Is marijuana bad for your brain? - Anees Bahji

Traducător: Claudia Pravat Corector: Mihaida Meila

In 1970,

În 1970, marijuana a fost clasificată ca drog de categoria I în SUA:

marijuana was classified as a schedule 1 drug in the United States:

the strictest designation possible,

un drog de mare risc,

meaning it was completely illegal and had no recognized medical uses.

adică era complet ilegal și nu avea vreun beneficiu medical recunoscut.

For decades, this view persisted

Această opinie s-a păstrat multă vreme

and set back research on the drug's mechanisms and effects.

și a întârziat cercetările asupra efectelor și utilizării în scop medical.

Today, marijuana’s therapeutic benefits are widely acknowledged,

Astăzi, beneficiile terapeutice ale marijuanei sunt larg recunoscute,

and some nations have legalized medical use

unele țări legalizând sau fiind pe cale să legalizeze folosirea în scop medical.

or are moving in that direction.

But a growing recognition for marijuana’s medical value

Dar recunoașterea beneficiilor medicale nu răspunde la întrebarea:

doesn’t answer the question:

is recreational marijuana use bad for your brain?

este benefică pentru creier marijuana recreațională?

Marijuana acts on the body’s cannabinoid system,

Marijuana acționează asupra sistemului canabinoid al corpului,

which has receptors all over the brain and body.

ai cărui receptori sunt răspândiți peste tot în creier și organism.

Molecules native to the body, called endocannabinoids,

Moleculele native ale corpului, numite endocanabinoizi,

also act on these receptors.

acționează și ele asupra acestor receptori.

We don’t totally understand the cannabinoid system,

Nu înțelegem în totalitate sistemul canabinoid,

but it has one feature that provides a big clue to its function.

dar el are o caracteristică extrem de importantă pentru funcționarea sa.

Most neurotransmitters travel from one neuron to the next

Majoritatea neutransmițătorilor trec de la un neuron la altul

through a synapse to propagate a message.

printr-o sinapsă, pentru a transmite un mesaj.

But endocannabinoids travel in the opposite direction.

Însă endocanabinoizii călătoresc în direcție opusă.

When a message passes from the one neuron to the next,

Când un mesaj trece de la un neuron la altul,

the receiving neuron releases endocannabinoids.

neuronul receptor eliberează endocanabinoizi.

Those endocannabinoids travel backward

Aceștia călătoresc înapoi ca să influențeze neuronul transmițător,

to influence the sending neuron—

essentially giving it feedback from the receiving neuron.

oferindu-i feedback de la neuronul receptor.

This leads scientists to believe that the endocannabinoid system

De aceea oamenii de știință cred că sistemul endocanabinoid

serves primarily to modulate other kinds of signals—

servește în principal la modularea altor semnale,

amplifying some and diminishing others.

amplificându-le pe unele și diminuându-le pe altele.

Feedback from endocannabinoids slows down rates of neural signaling.

Răspunsul endocanabinoizilor încetinește rata semnalului neuronal.

That doesn’t necessarily mean

Asta nu înseamnă neapărat o încetinire a comportamentului și a percepției.

it slows down behavior or perception, though.

For example, slowing down a signal that inhibits smell

De exemplu, încetinirea unui semnal care inhibă mirosul

could actually make smells more intense.

ar putea intensifica mirosurile.

Marijuana contains two main active compounds,

Marijuana conține doi compuși activi principali,

tetrahydrocannabinol or THC, and cannabidiol, or CBD.

tetrahidrocanabinol sau THC și canabidol sau CBD.

THC is thought to be primarily responsible for marijuana’s psychoactive effects

THC se presupune că e responsabil pentru efectele psihoactive ale marijuanei

on behavior, cognition, and perception,

asupra comportamentului, cunoașterii și percepției,

while CBD is responsible for the non-psychoactive effects.

în timp ce CBD este responsabil pentru efectele non-psihoactive.

Like endocannabinoids,

La fel ca endocanabinoizii,

THC slows down signaling by binding to cannabinoid receptors.

THC încetinește semnalizarea, legându-se de receptorii canabinoizi.

But it binds to receptors all over this sprawling, diffuse system

Dar se leagă imediat de receptori în tot acest sistem ramificat,

at once,

whereas endocannabinoids are released in a specific place

în timp ce endocanabinoizii sunt eliberați într-o anumită zonă,

in response to a specific stimulus.

ca răspuns la un stimul specific.

This widespread activity coupled with the fact

Această activitate extinsă, alături de faptul că sistemul canabinoid

that the cannabinoid system indirectly affects many other systems,

afectează indirect multe alte sisteme,

means that each person’s particular brain chemistry, genetics,

demonstrează că genetica și chimia creierului fiecărei persoane

and previous life experience

și experiențele anterioare determină modul în care reacționăm la acest drog.

largely determine how they experience the drug.

That’s true much more so with marijuana than with other drugs

Asta se întâmplă mai mult cu marijuana decât cu alte droguri

that produce their effects through one or a few specific pathways.

care produc efecte într-unul sau mai multe moduri specifice.

So the harmful effects, if any, vary considerably from person to person.

Efectele nocive, dacă există, variază mult de la o persoană la alta.

And while we don’t know how exactly how marijuana

Cu toate că nu știm exact

produces specific harmful effects,

care sunt efectele nocive ale marijuanei,

there are clear risk factors that can increase peoples’ likelihood

există factori de risc care cresc posibilitatea

of experiencing them.

de a fi experimentate.

The clearest risk factor is age.

Cel mai mare factor de risc este vârsta.

La persoanele sub 25 de ani, receptorii canabinoizi sunt mai concentrați

In people younger than 25,

cannabinoid receptors are more concentrated in the white matter

în materia albă decât la cei trecuți de 25.

than in people over 25.

The white matter is involved in communication,

Materia albă e importantă în comunicare,

learning, memory, and emotions.

învățare, memorie și emoții.

Frequent marijuana use

Folosirea frecventă a marijuanei perturbă dezvoltarea căilor materiei albe

can disrupt the development of white matter tracts,

and also affect the brain’s ability to grow new connections.

și afectează abilitatea creierului de a crea noi conexiuni.

This may damage long-term learning ability and problem solving.

Astfel e afectată capacitatea de învățare pe termen lung și rezolvare a problemelor.

For now, it’s unclear how severe this damage can be

Deocamdată, nu știm cât de grav și ireversibil este acest lucru.

or whether it’s reversible.

În rândul tinerilor, riscul e mai mare cu cât persoana e mai tânără,

And even among young people,

the risk is higher the younger someone is—

much higher for a 15 year old than a 22 year old, for instance.

mult mai mare pentru un tânăr de 15 ani decât pentru unul de 22.

Marijuana can also cause hallucinations or paranoid delusions.

Marijuana poate provoca halucinații sau delir paranoic.

Known as marijuana-induced psychosis,

Cunoscute ca psihoză indusă de marijuana,

these symptoms usually subside when a person stops using marijuana.

aceste simptome dispar de obicei atunci când persoana renunță la drog.

But in rare cases, psychosis doesn’t subside,

Dar în cazuri izolate, psihoza nu dispare,

instead unmasking a persistent psychotic disorder.

ci scoate la iveală o tulburare psihotică de durată.

A family history of psychotic disorders, like schizophrenia,

Antecedentele de boli psihotice ale familiei, în special schizofrenia,

is the clearest, though not the only, risk factor for this effect.

deși nu doar ea, sunt un factor de risc pentru acest efect.

Marijuana-induced psychosis is also more common among young adults,

Psihoza indusă de marijuana este întâlnită și la tinerii adulți,

though it’s worth noting that psychotic disorders

dar e de menționat că tulburările psihotice

usually surface in this age range anyway.

apar oricum la această vârstă.

What’s unclear in these cases is whether the psychotic disorder

Un lucru care nu e clar în aceste cazuri este dacă tulburarea psihotică

would have appeared without marijuana use—

ar fi apărut și în lipsa folosirii marijuanei,

whether marijuana use triggers it early,

dacă marijuana grăbește apariția,

is a catalyst for a tipping point that wouldn’t have been crossed otherwise,

dacă e un catalizator pentru un punct critic la care nu s-ar fi ajuns,

or whether the reaction to marijuana is merely an indication

sau dacă reacția la marijuana este cumva un indicator

of an underlying disorder.

al unei tulburări preexistente.

In all likelihood, marijuana’s role varies from person to person.

Cel mai probabil, rolul marijuanei variază de la o persoană la alta.

At any age, as with many other drugs,

Indiferent de vârstă, ca și în cazul altor substanțe,

the brain and body

creierul și corpul devin mai puțin sensibile după folosirea repetată,

become less sensitive to marijuana after repeated uses,

meaning it takes more to achieve the same effects.

ceea ce înseamnă că e nevoie de mai mult ca să obții aceleași efecte.

Fortunately, unlike many other drugs,

Din fericire, spre deosebire de alte droguri,

there’s no risk of fatal overdose from marijuana,

nu există niciun risc de supradoză mortală pentru marijuana

and even heavy use doesn’t lead to debilitating

și chiar consumul mare nu duce la simptome grave

or life-threatening withdrawal symptoms if use stops.

sau care să pună viața în pericol când consumatorul se oprește.

There are more subtle forms of marijuana withdrawal, though,

Sunt mai multe tipuri de sevraj în urma consumului de marijuana,

including sleep disturbances, irritability, and depressed mood,

care includ tulburări de somn, iritabilitate, stare de depresie,

which pass within a few weeks of stopping use.

care trec în câteva săptămâni de la oprirea consumului.

So is marijuana bad for your brain?

Prin urmare, este marijuana dăunătoare pentru creier?

It depends who you are.

Depinde cine ești.

But while some risk factors are easy to identify,

Dar în timp ce unii factori pot fi identificați cu ușurință, alții nu sunt,

others aren’t well understood—

which means there’s still some possibility of experiencing negative effects,

ceea ce înseamnă că există posibilitatea de a experimenta efectele negative,

even if you don’t have any of the known risk factors.

chiar dacă nu ai niciunul din factorii de risc cunoscuți.