Bob Mankoff: Anatomy of a New Yorker cartoon

Translator: Joseph Geni Reviewer: Morton Bast

Traducător: Ruxandra Sindelaru Corector: Ariana Bleau Lugo

I'm going to be talking about designing humor,

O să vorbesc despre creația de umor,

which is sort of an interesting thing, but it goes

un lucru interesant, care însă duce la

to some of the discussions about constraints,

unele discuții despre constrângeri,

și cum în anumite contexte umorul este bun,

and how in certain contexts, humor is right,

and in other contexts it's wrong.

iar în alte contexte este rău.

Now, I'm from New York,

Sunt din New York,

so it's 100 percent satisfaction here.

iar aici e 100% satisfacție.

Ceea ce e ridicol, pentru că în umor,

Actually, that's ridiculous, because when it comes to humor,

nu poți spera la mai mult de 75%.

75 percent is really absolutely the best you can hope for.

Nobody is ever satisfied 100 percent with humor

Nimeni nu e mulțumit 100% de umor

except this woman.

în afară de femeia asta.

(Video) Woman: (Laughs)

(Video) Femeie: (Râde)

Bob Mankoff: That's my first wife.

Bob Mankoff: E prima mea soție.

(Laughter)

(Râsete)

That part of the relationship went fine.

Acea parte din relație a mers bine.

(Laughter)

(Râsete)

Now let's look at this cartoon.

Să ne uităm la această caricatură.

One of the things I'm pointing out is that

Vreau să subliniez că

cartoons appear within the context

desenele apar în contextul

of The New Yorker magazine,

revistei The New Yorker,

that lovely Caslon type, and it seems

tipărită în minunatul font Caslon, și pare

o caricatură destul de benignă în acest context.

like a fairly benign cartoon within this context.

Râde un pic de îmbătrânire,

It's making a little bit fun of getting older,

and, you know, people might like it.

și oamenilor le-ar putea plăcea.

But like I said, you cannot satisfy everyone.

Dar nu îi poți mulțumi pe toți.

You couldn't satisfy this guy.

Nu l-ai putea mulțumi pe acest tip.

"Încă o glumă despre bătrâni albi. Ha ha. Ce spiritual.

"Another joke on old white males. Ha ha. The wit.

It's nice, I'm sure to be young and rude,

Probabil e bine să fii tânăr și obraznic,

but some day you'll be old, unless you drop dead as I wish."

dar într-o zi o să fii bătrân, asta dacă nu pici, cum îmi doresc."

(Laughter)

(Râsete)

The New Yorker is rather a sensitive environment,

New Yorker este un mediu destul de sensibil,

very easy for people to get their nose out of joint.

unde oamenii sunt ofensați cu ușurință.

And one of the things that you realize

Unul din lucrurile de care îți dai seama

is it's an unusual environment.

e că e un mediu neobișnuit.

Here I'm one person talking to you.

Aici sunt o persoană ce vă vorbește.

You're all collective. You all hear each other laugh and know each other laugh.

Sunteți un colectiv. Vă auziți râzând și știți că ceilalți râd.

In The New Yorker, it goes out to a wide audience,

New Yorker se adresează unui public larg,

and when you actually look at that,

și când vezi caricatura,

and nobody knows what anybody else is laughing at,

iar nimeni nu știe de ce râd ceilalți,

and when you look at that the subjectivity involved in humor

subiectivitatea umorului

e foarte interesantă.

is really interesting.

Let's look at this cartoon.

Să vedem această caricatură.

"Discouraging data on the antidepressant."

"Date descurajante despre antidepresiv."

(Laughter)

(Râsete)

Indeed, it is discouraging.

Într-adevăr, e descurajant.

Ați putea crede că, ei bine,

Now, you would think, well, look,

most of you laughed at that.

majoritatea a râs de asta.

Right? You thought it was funny.

Nu-i așa? Vouă vi s-a părut amuzant.

In general, that seems like a funny cartoon,

În general, pare a fi o caricatură amuzantă,

but let's look what online survey I did.

dar să vedem sondajul meu online.

În general, a plăcut la cam 85% din oameni.

Generally, about 85 percent of the people liked it.

A hundred and nine voted it a 10, the highest. Ten voted it one.

109 i-au dat 10, nota cea mai mare. 10 i-au dat 1.

Dar să vedem răspunsurile individuale.

But look at the individual responses.

"Îmi plac animalele!!!" Uite ce mult îmi plac.

"I like animals!!!!!" Look how much they like them.

(Laughter)

(Râsete)

"Nu vreau să le fac rău. Nu mi se pare foarte amuzant."

"I don't want to hurt them. That doesn't seem very funny to me."

This person rated it a two.

Această persoană i-a dat 2.

"I don't like to see animals suffer -- even in cartoons."

"Nu-mi place să văd animale suferind -- nici măcar în caricaturi."

Acestor oameni le amintesc că folosim cerneală anestezică.

To people like this, I point out we use anesthetic ink.

Altora li s-a părut amuzant.

Other people thought it was funny.

That actually is the true nature of the distribution of humor

Asta e adevărata distribuție a umorului

when you don't have the contagion of humor.

când nu avem contagiunea umorului.

Humor is a type of entertainment.

Umorul e un fel de distracție.

All entertainment contains a little frisson of danger,

Toate distracțiile conțin o nuanță de pericol,

ceva ce poate eșua,

something that might happen wrong,

și totuși ne place când suntem protejați.

and yet we like it when there's protection.

That's what a zoo is. It's danger. The tiger is there.

Așa e la zoo. E pericol. Tigrul e acolo.

The bars protect us. That's sort of fun, right?

Gratiile ne protejează. E distractiv, corect?

Ăsta e un zoo rău.

That's a bad zoo.

(Laughter)

(Râsete)

It's a very politically correct zoo, but it's a bad zoo.

E un zoo corect politic, dar rău.

But this is a worse one.

Dar ăsta e și mai rău.

(Laughter)

(Râsete)

So in dealing with humor in the context of The New Yorker,

Când e vorba de umor în New Yorker,

trebuie văzut unde o să fie tigrul?

you have to see, where is that tiger going to be?

De unde o să vină pericolul?

Where is the danger going to exist?

Cum o să te descurci?

How are you going to manage it?

My job is to look at 1,000 cartoons a week.

Funcția mea e să mă uit la 1.000 de caricaturi pe săptămână.

But The New Yorker only can take 16 or 17 cartoons,

Dar în The New Yorker încap doar 16 - 17 caricaturi,

și noi avem 1.000 de caricaturi.

and we have 1,000 cartoons.

Of course, many, many cartoons must be rejected.

Desigur, numeroase caricaturi trebuie respinse.

Now, we could fit more cartoons in the magazine

Am putea pune mai multe caricaturi în revistă

if we removed the articles.

dacă am scoate articolele.

(Laughter)

(Râsete)

Dar cred că ar fi o mare pierdere,

But I feel that would be a huge loss,

one I could live with, but still huge.

una care nu m-ar afecta, dar totuși semnificativă.

În fiecare săptămână apar caricaturiști la revistă.

Cartoonists come in through the magazine every week.

The average cartoonist who stays with the magazine

Caricaturistul normal de la revistă

does 10 or 15 ideas every week.

prezintă 10 sau 15 idei pe săptămână.

But they mostly are going to be rejected.

Dar majoritatea vor fi respinse.

That's the nature of any creative activity.

Asta e natura oricărei activități creative.

Many of them fade away. Some of them stay.

Mulți dispar. Unii rămân.

Matt Diffee e unul din ei.

Matt Diffee is one of them.

Here's one of his cartoons.

Asta e una din caricaturile lui.

(Laughter)

(Râsete)

Drew Dernavich. "Accounting night at the improv."

Drew Dernavich. "Noaptea contabilor la improvizație."

"Now is the part of the show when we ask the audience

"Ăsta e momentul în care cerem publicului"

to shout out some random numbers."

să strige numere la nimereală.

Paul Noth. "He's all right. I just wish he were a little more pro-Israel."

Paul Noth. "E de treabă. Aș vrea doar să fie mai pro-Israel."

(Laughter)

(Râsete)

Now I know all about rejection,

Eu știu totul despre respingere,

because when I quit -- actually, I was booted out of -- psychology school

când am plecat -- de fapt, am fost dat afară -- de la facultatea de psihologie

and decided to become a cartoonist, a natural segue,

și m-am hotărât să devin caricaturist, o urmare firească,

între 1974 și 1977 am trimis 2.000 de desene la The New Yorker,

from 1974 to 1977 I submitted 2,000 cartoons to The New Yorker,

și The New Yorker mi-a respins 2.000 de desene.

and got 2,000 cartoons rejected by The New Yorker.

At a certain point, this rejection slip, in 1977 --

La un moment dat, scrisoarea asta de respingere, în 1977 --

[Ne pare rău dar nu putem folosi materialul anexat. Vă mulțumim pentru ocazia de a-l analiza.] -

[We regret that we are unable to use the enclosed material. Thank you for giving us the opportunity to consider it.] —

prin magie s-a transformat în asta.

magically changed to this.

[Hey! You sold one. No shit! You really sold a cartoon to the fucking New Yorker magazine.]

[Hei! Ai vândut una. Pe bune! Chiar ai vândut o caricatură nenorocitei reviste New Yorker.]

(Râsete)

(Laughter)

Now of course that's not what happened,

Bineînțeles că nu s-a întâmplat așa,

but that's the emotional truth.

dar ăsta e adevărul emoțional.

Bineînțeles, ăsta nu e umor de New Yorker.

And of course, that is not New Yorker humor.

What is New Yorker humor?

Ce este umorul de New Yorker?

Well, after 1977, I broke into The New Yorker and started selling cartoons.

Ei bine, după 1977, am spart gheața și am început să le vând caricaturi.

Finally, in 1980, I received the revered

Finalmente, în 1980, am primit venerabilul

New Yorker contract,

contract New Yorker,

which I blurred out parts because it's none of your business.

din care am șters unele părți pentru că nu vă privesc.

Din 1980. "Dragă D-le Mankoff, confirmând angajamentul

From 1980. "Dear Mr. Mankoff, confirming the agreement

următor --" bla bla bla -- șters --

there of -- " blah blah blah blah -- blur --

"for any idea drawings."

"pentru orice desene de idei."

În ceea ce privește desenele de idei, contractul nu

With respect to idea drawings, nowhere in the contract

menționează nicăieri cuvântul "caricatură".

is the word "cartoon" mentioned.

The word "idea drawings," and that's the sine qua non of New Yorker cartoons.

Expresia "desene de idei" e sine qua non pentru caricaturile New Yorker.

So what is an idea drawing? An idea drawing is something

Deci ce e un desen de idee? Un desen de idee e ceva

care te obligă să gândești.

that requires you to think.

Now that's not a cartoon. It requires thinking

Asta nu e o caricatură. E nevoie ca atât tu

on the part of the cartoonist and thinking on your part

căt și caricaturistul să gândiți

to make it into a cartoon.

pentru a fi o caricatură.

(Laughter)

(Râsete)

Here are some, generally you get my cast of cartoon mind.

Vă prezint câteva, văd că înțelegeți glumele mele.

"Nu există dreptate în lume. Există ceva dreptate în lume. Lumea e dreaptă."

"There is no justice in the world. There is some justice in the world. The world is just."

Asta cred lemingii.

This is What Lemmings Believe.

(Laughter)

(Râsete)

The New Yorker and I, when we made comments,

Eu și revista, când am creat comentariile,

the cartoon carries a certain ambiguity about what it actually is.

caricatura e ambiguă în ceea ce privește adevăratul său subiect.

What is it, the cartoon? Is it really about lemmings?

Ce e această caricatură? Chiar e despre lemingi?

No. It's about us.

Nu. E despre noi.

You know, it's my view basically about religion,

E părerea mea despre religie,

that the real conflict and all the fights between religion

și cum adevăratul confilct și luptele între religii

is who has the best imaginary friend.

sunt despre cine are cel mai bun prieten imaginar.

(Laughter)

(Râsete)

And this is my most well-known cartoon.

Iar asta e cea mai faimoasă caricatură a mea.

"No, Thursday's out. How about never — is never good for you?"

"Nu, joi nu merge. Ce zici de niciodată - niciodată poți?"

It's been reprinted thousands of times, totally ripped off.

A fost republicată de mii de ori, plagiată complet.

It's even on thongs,

Apare chiar și pe chiloți,

dar redusă la "Ce zici de niciodată - niciodată poți?"

but compressed to "How about never — is never good for you?"

Now these look like very different forms of humor

Acestea par a fi forme diferite de umor

dar sunt de fapt foarte asemănătoare.

but actually they bear a great similarity.

In each instance, our expectations are defied.

În ambele cazuri, așteptările noastre sunt înșelate.

In each instance, the narrative gets switched.

În ambele cazuri, narațiunea e schimbată.

There's an incongruity and a contrast.

Avem o incongruență și un contrast.

"Nu, joi nu merge. Ce zici de niciodată - niciodată poți?"

In "No, Thursday's out. How about never — is never good for you?"

what you have is the syntax of politeness

avem o sintaxă de politețe

and the message of being rude.

și un mesaj nepoliticos.

That really is how humor works. It's a cognitive synergy

Așa funcționează umorul realmente. E o sinergie cognitivă

where we mash up these two things which don't go together

în care combinăm două lucruri opuse

și există temporar în mințile noastre.

and temporarily in our minds exist.

He is both being polite and rude.

E și politicos și obraznic.

In here, you have the propriety of The New Yorker

Avem formalitatea de la The New Yorker

and the vulgarity of the language.

și vulgaritatea limbajului.

Basically, that's the way humor works.

Practic, așa funcționează umorul.

So I'm a humor analyst, you would say.

Deci sunt analist de umor, ați putea spune.

Now E.B. White said, analyzing humor is like dissecting a frog.

E.B. White spunea că analiza umorului e ca disecția unei broaște.

Nobody is much interested, and the frog dies.

Nu prea interesează pe nimeni, și broasca moare.

Well, I'm going to kill a few, but there won't be any genocide.

Eu o să omor câteva, dar n-o să fie vreun genocid.

Mă face într-adevăr -

But really, it makes me —

Să ne uităm la această poză. O poză interesantă,

Let's look at this picture. This is an interesting picture,

Publicul râzând.

The Laughing Audience.

Avem oamenii, filfizoni,

There are the people, fops up there,

but everybody is laughing, everybody is laughing

dar toată lumea râde, toți râd

except one guy.

în afară de un tip

Tipul ăsta. Cine e? Criticul.

This guy. Who is he? He's the critic.

He's the critic of humor,

E criticul de umor,

and really I'm forced to be in that position,

și eu sunt forțat în această poziție,

when I'm at The New Yorker, and that's the danger

când sunt la New Yorker, iar ăsta e pericolul,

that I will become this guy.

că o să devin tipul ăla.

Now here's a little video made by Matt Diffee, sort of

Ăsta e un filmuleț făcut de Matt Diffee, cam

how they imagine if we really exaggerated that.

cum își imaginează ei situația exagerată.

(Video) Bob Mankoff: "Oooh, no.

(Video) Bob Mankoff: "Ooo, nu.

Ehhh.

Ehhh.

Oooh. Hmm. Too funny.

Ooo. Hmm. Prea amuzant.

Normally I would but I'm in a pissy mood.

În mod normal da, dar azi n-am chef.

I'll enjoy it on my own. Perhaps.

O să-mi placă de unul singur. Poate.

No. Nah. No.

Nu. Neah. Nu.

Exagerat. Insuficient.

Overdrawn. Underdrawn.

Desenat bine, neamuzant.

Drawn just right, still not funny enough.

Nu. Nu.

No. No.

Doamne, nu, de mii de ori nu.

For God's sake no, a thousand times no.

(Music)

(Muzică)

No. No. No. No. No. [Four hours later]

Nu. Nu. Nu. Nu. Nu. [Patru ore mai târziu]

Hey, that's good, yeah, whatcha got there?

Hei, ce bine da, ce ai acolo?

Angajat birou: Cu brânză și șuncă? BM: Nu.

Office worker: Got a ham and swiss on rye?BM: No.

Angajat birou: Ok. Cu pastramă? BM: Nu.

Office worker: Okay. Pastrami on sourdough?BM: No.

Angajat birou: Curcan afumat cu bacon? BM: Nu.

Office worker: Smoked turkey with bacon?BM: No.

Angajat birou: Falafel? BM: Ia să văd.

Office worker: Falafel?BM: Let me look at it.

Ăă, nu.

Eh, no.

Office worker: Grilled cheese?BM: No.

Angajat birou: Cald, cu brânză? BM: Nu.

Office worker: BLT?BM: No.

Angajat birou: Șuncă și salată? BM: Nu.

Office worker: Black forest ham and mozzarella with apple mustard?BM: No.

Angajat birou: Șuncă de Praga cu mozzarella și muștar de mere? BM: Nu.

Office worker: Green bean salad?BM: No.

Angajat birou: Salată de fasole verde? BM: Nu.

(Muzică)

(Music)

No. No.

Nu. Nu.

Definitely no. [Several hours after lunch]

Clar nu. [Câteva ore după prânz]

(Siren)

(Sirene)

No. Get out of here.

Nu. Pleacă de aici.

(Râsete)

(Laughter)

That's sort of an exaggeration of what I do.

E o exagerare a ceea ce fac.

Respingem multe, multe, multe caricaturi,

Now, we do reject, many, many, many cartoons,

so many that there are many books called "The Rejection Collection."

așa că există multe cărți numite "Colecția de respinse"

"The Rejection Collection" is not quite New Yorker kind of humor.

"Colecția de respinse" nu e chiar stilul de umor New Yorker.

And you might notice the bum on the sidewalk here

Și puteți observa vagabondul de pe trotuar

who is boozing and his ventriloquist dummy is puking.

îmbătându-se și marioneta sa de ventriloc vomitând.

Ăsta probabil nu e humor de New Yorker.

See, that's probably not going to be New Yorker humor.

It's actually put together by Matt Diffee, one of our cartoonists.

A fost făcut de Matt Diffee, unul dintre caricaturiștii noștri.

So I'll give you some examples of rejection collection humor.

O să vă prezint exemple de umor din colecția respinse.

"Aș vrea un copil."

"I'm thinking about having a child."

(Laughter)

(Râsete)

There you have an interesting -- the guilty laugh,

Aici e interesant -- râsul vinovat,

râzi chiar dacă nu e bine.

the laugh against your better judgment.

(Râsete)

(Laughter)

"Ass-head. Please help."

"Cap de fund. Vă rog ajutați."

(Râsete)

(Laughter)

Now, in fact, within a context of this book,

De fapt, în contextul acestei cărți,

which says, "Cartoons you never saw and never will see

care spune: "Caricaturi pe care nu le-ai văzut și nici nu le vei vedea vreodată

in The New Yorker," this humor is perfect.

în The New Yorker", umorul e perfect.

I'm going to explain why.

O să explic de ce.

There's a concept about humor about it being

Există un concept că umorul e

a benign violation.

o contravenire benignă.

În alte cuvinte, ca ceva să fie amuzant, trebuie să crezi

In other words, for something to be funny, we've got to think

it's both wrong and also okay at the same time.

că e greșit și în regulă în același timp.

Dacă ni se pare absolut greșit, spunem: "Nu e amuzant."

If we think it's completely wrong, we say, "That's not funny."

Și dacă e total în regulă, care e gluma? Corect?

And if it's completely okay, what's the joke? Okay?

Asta se aplică în cazul benign al lui "Nu, joi nu merge. Ce zici de niciodată - niciodată poți?"

And so, this benign, that's true of "No, Thursday's out. How about never — is never good for you?"

It's rude. The world really shouldn't be that way.

E nepoliticos. Lumea nu ar trebui să fie așa.

Within that context, we feel it's okay.

În acel context, ni se pare în regulă.

Așa că, în acest context, "Cap de fund. Vă rog ajutați."

So within this context, "Asshead. Please help"

is a benign violation.

este o contravenire benignă.

Within the context of The New Yorker magazine ...

În contextul revistei The New Yorker...

"Armata de celule-T: Poate răspunsul imunologic al corpului

"T-Cell Army: Can the body's immune response

help treat cancer?" Oh, goodness.

ajuta în tratarea cancerului?" Of, doamne.

You're reading about this smart stuff,

Citești despre lucruri deștepte,

this intelligent dissection of the immune system.

o disecție inteligentă a sistemului imunologic.

You glance over at this, and it says,

Te uiți într-o parte și vezi

"Cap de fund. Vă rog ajutați."? Dumnezeule.

"Asshead. Please help"? God.

So there the violation is malign. It doesn't work.

Aici contravenția este malignă. Nu funcționează.

Nimic nu e amuzant pe cont propriu.

There is no such thing as funny in and of itself.

Everything will be within the context and our expectations.

Totul se află într-un context și avem anumite așteptări.

One way to look at it is this.

Un mod de a vedea lucrurile este ăsta.

It's sort of called a meta-motivational theory about how we look,

E un fel de teorie meta-motivațională despre cum arătăm,

a theory about motivation and the mood we're in

o teorie despre motivație și starea noastră

and how the mood we're in determines the things we like

și cum starea noastră determină ce lucruri ne plac

or dislike.

sau ne displac.

When we're in a playful mood, we want excitement.

Când suntem într-o stare jucăușă, dorim exaltare.

Dorim excitare extremă. Suntem emoționați.

We want high arousal. We feel excited then.

If we're in a purposeful mood, that makes us anxious.

Dacă suntem într-o stare hotărâtă, ne face tensionați.

"The Rejection Collection" is absolutely in this field.

"Colecția de respinse" e cu totul în acest domeniu.

You want to be stimulated. You want to be aroused.

Vrei să fii stimulat. Vrei să fii incitat.

You want to be transgressed.

Vrei să fii nerespectat.

It's like this, like an amusement park.

E ca aici, ca într-un parc de distracții.

Voice: Here we go. (Screams)

Voce: Îi dăm drumul. (Țipete)

He laughs. He is both in danger and safe,

El râde. Se află atât în pericol cât și în siguranță,

incredibly aroused. There's no joke. No joke needed.

incredibil de stimulat. Nu e nicio glumă. Nu e nevoie de glume.

If you arouse people enough and get them stimulated enough,

Dacă agiți suficient o persoană și o stimulezi suficient,

they will laugh at very, very little.

o să râdă foarte, foarte puțin.

This is another cartoon from "The Rejection Collection."

Iată încă o caricatură din "Colecția de respinse".

"Too snug?"

"Prea strâns?"

That's a cartoon about terrorism.

E un desen despre terorism.

The New Yorker occupies a very different space.

New Yorker ocupă un spațiu foarte diferit.

It's a space that is playful in its own way, and also purposeful,

E un spațiu jucăuș în felul său, dar și cu un țel,

and in that space, the cartoons are different.

iar în acel spațiu, caricaturile sunt diferite.

Now I'm going to show you cartoons The New Yorker did

Acum o să vă arăt caricaturi publicate de New Yorker

right after 9/11, a very, very sensitive area when humor could be used.

chiar după 9/11, o zonă foarte, foarte sensibilă pentru umor.

How would The New Yorker attack it?

Cum ar aborda-o The New Yorker?

It would not be with a guy with a bomb saying, "Too snug?"

Nu cu un tip cu o bombă, spunând "Prea strâns?"

Mai era o caricatură pe care nu am arătat-o pentru că

Or there was another cartoon I didn't show because

actually I thought maybe people would be offended.

am crezut că ar putea fi jignitoare.

Faimoasa caricatură Sam Gross, asta s-a întâmplat

The great Sam Gross cartoon, this happened

după controversa cu Mohamed în rai,

after the Muhammad controversy where it's Muhammad in heaven,

cu teroristul sinucigaș în bucățele,

the suicide bomber is all in little pieces,

and he's saying to the suicide bomber,

spunându-i sinucigașului,

"O să-ți dăm virginele când îți găsim penisul."

"You'll get the virgins when we find your penis."

(Râsete)

(Laughter)

Better left undrawn.

Mai bine nedesenat.

The first week we did no cartoons.

În prima săptămână nu am pus caricaturi.

That was a black hole for humor, and correctly so.

Era o gaură neagră pentru umor, justificat.

It's not always appropriate every time.

Nu e indicat în absolut orice situație.

But the next week, this was the first cartoon.

Dar în săptămâna următoare, asta a fost prima caricatură.

"I thought I'd never laugh again. Then I saw your jacket."

"Credeam că nu o să mai râd niciodată, până ți-am văzut haina."

It basically was about, if we were alive,

E despre faptul că, dacă eram în viață,

we were going to laugh. We were going to breathe.

aveam să râdem. Aveam să respirăm.

We were going to exist. Here's another one.

Aveam să existăm. Să mai vedem una.

"I figure if I don't have that third martini, then the terrorists win."

"Dacă nu beau și al treilea Martini, teroriștii vor câștiga."

These cartoons are not about them. They're about us.

Aceste caricaturi nu sunt despre ei. Sunt despre noi.

Umorul ne reflectă pe noi.

The humor reflects back on us.

The easiest thing to do with humor, and it's perfectly legitimate,

Lucrul cel mai ușor în umor, și e perfect legitim,

is a friend makes fun of an enemy.

e când un prieten râde pe seama unui dușman.

Se numește umor de dispoziție.

It's called dispositional humor.

It's 95 percent of the humor. It's not our humor.

95% din umor e așa. Nu e umorul nostru.

Here's another cartoon.

O altă caricatură.

"Nu m-ar deranja să trăiesc într-un stat islamic fundamentalist."

"I wouldn't mind living in a fundamentalist Islamic state."

(Laughter)

(Râsete)

Humor does need a target.

Umor are nevoie de o țintă.

Însă, interesant, în The New Yorker, ținta suntem noi.

But interestingly, in The New Yorker, the target is us.

The target is the readership and the people who do it.

Tința e publicul și oamenii care îl publică.

The humor is self-reflective

Umorul reflectă sinele

and makes us think about our assumptions.

și ne face să ne gândim la presupozițiile noastre

Look at this cartoon by Roz Chast, the guy reading the obituary.

Priviți această caricatură de Roz Chast, tipul ce citește necrologul.

"Two years younger than you, 12 years older than you,

"2 ani mai mic ca tine, 12 ani mai mare ca tine,"

three years your junior, your age on the dot,

3 ani mai tânăr ca tine, vârsta ta întocmai,

exact aceeași vârstă."

exactly your age."

Această caricatură e extrem de profundă.

That is a deeply profound cartoon.

Așadar The New Yorker încercă, într-un fel, să și

And so The New Yorker is also trying to, in some way,

spună ceva prin caricaturi, nu doar amuzament,

make cartoons say something besides funny

and something about us. Here's another one.

ceva despre noi. Încă una.

"I started my vegetarianism for health reasons,

"M-am făcut vegetarian din motive de sănătate,

Then it became a moral choice, and now it's just to annoy people."

după a devenit o alegere morală, iar acum e doar ca să enervez lumea."

(Laughter)

(Râsete)

"Excuse me — I think there's something wrong with this

"Mă scuzați - cred că ceva e greșit aici

in a tiny way that no one other than me would ever be able to pinpoint."

într-un fel în care nimeni în afară de mine nu ar observa."

So it focuses on our obsessions, our narcissism,

Se concentrează pe obsessile noastre, pe narcisismul nostru,

our foils and our foibles, really not someone else's.

pe contradicțiile și pe ciudățeniile noastre, nu ale altcuiva.

The New Yorker demands

The New Yorker solicită

some cognitive work on your part,

ceva efort cognitiv din partea voastră,

ceea ce Arthur Koestler, care a scris

and what it demands is what Arthur Koestler,

who wrote "The Act of Creation" about the relationship

"Actul creației" despre relația între

between humor, art and science,

umor, artă și știință,

numea bisociere.

is what's called bisociation.

You have to bring together ideas from different frames of reference,

Trebuie să asociați idei din diferite cadre de referință,

and you have to do it quickly to understand the cartoon.

cu repeziciune, pentru a înțelege caricatura.

If the different frames of reference don't come together

Dacă acele cadre de referință nu se asociază

in about .5 seconds, it's not funny,

în cam 5 secunde, nu e amuzant,

but I think they will for you here.

dar cred că le veți asocia în acest caz.

Different frames of reference.

Cadre de referință diferite.

"You slept with her, didn't you?"

"Te-ai culcat cu ea, nu-i așa?"

(Râsete)

(Laughter)

"Lassie! Get help!!"

"Lassie! Caută ajutor!"

(Laughter)

(Râsete)

It's called French Army Knife.

Se numește Briceagul Franțuzesc.

(Laughter)

(Râsete)

Iar acesta este Einstein în pat. "Pentru tine a fost rapid."

And this is Einstein in bed. "To you it was fast."

(Laughter)

(Râsete)

Now there are some cartoons that are puzzling.

Acum vă prezint câteva caricaturi dificile.

Like, this cartoon would puzzle many people.

Această caricatura ar încurca mulți oameni.

How many people know what this cartoon means?

Câți știu ce înseamnă această caricatură?

The dog is signaling he wants to go for a walk.

Câine face semn că vrea la plimbare.

This is the signal for a catcher to walk the dog.

Este semnul pentru un prinzător să plimbe câinele.

That's why we run a feature in the cartoon issue every year

De-asta publicăm un articol în ediția de caricatură anuală

called "I Don't Get It: The New Yorker Cartoon I.Q. Test."

numit "Nu m-am prins: Testul IQ cu Caricaturi New Yorker"

(Laughter)

(Râsete)

The other thing The New Yorker plays around with

The New Yorker se mai joacă și cu

is incongruity, and incongruity, I've shown you,

incongruența, și v-am arătat că aceasta

is sort of the basis of humor.

e într-un fel baza umorului.

Something that's completely normal or logical isn't going to be funny.

Ceva complet normal sau logic nu va fi amuzant.

But the way incongruity works is, observational humor

Dar incongruența funcționează pentru că umorul observațional

is humor within the realm of reality.

e umorul din tărâmul realității.

"My boss is always telling me what to do." Okay?

"Șeful îmi spune într-una ce să fac." Așa, și?

Asta s-ar putea întâmpla. E umor din viața reală.

That could happen. It's humor within the realm of reality.

Here, cowboy to a cow:

Aici, un cowboy către o vacă:

"Very impressive. I'd like to find 5,000 more like you."

"Impresionant. Aș vrea să găsesc încă 5.000 ca tine."

Asta înțelegem. E absurd. Dar facem conexiunea.

We understand that. It's absurd. But we're putting the two together.

Here, in the nonsense range:

Aici, din gama absurdității:

"La naiba, Hopkins, n-ai primit memo-ul de ieri?"

"Damn it, Hopkins, didn't you get yesterday's memo?"

Now that's a little puzzling, right? It doesn't quite come together.

E cam ambiguu, nu? Nu prea are sens.

In general, people who enjoy more nonsense,

În general, oamenii cărora le plac absurditățile,

enjoy more abstract art,

apreciează arta mai abstractă,

they tend to be liberal, less conservative, that type of stuff.

tind să fie liberali, mai puțin conservatori, în genul ăsta.

But for us, and for me, helping design the humor,

Dar pentru noi, pentru mine, care ajut la crearea umorului,

it doesn't make any sense to compare one to the other.

nu are sens să comparăm unul cu celălalt.

It's sort of a smorgasbord that's made all interesting.

E un fel de bufet interesant.

Așa că vreau să închiei cu o legendă de caricatură,

So I want to sum all this up with a caption to a cartoon,

and I think this sums up the whole thing, really,

care cred că rezumă totul, esențialmente,

about The New Yorker cartoons.

despre caricaturile The New Yorker.

"It sort of makes you stop and think, doesn't it."

"Te cam pune pe gânduri, nu-i așa?"

(Laughter)

(Râsete)

And now, when you look at New Yorker cartoons,

Iar acum, când vă veți uita la caricaturi New Yorker,

I'd like you to stop and think a little bit more about them.

Aș vrea să vă opriți și să vă gândiți un pic la ele.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze).

Thank you. (Applause)

Mulțumesc. (Aplauze).