Do politics make us irrational? - Jay Van Bavel

Traducător: Cristina Ceban Corector: Mirel-Gabriel Alexa

In 2013, a team of researchers held a math test.

În 2013, o echipă de cercetători a desfășurat un test de matematică.

The exam was administered to over 1,100 American adults,

Examenul a fost susținut de peste 1.100 de adulți americani,

and designed, in part, to test their ability to evaluate sets of data.

și a fost conceput, în parte, să testeze abilitatea lor de a evalua seturi de date.

Hidden among these math problems were two almost identical questions.

Ascunse printre problemele matematice erau două întrebări aproape identice.

Both problems used the same difficult data set,

Ambele probleme au folosit același set de date

and each had one objectively correct answer.

și fiecare avea un singur răspuns corect.

The first asked about the correlation between rashes and a new skin cream.

Primii au fost întrebați despre legătura dintre iritații și o cremă nouă de corp.

The second asked about the correlation between crime rates

Ultimii au fost întrebați despre legătura dintre rata infracționalității

and gun control legislation.

și legislația controlul armelor.

Participants with strong math skills

Participanții cu bune abilități matematice

were much more likely to get the first question correct.

erau mai predispuși să răspundă corect la prima întrebare.

But despite being mathematically identical,

Deși erau la fel din punct de vedere matematic,

the results for the second question looked totally different.

rezultatele la a doua întrebare au arătat diferit.

Here, math skills weren’t the best predictor

Aici, abilitățile matematice n-au fost cel mai bun indicator

of which participants answered correctly.

potrivit căruia participanții au răspuns corect.

Instead, another variable the researchers had been tracking came into play:

În schimb, a apărut o altă variabilă pe care cercetătorii o urmăreau:

political identity.

identitatea politică.

Participants whose political beliefs

Participanții ale căror convingeri politice

aligned with a correct interpretation of the data

erau aliniate cu o corectă interpretare a datelor,

were far more likely to answer the problem right.

au fost mai predispuși să răspundă corect întrebării.

Even the study’s top mathematicians

Chiar și cei mai buni matematicieni ai studiului

were 45% more likely to get the second question wrong

au fost cu 45% mai predispuși să răspundă greșit la a doua întrebare,

when the correct answer challenged their political beliefs.

când răspunsul corect le contesta convingerile politice.

What is it about politics that inspires this kind of illogical error?

Cum cauzează politica o astfel de eroare ilogică?

Can someone’s political identity actually affect their ability

Poate identitatea politică a cuiva să afecteze

to process information?

abilitatea de a procesa informațiile?

The answer lies in a cognitive phenomenon

Răspunsul se află într-un fenomen cognitiv

that has become increasingly visible in public life: partisanship.

care a devenit tot mai vizibil în viața publică: partizanatul.

While it’s often invoked in the context of politics,

Deși e des invocat în context politic,

partisanship is more broadly defined as a strong preference or bias

partizanatul e mai larg definit drept o preferință puternică sau părtinire

towards any particular group or idea.

către un anumit grup sau o idee.

Our political, ethnic, religious, and national identities

Identitățile noastre politice, etnice, religioase și naționale

are all different forms of partisanship.

sunt toate forme diferite de partizanat.

Of course, identifying with social groups

Desigur, identificarea cu anumite grupuri sociale

is an essential and healthy part of human life.

e o parte esențială și sănătoasă a vieții umane.

Our sense of self is defined not only by who we are as individuals,

Conștiința de sine e definită nu doar de cine suntem ca indivizi,

but also by the groups we belong to.

dar și de grupurile cărora aparținem.

As a result, we’re strongly motivated to defend our group identities,

Ca rezultat, suntem ferm determinați să apărăm identitățile noastre de grup,

protecting both our sense of self and our social communities.

protejând atât conștiința de sine cât și comunitățile noastre sociale.

But this becomes a problem when the group’s beliefs

Dar asta devine o problemă când convingerile de grup

are at odds with reality.

sunt în contradicție cu realitatea.

Imagine watching your favorite sports team commit a serious foul.

Imaginează-ți că echipa preferată comite o greșeală serioasă.

You know that’s against the rules,

Știi că e împotriva regulilor,

but your fellow fans think it’s totally acceptable.

dar colegii tăi fani cred că e total acceptabil.

The tension between these two incompatible thoughts

Tensiunea dintre aceste idei incompatibile

is called cognitive dissonance,

e numită disonanță cognitivă,

and most people are driven to resolve this uncomfortable state of limbo.

și majoritatea oamenilor vor să rezolve această stare incertă inconfortabilă.

You might start to blame the referee, complain that the other team started it,

Pot începe să învinovățească arbitrul, să creadă că cealaltă echipă e vinovată

or even convince yourself there was no foul in the first place.

sau chiar să se convingă că nici nu a existat greșeala.

In a case like this,

În astfel de cazuri,

people are often more motivated to maintain a positive relationship

oamenii sunt deseori mai motivați să mențină o relație bună

with their group than perceive the world accurately.

cu grupul lor decât să perceapă corect realitatea.

This behavior is especially dangerous in politics.

Acest comportament e îndeosebi periculos în politică.

On an individual scale,

La o scară individuală,

allegiance to a party allows people to create a political identity

loialitatea față de un partid permite oamenilor să creeze o identitate politică

and support policies they agree with.

și să sprijine măsurile politice cu care sunt de acord.

But partisan-based cognitive dissonance can lead people to reject evidence

Dar disonanța cognitivă poate determină oamenii să respingă dovezile

that’s inconsistent with the party line or discredits party leaders.

ce nu sunt compatibile cu linia de partid sau care discreditează liderii de partid.

And when entire groups of people revise the facts in service of partisan beliefs,

Și când un grup de oameni modifică adevărul din cauza credințelor partizane,

it can lead to policies that aren’t grounded in truth or reason.

pot rezulta măsuri politice ce nu sunt fondate pe adevăr sau rațiune.

This problem isn’t new—

Această problemă nu e nouă,

political identities have been around for centuries.

identitățile politice au existat de secole.

But studies show that partisan polarization

Dar studiile arată că polarizarea partizană

has increased dramatically in the last few decades.

a crescut dramatic în ultimele câteva decenii.

One theory explaining this increase

O teorie care explică această creștere

is the trend towards clustering geographically in like-minded communities.

este tendința de grupare geografică în comunitățile cu viziuni similare.

Another is the growing tendency to rely on partisan news

Un alt aspect e tendința în creștere de a ne baza pe știrile partizane

or social media bubbles.

sau pe bulele din rețelele de socializare.

These often act like echo chambers,

Acestea deseori acționează ca o cameră cu ecou,

delivering news and ideas from people with similar views.

ce furnizează știri și idei între oameni cu viziuni similare.

Fortunately, cognitive scientists have uncovered some strategies

Din fericire, cercetătorii din domeniul cognitiv au descoperit câteva strategii

for resisting this distortion filter.

pentru a rezista acestui filtru de distorsiune.

One is to remember that you’re probably more biased than you think.

Prima e să-ți amintești că ești probabil mai părtinitor decât crezi.

So when you encounter new information,

Deci, când vă confruntați cu noi informații,

make a deliberate effort to push through your initial intuition

faceți un efort deliberat să vă urmăriți intuiția inițială

and evaluate it analytically.

și să o evaluați în mod analitic.

In your own groups, try to make fact-checking and questioning assumptions

În propriile grupuri, încercați să faceți verificarea

și punerea la îndoială a ipotezelor

a valued part of the culture.

o valoare de bază.

Warning people that they might have been presented with misinformation

Avertizarea oamenilor că ar putea fi expuși la dezinformare

can also help.

poate de asemenea ajuta.

And when you’re trying to persuade someone else,

Și când încercați să convingeți pe altcineva,

affirming their values and framing the issue in their language

recunoscându-le valorile și definind problema în limba lor

can help make people more receptive.

poate face oamenii mai receptivi.

We still have a long way to go before solving the problem of partisanship.

Avem un drum lung de parcurs pentru rezolvarea acestei probleme.

But hopefully, these tools can help keep us better informed,

Din fericire, aceste mijloace pot ajuta să fim mai bine informați

and capable of making evidence-based decisions about our shared reality.

și mai capabili să luăm decizii bazate pe dovezi și realitate.