Propranolol could destroy fear memories in humans as well,

s-a arătat că Propranololul ar putea distruge memoriile fricii și la oameni,

but critically, it only works if the memory is in edit mode.

dar, fapt esențial, funcționează doar dacă memoria e în format de rescriere.

Now, that study was with healthy human volunteers,

Acel studiu s-a făcut cu voluntari sănătoși,

but it's important because it shows that the rat findings

dar e important deoarece arată că descoperirile pe șobolani

can be extended to humans and ultimately, to human patients.

se pot aplica și oamenilor și în cele din urmă, pacienților umani.

And with humans,

Iar cu oameni,

you can test whether destroying the non-declarative emotional memory

poți testa dacă distrugând memoria emoțională non-declarativă

does anything to the declarative event memory.

afectează în vreun fel memoria declarativă a evenimentului.

And this is really interesting.

Și asta e foarte interesant.

Even though people who were given Propranolol

Deși oamenii cărora li s-a administrat Propranolol

while the memory was in edit mode

în timp ce memoria lor era în format de redactare,

were no longer afraid of that frightening trigger cue,

nu se mai temeau de semnalul declanșator de frică,

they could still describe the relationship

ei încă puteau descrie relația dintre semnal

between the cue and the frightening outcome.

și deznodământul înfricoșător.

It was as if they knew they should be afraid,

Era ca și cum știau că ar trebui să le fie frică,

and yet they weren't.

dar nu le era.

This suggests that Propranolol can selectively target

Asta sugerează că Propranololul poate ținti selectiv

the non-declarative emotional memory

memoria emoțională non-declarativă,

but leave the declarative event memory intact.

lăsând memoria declarativă a evenimentului, intactă.

But critically, Propranolol can only have any effect on the memory

Dar, esențial, Propranololul poate avea un efect asupra memoriei,

doar dacă se află în formatul de redactare.

if it's in edit mode.

Deci cum facem ca o memorie să fie instabilă?

So how do we make a memory unstable?

How do we get it into edit mode?

Cum o facem să fie în format redactabil?

Well, my own lab has done quite a lot of work on this.

Ei bine, propriul meu laborator a muncit destul de mult la asta.

We know that it depends on introducing some but not too much new information

Știm că depinde de introducerea unor noi informații, dar nu prea multe,

to be incorporated into the memory.

care să fie încorporate în memorie.

We know about the different chemicals the brain uses

Știm despre diferitele substanțe chimice folosite de creier pentru a semnala

to signal that a memory should be updated

că o amintire ar trebui actualizată și documentul redactat.

and the file edited.

Now, our work is mostly in rats,

Acum, lucrăm predominant pe șobolani,

but other labs have found the same factors allow memories to be edited in humans,

dar alte laboratoare au descoperit că aceiași factori permit amintirilor

să fie redactate și la oameni,

even maladaptive memories like those underlying PTSD.

chiar și amintirile maladaptive ca acelea care stau la baza TSPT.

In fact, a number of labs in several different countries

De fapt, câteva laboratoare din câteva țări diferite,

have begun small-scale clinical trials of these memory-destroying treatments

au început teste clinice la scară mică cu aceste tratamente

„distrugătoare" de amintiri pentru TSPT,

for PTSD

and have found really promising results.

și au obținut rezultate foarte promițătoare.

Now, these studies need replication on a larger scale,

Aceste studii au nevoie de reproducere la o scară mai mare,

but they show the promise of these memory-destroying treatments

dar arată cât de promițătoare sunt pentru TSPT

for PTSD.

aceste tratamente distrugătoare de memorie.

Maybe trauma memories do not need to be the hell from which we cannot escape.

Poate că amintirile traumei nu trebuie să fie iadul din care nu putem scăpa.

Now, although this memory-destroying approach holds great promise,

Acum, deși această abordare distrugătoare de memorii promite mult,

that's not to say that it's straightforward

asta nu înseamnă că e simplu

or without controversy.

sau lipsit de controverse.

Is it ethical to destroy memories?

Este etic să distrugi amintiri?

What about things like eyewitness testimony?

Cum rămâne cu situațiile precum mărturia martorilor oculari?

What if you can't give someone Propranolol

Dacă nu poți administra cuiva Propranolol

because it would interfere with other medicines that they're taking?

pentru că ar reacționa cu alte medicamente pe care le ia?

Well, with respect to ethics and eyewitness testimony,

Ei bine, în legătură cu etica și mărturia martorilor oculari,

I would say the important point to remember

aș spune că punctul important de amintit

is the finding from that human study.

e descoperirea din acel studiu uman.

Because Propranolol is only acting on the non-declarative emotional memory,

Deoarece Propranololul acționează doar asupra

memoriei emoționale non-declarative,

it seems unlikely that it would affect eyewitness testimony,

pare puțin probabil să afecteze mărturia martorilor oculari,

which is based on declarative memory.

care e bazată pe memoria declarativă.

Essentially, what these memory-destroying treatments

În esență, aceste tratamente distrugătoare de memorie

are aiming to do

au ca țintă reducerea memoriei emoționale,

is to reduce the emotional memory,

not get rid of the trauma memory altogether.

nu și debarasarea de memoria traumei cu totul.

This should make the responses of those with PTSD

Asta ar trebui să facă reacțiile celor cu TSPT

mai asemănătoare cu ale celor care au suferit o traumă și nu au TSPT,

more like those who have been through trauma

and not developed PTSD

nu ca persoanele care nu au suferit nicio traumă.

than people who have never experienced trauma in the first place.

I think that most people would find that more ethically acceptable

Cred că majoritatea oamenilor consideră asta mai acceptabil,

than a treatment that aimed to create some sort of spotless mind.

etic vorbind,

decât un tratament menit să creeze un fel de minți imaculate.

What about Propranolol?

Și despre Propranolol?

You can't give Propranolol to everyone,

Nu se poate prescrie Propranolol tuturor

and not everyone wants to take drugs to treat mental health conditions.

și nu toți vor să ia medicamente pentru a vindeca tulburări mintale.

Well, here Tetris could be useful.

Ei bine, aici Tetris ar putea fi util.

Yes, Tetris.

Da, Tetris.

Working with clinical collaborators,

Lucrând cu colaboratori clinici,

we've been looking at whether behavioral interventions

am studiat dacă intervențiile comportamentale

can also interfere with the reconsolidation of memories.

pot să interfereze cu reconsolidarea amintirilor.

Now, how would that work?

Cum ar putea funcționa?

Well, we know that it's basically impossible

Ei bine, știm că e aproape imposibil

to do two tasks at the same time

să faci două lucruri în același timp

if they both depend on the same brain region for processing.

dacă amândouă depind de aceeași regiune din creier

pentru îndeplinire.

Think trying to sing along to the radio

Gândiți-vă la încercarea de a cânta odată cu radioul,

while you're trying to compose an email.

în timp ce încercați să scrieți un email.

The processing for one interferes with the other.

Îndeplinirea uneia interferează cu cealaltă.

Well, it's the same when you retrieve a memory,

E la fel atunci când recuperezi o amintire,

especially in edit mode.

mai ales în format de redactare.

If we take a highly visual symptom like flashbacks in PTSD

Dacă luăm un simptom foarte vizual precum retrăirile din TSPT

and get people to recall the memory in edit mode

și îi facem pe oameni să își reamintească în format de redactare

și apoi îi punem să îndeplinească o sarcină

and then get them to do a highly engaging visual task

cu o puternică solicitare vizuală, ca jocul Tetris,

like playing Tetris,

it should be possible to introduce so much interfering information

ar trebui să fie posibil să introducem atât de multă informație interferentă

into that memory

în acea memorie

that it essentially becomes meaningless.

încât să devină lipsită de însemnătate.

That's the theory,

Asta e teoria,

and it's supported by data from healthy human volunteers.

și e sprijinită de date de la voluntari sănătoși.

Now, our volunteers watched highly unpleasant films --

Voluntarii noștri au vizionat filme foarte neplăcute.

so, think eye surgery, road traffic safety adverts,

Gândiți-vă la operații la ochi, reclame despre siguranța la volan,

Scorsese's "The Big Shave."

filmul „The big shave" al lui Scorsese.

These trauma films produce something like flashbacks

Aceste filme traumatizante produc retrăiri voluntarilor sănătoși,

in healthy volunteers for about a week after viewing them.

timp de o săptămână după vizionare.

We found that getting people to recall those memories,

Am descoperit că făcându-i pe oameni să își amintească acele amintiri,

the worst moments of those unpleasant films,

cele mai rele momente ale acelor filme neplăcute,

and playing Tetris at the same time,

în timp ce joacă Tetris,

massively reduced the frequency of the flashbacks.

a redus masiv frecvența retrăirilor.

And again: the memory had to be in edit mode for that to work.

Și, din nou: memoria trebuia să fie în format de redactare ca să funcționeze.

Now, my collaborators have since taken this to clinical populations.

De atunci, colaboratorii mei au aplicat acest studiu pe cazuri clinice.

They've tested this in survivors of road traffic accidents

L-au aplicat supraviețuitorilor accidentelor auto

and mothers who've had emergency Caesarean sections,

și mamelor care au suferit operații de cezariană de urgență,

both types of trauma that frequently lead to PTSD,

ambele tipuri de traumă ducând frecvent la TSPT,

and they found really promising reductions in symptoms

și au reușit o reducere promițătoare a simptomelor

in both of those clinical cases.

în ambele cazuri clinice.

So although there is still much to learn and procedures to optimize,

Deși mai sunt încă multe de învățat și proceduri de optimizat,

aceste tratamente distrugătoare de memorie

these memory-destroying treatments hold great promise

oferă mari speranțe tratamentului tulburărilor mintale precum TSPT.

for the treatment of mental health disorders

like PTSD.

Maybe trauma memories do not need to be a hell from which we cannot escape.

Poate că amintirile traumei nu trebuie să fie un iad din care nu putem scăpa.

I believe that this approach

Cred că această abordare

should allow those who want to

ar trebui să le permită celor care vor

to turn the page on chapters of their lives

să întoarcă pagina unor capitole din viețile lor

that they would prefer to never have experienced,

pe care ar prefera să nu le fi trăit,

and so improve our mental health.

și astfel să ne îmbunătățim sănătatea mintală.

Thank you.

Mulțumesc!

(Applause)

(Aplauze)