The history of human emotions | Tiffany Watt Smith

Traducător: Mihaida Meila Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

I would like to begin with a little experiment.

Aș dori să încep cu un mic experiment.

In a moment, I'm going to ask if you would close your eyes

Într-o clipă, am să vă rog să închideți ochii

and see if you can work out

și să vedeți dacă puteți identifica

what emotions you're feeling right now.

ce emoții simțiți chiar acum.

Now, you're not going to tell anyone or anything.

Nu o să spuneți nimic nimănui.

The idea is to see how easy or perhaps hard you find it

Ideea este să vedeți cât de ușor sau poate cât de greu este

to pinpoint exactly what you're feeling.

să definiți exact ceea ce simțiți.

And I thought I'd give you 10 seconds to do this.

Și cred că o să vă dau 10 secunde pentru asta.

OK?

OK?

Right, let's start.

Bine, să începem.

OK, that's it, time's up.

OK, gata, timpul a expirat.

How did it go?

Cum a fost?

You were probably feeling a little bit under pressure,

Probabil v-ați simțit un pic sub presiune,

maybe suspicious of the person next to you.

poate suspicioși față de persoana de alături.

Did they definitely have their eyes closed?

Oare chiar a închis ochii?

Perhaps you felt some strange, distant worry

Poate ați simțit o grijă ciudată

about that email you sent this morning

față de email-ul trimis de dimineață

or excitement about something you've got planned for this evening.

sau entuziasm pentru ceva ce ați planificat pentru diseară.

Maybe you felt that exhilaration that comes when we get together

Poate ați simțit bucuria care vine când ne întâlnim

in big groups of people like this;

în grupuri mari de oameni ca acesta;

the Welsh called it "hwyl,"

galezii îl numesc „hwyl”,

from the word for boat sails.

care înseamnă barcă plutind.

Or maybe you felt all of these things.

Sau poate ați simțit toate aceste lucruri.

There are some emotions which wash the world in a single color,

Sunt câteva emoții ce au aceeași nuanță în toată lumea

like the terror felt as a car skids.

precum teroarea simțită când o mașină derapează.

But more often, our emotions crowd and jostle together

Dar adesea emoțiile noastre se înghesuie și se ciocnesc

until it is actually quite hard to tell them apart.

până când e foarte greu să le separăm.

Some slide past so quickly you'd hardly even notice them,

Unele alunecă în trecut așa repede că abia le observăm,

like the nostalgia that will make you reach out

ca nostalgia care ne face să ne îndreptăm

to grab a familiar brand in the supermarket.

spre o marcă familiară într-un supermarket.

And then there are others that we hurry away from,

Și sunt altele de care ne îndepărtăm grăbiți,

fearing that they'll burst on us,

de teamă că vor exploda peste noi,

like the jealousy that causes you to search a loved one's pockets.

precum gelozia care ne face să căutăm în buzunarele celui drag.

And of course, there are some emotions which are so peculiar,

Și desigur, sunt unele emoții care sunt așa deosebite,

you might not even know what to call them.

încât nici măcar nu știm cum să le numim.

Perhaps sitting there, you had a little tingle of a desire

Poate că stând acolo, ați avut un firicel de dorință

for an emotion one eminent French sociologist called "ilinx,"

de emoție pe care un eminent sociolog francez o numea „ilinx”,

the delirium that comes with minor acts of chaos.

delirul care însoțește mici acțiuni haotice.

For example, if you stood up right now and emptied the contents of your bag

De exemplu, dacă v-ați ridica acum și v-ați goli conținutul poșetei

all over the floor.

peste tot pe podea.

Perhaps you experienced one of those odd, untranslatable emotions

Poate că ați experimentat una din aceste emoții ciudate, intraductibile

for which there's no obvious English equivalent.

pentru care nu există un echivalent în limba engleză.

You might have felt the feeling the Dutch called "gezelligheid,"

Poate că ați avut sentimentul numit de olandezi „gezelligheid”,

being cozy and warm inside with friends when it's cold and damp outside.

a-ți fi cald și bine înăuntru cu prietenii când afară e frig și umezeală.

Maybe if you were really lucky,

Poate, dacă ați fost norocoși,

you felt this:

ați simțit asta:

"basorexia,"

„basorexia”,

a sudden urge to kiss someone.

dorința bruscă de a săruta pe cineva.

(Laughter)

(Râsete)

We live in an age

Trăim într-o epocă

when knowledge of emotions is an extremely important commodity,

în care cunoașterea emoțiilor este o marfă extrem de importantă,

where emotions are used to explain many things,

în care emoțiile sunt folosite pentru a explica multe lucruri,

exploited by our politicians,

exploatate de politicieni,

manipulated by algorithms.

manipulate de algoritmi.

Emotional intelligence, which is the skill of being able to recognize and name

Inteligența emoțională, care e abilitatea de a putea recunoaște și numi

your own emotions and those of other people,

propriile emoții și pe cele ale altor oameni,

is considered so important, that this is taught in our schools and businesses

e considerată atât de importantă, încât se învață la școală și în afaceri

and encouraged by our health services.

și este încurajată de serviciile medicale.

But despite all of this,

Dar cu toate acestea,

I sometimes wonder

mă întreb uneori

if the way we think about emotions is becoming impoverished.

dacă modul în care privim emoțiile nu devine tot mai sărac.

Sometimes, we're not even that clear what an emotion even is.

Uneori nici nu ne este prea clar ce este de fapt o emoție.

You've probably heard the theory

Probabil ați auzit de teoria

that our entire emotional lives can be boiled down

că întreaga viață emoțională poate fi redusă

to a handful of basic emotions.

la o mână de emoții de bază.

This idea is actually about 2,000 years old,

Această idee are de fapt 2.000 de ani,

but in our own time,

dar în vremea noastră,

some evolutionary psychologists have suggested that these six emotions --

unii psihologi evoluționiști au sugerat că aceste șase emoții —

happiness, sadness, fear, disgust, anger, surprise --

fericire, tristețe, teamă, dezgust, mânie, surpriză —

are expressed by everyone across the globe in exactly the same way,

sunt exprimate de toată lumea de pe glob în exact același fel,

and therefore represent the building blocks

și deci reprezintă pietrele de temelie

of our entire emotional lives.

ale întregii noastre vieți emoționale.

Well, if you look at an emotion like this,

Dacă ne uităm la o astfel de emoție,

then it looks like a simple reflex:

atunci pare un un simplu reflex:

it's triggered by an external predicament,

este declanșată de o situație externă,

it's hardwired,

este adânc încrustată,

it's there to protect us from harm.

este acolo să ne protejeze de rău.

So you see a bear, your heart rate quickens,

Dacă vedeți un urs, inima bate mai repede,

your pupils dilate, you feel frightened, you run very, very fast.

pupilele se dilată, vă este teamă, fugiți foarte, foarte repede.

The problem with this picture is,

Problema cu această imagine este

it doesn't entirely capture what an emotion is.

că nu cuprinde tot ce înseamnă o emoție.

Of course, the physiology is extremely important,

Bineînțeles, fiziologia este extrem de importantă,

but it's not the only reason why we feel the way we do

dar nu este singurul motiv care explică felul în care ne simțim

at any given moment.

la orice moment dat.

What if I was to tell you that in the 12th century,

Ce-ar fi dacă v-aș spune că în secolul al XII-lea,

some troubadours didn't see yawning

câțiva trubaduri nu priveau căscatul

as caused by tiredness or boredom like we do today,

ca rezultat al oboselii sau plictiselii, cum facem noi astăzi,

but thought it a symbol of the deepest love?

ci ca simbolul celei mai profunde iubiri?

Or that in that same period, brave men -- knights --

Sau că în aceeași perioadă, bărbați viteji precum cavalerii,

commonly fainted out of dismay?

leșinau frecvent de spaimă?

What if I was to tell you

Ce-ar fi dacă v-aș spune

that some early Christians who lived in the desert

că unii creștini timpurii care trăiau în deșert

believed that flying demons who mainly came out at lunchtime

credeau că demonii zburători care apăreau de obicei la prânz

could infect them with an emotion they called "accidie,"

îi puteau infecta cu o emoție numită „accidie”,

a kind of lethargy that was sometimes so intense

un fel de letargie care era uneori atât de intensă

it could even kill them?

încât putea chiar să-i omoare?

Or that boredom, as we know and love it today,

Sau că plictiseala, așa cum o cunoaștem și o iubim azi,

was first really only felt by the Victorians,

a fost prima oară simțită în epoca victoriană,

in response to new ideas about leisure time and self-improvement?

ca reacție la ideile noi despre timp liber și autoperfecționare?

What if we were to think again

Ce-ar fi să ne gândim mai bine

about those odd, untranslatable words for emotions

la aceste cuvinte ciudate, intraductibile pentru emoții

and wonder whether some cultures might feel an emotion more intensely

și să ne întrebăm dacă unele culturi ar putea simți o emoție mai intens

just because they've bothered to name and talk about it,

doar fiindcă s-au deranjat să o numească și să vorbească despre ea,

like the Russian "toska,"

precum termenul rusesc „toska”,

a feeling of maddening dissatisfaction

un sentiment de insatisfacție înnebunitoare

said to blow in from the great plains.

care se spune că vine dinspre marile stepe.

The most recent developments in cognitive science show

Cele mai recente descoperiri în științe cognitive arată

that emotions are not simple reflexes,

că emoțiile nu sunt simple reflexe,

but immensely complex, elastic systems

ci sisteme elastice imense, complexe

that respond both to the biologies that we've inherited

care răspund atât biologiei pe care am moștenit-o,

and to the cultures that we live in now.

cât și culturilor în care trăim acum.

They are cognitive phenomena.

Sunt fenomene cognitive.

They're shaped not just by our bodies, but by our thoughts,

Sunt modelate nu doar de corpurile, ci și de gândurile noastre,

our concepts, our language.

de conceptele noastre, de limba noastră.

The neuroscientist Lisa Feldman Barrett has become very interested

Neurologul Lisa Feldman Barrett a devenit foarte interesată

in this dynamic relationship between words and emotions.

de relația dinamică dintre cuvinte și emoții.

She argues that when we learn a new word for an emotion,

Ea susține că atunci când învățăm un cuvânt nou pentru o emoție,

new feelings are sure to follow.

sigur vor apărea sentimente noi.

As a historian, I've long suspected that as language changes,

Ca istoric, am suspectat de mult că așa cum se schimbă limba,

our emotions do, too.

și emoțiile noastre se schimbă.

When we look to the past, it's easy to see that emotions have changed,

Când privim spre trecut, e ușor să vedem că emoțiile s-au schimbat,

sometimes very dramatically,

uneori foarte dramatic,

in response to new cultural expectations and religious beliefs,

ca răspuns la așteptările culturale și credințele religioase,

new ideas about gender, ethnicity and age,

ideile noi despre gen, etnie și vârstă,

even in response to new political and economic ideologies.

chiar ca răspuns la noi ideologii politice și economice.

There is a historicity to emotions

Există o istoricitate a emoțiilor

that we are only recently starting to understand.

pe care abia recent am început să o înțelegem.

So I agree absolutely that it does us good to learn new words for emotions,

Sunt de acord că ne face bine să învățăm cuvinte noi pentru emoții,

but I think we need to go further.

dar cred că trebuie să mergem mai departe.

I think to be truly emotionally intelligent,

Cred că pentru a fi cu adevărat inteligenți emoțional,

we need to understand where those words have come from,

trebuie să înțelegem de unde au venit acele cuvinte,

and what ideas about how we ought to live and behave

și ce idei despre cum ar trebui să trăim și să ne comportăm

they are smuggling along with them.

se furișează pe lângă ele.

Let me tell you a story.

Să vă spun o poveste.

It begins in a garret in the late 17th century,

Începe într-o mansardă la sfârșitul secolului al XVII-lea,

in the Swiss university town of Basel.

în orașul universitar Basel din Elveția.

Inside, there's a dedicated student living some 60 miles away from home.

Înăuntru, este un student conștiincios care trăiește la 96 km departe de casă.

He stops turning up to his lectures,

Nu mai vine la cursuri,

and his friends come to visit and they find him dejected and feverish,

și când prietenii vin să-l viziteze îl găsesc abătut și bântuit de friguri,

having heart palpitations,

cu palpitații,

strange sores breaking out on his body.

cu răni ciudate pe corp.

Doctors are called,

Sunt chemați doctorii,

and they think it's so serious that prayers are said for him

și ei cred că este atât de serios încât se spun rugăciuni

in the local church.

în biserica locală.

And it's only when they're preparing to return this young man home

Și abia când se pregătesc să-l ducă pe acest tânăr acasă

so that he can die,

pentru a muri acolo,

that they realize what's going on,

își dau seama ce se întâmplă,

because once they lift him onto the stretcher,

fiindcă îndată ce l-au ridicat pe targă,

his breathing becomes less labored.

respirația îi devine mai ușoară.

And by the time he's got to the gates of his hometown,

Și până să ajungă la porțile orașului natal,

he's almost entirely recovered.

el aproape că și-a revenit.

And that's when they realize

Și atunci își dau seama

that he's been suffering from a very powerful form of homesickness.

că el suferea de o formă puternică de dor de casă.

It's so powerful, that it might have killed him.

Este atât de puternică încât l-ar fi putut omorî.

Well, in 1688, a young doctor, Johannes Hofer,

Ei bine, în 1688, un tânăr doctor, Johannes Hofer,

heard of this case and others like it

a aflat de acest caz și de altele la fel

and christened the illness "nostalgia."

și a botezat boala „nostalgie”.

The diagnosis quickly caught on in medical circles around Europe.

Diagnosticul a prins repede în cercurile medicale din Europa.

The English actually thought they were probably immune

Englezii s-au gândit că probabil ei erau imuni

because of all the travel they did in the empire and so on.

datorită atâtor călătorii pe care le-au făcut prin imperiu.

But soon there were cases cropping up in Britain, too.

Dar curând au apărut cazuri și în Marea Britanie.

The last person to die from nostalgia

Ultima persoană care a murit de nostalgie

was an American soldier fighting during the First World War in France.

a fost un soldat american care a luptat în Primul Război Mondial în Franța.

How is it possible that you could die from nostalgia

Cum e posibil să mori de nostalgie

less than a hundred years ago?

acum mai puțin de o sută de ani?

But today, not only does the word mean something different --

Dar azi, nu numai că acest cuvânt înseamnă ceva diferit —

a sickening for a lost time rather than a lost place --

o tristețe după un timp pierdut mai degrabă decât după un loc pierdut —

but homesickness itself is seen as less serious,

dar însuși dorul de casă este privit cu mai puțină seriozitate,

sort of downgraded from something you could die from

un fel de decădere de la ceva din care poți muri

to something you're mainly worried your kid might be suffering from

la ceva de care îți faci griji că ar putea suferi copilul tău

at a sleepover.

când doarme altundeva.

This change seems to have happened in the early 20th century.

Această schimbare pare să fi avut loc la începutul secolului XX.

But why?

Dar de ce?

Was it the invention of telephones or the expansion of the railways?

Oare din cauza inventării telefonului sau a expansiunii căilor ferate?

Was it perhaps the coming of modernity,

Oare poate din cauza modernității,

with its celebration of restlessness and travel and progress

cu celebrarea agitației și călătoriilor, și progresului

that made sickening for the familiar

care au făcut ca dorul de familiar

seem rather unambitious?

să pară mai degrabă neambițios?

You and I inherit that massive transformation in values,

Voi și eu am moștenit această masivă transformare a valorilor,

and it's one reason why we might not feel homesickness today

și e un motiv pentru care probabil nu mai simțim dorul de casă astăzi

as acutely as we used to.

așa de acut ca înainte.

It's important to understand

Este important să înțelegem

that these large historical changes influence our emotions

că aceste schimbări istorice ne influențează emoțiile

partly because they affect how we feel about how we feel.

în parte fiindcă ne afectează percepția despre cum simțim.

Today, we celebrate happiness.

Astăzi, celebrăm fericirea.

Happiness is supposed to make us better workers

Se presupune că fericirea ne face să fim mai buni, atât ca lucrători,

and parents and partners;

it's supposed to make us live longer.

se presupune că ne face să trăim mai mult.

In the 16th century,

În secolul al XVI-lea,

sadness was thought to do most of those things.

se credea că tristețea provoacă o mare parte din aceste lucruri.

It's even possible to read self-help books from that period

Este chiar posibil să citim cărți de dezvoltare din acea perioadă

which try to encourage sadness in readers

care încercau să cultive tristețea în cititori

by giving them lists of reasons to be disappointed.

dându-le liste cu motive să fie dezamăgiți.

(Laughter)

(Râsete)

These self-help authors thought you could cultivate sadness as a skill,

Autorii de dezvoltare personală credeau că poți cultiva tristețea ca abilitate,

since being expert in it would make you more resilient

căci a fi expert la asta te făcea mai rezilient

when something bad did happen to you, as invariably it would.

când ți se întâmpla ceva rău, și invariabil se întâmpla.

I think we could learn from this today.

Cred că azi putem învăța din asta.

Feel sad today, and you might feel impatient, even a little ashamed.

Fii trist astăzi, și te poți simți nervos, poate chiar un pic rușinat.

Feel sad in the 16th century, and you might feel a little bit smug.

Fii trist în secolul al XVI-lea, și te poți simți un pic la modă.

Of course, our emotions don't just change across time,

Desigur, emoțiile noastre nu se schimbă doar cu timpul,

they also change from place to place.

se schimbă și de la un loc la altul.

The Baining people of Papua New Guinea speak of "awumbuk,"

Poporul Baining din Papua Noua Guinee vorbește despre „awumbuk”,

a feeling of lethargy that descends when a houseguest finally leaves.

un sentiment de letargie care apare atunci când în sfârșit pleacă un musafir.

(Laughter)

(Râsete)

Now, you or I might feel relief,

Voi sau eu am putea simți o ușurare,

but in Baining culture,

dar în cultura Baining,

departing guests are thought to shed a sort of heaviness

se crede că musafirii care pleacă eliberează un fel de greutate

so they can travel more easily,

pentru a putea călători mai ușor,

and this heaviness infects the air and causes this awumbuk.

și această greutate contaminează aerul și cauzează acest awumbuk.

And so what they do is leave a bowl of water out overnight

Așa că ei lasă un vas cu apă afară peste noapte

to absorb this air,

să absoarbă acest aer,

and then very early the next morning, they wake up and have a ceremony

și a doua zi dis-de-dimineață, se trezesc și fac o ceremonie

and throw the water away.

și aruncă apa respectivă.

Now, here's a good example

Este un bun exemplu

of spiritual practices and geographical realities combining

de practici spirituale și realități geografice combinate

to bring a distinct emotion into life

pentru a aduce o emoție distinctă în viață

and make it disappear again.

și a o face să dispară din nou.

One of my favorite emotions is a Japanese word, "amae."

Una din emoțiile mele favorite este cuvântul japonez „amae”.

Amae is a very common word in Japan,

Amae este un cuvânt obișnuit în Japonia,

but it is actually quite hard to translate.

dar este dificil de tradus.

It means something like the pleasure that you get

Înseamnă ceva ca plăcerea pe care o ai

when you're able to temporarily hand over responsibility for your life

când ești capabil să predai temporar responsabilitatea pentru viața ta

to someone else.

altcuiva.

(Laughter)

(Râsete)

Now, anthropologists suggest

Antropologii sugerează

that one reason why this word might have been named and celebrated

că probabil motivul pentru care acest cuvânt a fost numit și celebrat

in Japan

în Japonia

is because of that country's traditionally collectivist culture,

este datorită culturii tradițional-colectiviste a țării,

whereas the feeling of dependency

în timp ce sentimentul de dependență

may be more fraught amongst English speakers,

poate fi mai neplăcut printre vorbitorii de engleză,

who have learned to value self-sufficiency and individualism.

care au învățat să aprecieze auto-suficiența și individualismul.

This might be a little simplistic,

Aceasta poate părea un pic simplist,

but it is tantalizing.

dar este chinuitor.

What might our emotional languages tell us not just about what we feel,

Ce ar putea limbile noastre emoționale să ne spună nu doar despre ce simțim,

but about what we value most?

ci și despre ce apreciem mai mult?

Most people who tell us to pay attention to our well-being

Cei mai mulți oameni care ne spun să fim atenți la bunăstarea noastră

talk of the importance of naming our emotions.

vorbesc despre importanța de a ne numi emoțiile.

But these names aren't neutral labels.

Dar aceste nume nu sunt etichete neutre.

They are freighted with our culture's values and expectations,

Ele sunt încărcate cu valorile și așteptările culturii noastre,

and they transmit ideas about who we think we are.

și transmit idei despre cine credem că suntem.

Learning new and unusual words for emotions will help attune us

Învățarea unor cuvinte noi și neobișnuite pentru emoții ne va ajuta să ne acordăm

to the more finely grained aspects of our inner lives.

la cele mai fine aspecte ale vieților noastre interioare.

But more than this, I think these words are worth caring about,

Dar mai mult decât atât, cred că aceste cuvinte merită atenția noastră,

because they remind us how powerful the connection is

fiindcă ele ne amintesc cât este de puternică legătura

between what we think

dintre ce credem

and how we end up feeling.

și ce ajungem să simțim.

True emotional intelligence requires that we understand

Adevărata inteligență emoțională ne cere să înțelegem

the social, the political, the cultural forces

forțele sociale, politice, culturale

that have shaped what we've come to believe about our emotions

care au modelat ceea ce am ajuns să credem despre emoțiile noastre

and understand how happiness or hatred or love or anger

și să înțelegem cum fericirea sau ura sau iubirea sau mânia

might still be changing now.

încă ne-ar putea schimba acum.

Because if we want to measure our emotions

Fiindcă dacă vrem să ne măsurăm emoțiile

and teach them in our schools

și să le predăm la școală

and listen as our politicians tell us how important they are,

și să-i ascultăm pe politicieni spunându-ne cât de importanți sunt,

then it is a good idea that we understand

atunci e o idee bună să înțelegem

where the assumptions we have about them

de unde vine atribuirea

have come from,

pe care le-o dăm,

and whether they still truly speak to us now.

și dacă încă ei ne mai vorbesc acum.

I want to end with an emotion I often feel

Vreau să închei cu o emoție ce-o simt adesea

when I'm working as a historian.

când lucrez ca istoric.

It's a French word, "dépaysement."

Este un cuvânt franțuzesc, „dépaysement”.

It evokes the giddy disorientation that you feel in an unfamiliar place.

Evocă amețitoarea dezorientare pe care o simțim într-un loc nefamiliar.

One of my favorite parts of being a historian

Unul din lucrurile favorite ca istoric

is when something I've completely taken for granted,

este când ceva ce am luat de bun în totalitate,

some very familiar part of my life,

o parte foarte familiară din viața mea,

is suddenly made strange again.

devine deodată străină din nou.

Dépaysement is unsettling,

Dépaysement este neliniștitor,

but it's exciting, too.

dar este de asemenea și emoționant.

And I hope you might be having just a little glimpse of it right now.

Și sper că ați putea întrezări un pic din ea chiar acum.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)