Naomi Oreskes: Why we should trust scientists

Traducător: Adrian Dobroiu Corector: Ariana Bleau Lugo

Every day we face issues like climate change

Zi de zi înfruntăm probleme, ca încălzirea globală

or the safety of vaccines

sau siguranța vaccinurilor,

where we have to answer questions whose answers

unde trebuie să răspundem întrebări

rely heavily on scientific information.

bazîndu-ne pe informații științifice.

Scientists tell us that the world is warming.

Oamenii de știință ne spun că mediul se încălzește.

Scientists tell us that vaccines are safe.

Ne spun că putem avea încredere în vaccinuri.

But how do we know if they are right?

Dar de unde știm noi că așa e?

Why should be believe the science?

De ce să credem ce spune știința?

The fact is, many of us actually don't believe the science.

De fapt mulți dintre noi nu cred ce spune știința.

Public opinion polls consistently show

Sondajele de opinie arată constant

that significant proportions of the American people

că o porțiune semnificativă a populației SUA

don't believe the climate is warming due to human activities,

nu crede că mediul se încălzește în urma activităților umane,

don't think that there is evolution by natural selection,

nu crede că are loc evoluția prin selecție naturală

and aren't persuaded by the safety of vaccines.

și nu e convinsă de siguranța vaccinurilor.

So why should we believe the science?

Atunci de ce să credem ce spune știința?

Well, scientists don't like talking about science as a matter of belief.

Oamenii de știință nu vorbesc despre a crede sau nu în știință.

In fact, they would contrast science with faith,

De fapt ei contrastează știința cu credința,

and they would say belief is the domain of faith.

consideră că a crede e o chestiune de credință.

And faith is a separate thing apart and distinct from science.

Iar credința este cu totul altceva decît știința.

Indeed they would say religion is based on faith

Ei spun că religia se bazează pe credință

or maybe the calculus of Pascal's wager.

sau poate pe raționamentul lui Pascal.

Blaise Pascal was a 17th-century mathematician

Blaise Pascal a fost un matematician din secolul al 17-lea

who tried to bring scientific reasoning to the question of

care a încercat să decidă prin gîndire științifică

whether or not he should believe in God,

dacă să creadă în Dumnezeu sau nu.

and his wager went like this:

Raționamentul său suna așa:

Well, if God doesn't exist

dacă nu există Dumnezeu,

but I decide to believe in him

dar mă hotărăsc să cred în el,

nothing much is really lost.

nu pierd mai nimic.

Maybe a few hours on Sunday.

Poate cîteva ore duminica.

(Laughter)

(Rîsete)

But if he does exist and I don't believe in him,

Dar dacă există, iar eu nu cred în el,

then I'm in deep trouble.

atunci dau de bucluc.

And so Pascal said, we'd better believe in God.

Astfel, Pascal spune că e mai bine să credem în Dumnezeu.

Or as one of my college professors said,

Sau, cum ne spunea un profesor în facultate,

"He clutched for the handrail of faith."

„S-a încleștat de balustrada credinței.”

He made that leap of faith

A făcut acel salt al credinței,

leaving science and rationalism behind.

lăsînd în urmă știința și rațiunea.

Now the fact is though, for most of us,

Totuși, adevărul e că pentru cei mai mulți dintre noi

most scientific claims are a leap of faith.

afirmațiile științei sînt în general un salt al credinței.

We can't really judge scientific claims for ourselves in most cases.

În majoritatea cazurilor nu prea putem judeca afirmațiile științifice.

And indeed this is actually true for most scientists as well

Iar asta e valabil chiar și pentru oamenii de știință înșiși,

outside of their own specialties.

în alte domenii de specialitate.

So if you think about it, a geologist can't tell you

Gîndiți-vă, un geolog nu poate ști

whether a vaccine is safe.

dacă un vaccin e sigur.

Most chemists are not experts in evolutionary theory.

Chimiștii în general nu sînt experți în teoria evoluției.

A physicist cannot tell you,

Un fizician nu poate ști,

despite the claims of some of them,

deși unii afirmă că știu,

whether or not tobacco causes cancer.

dacă tutunul cauzează cancer sau nu.

So, if even scientists themselves

Astfel pînă și oamenii de știință

have to make a leap of faith

trebuie să facă un salt al credinței

outside their own fields,

în afara domeniilor lor.

then why do they accept the claims of other scientists?

Atunci de ce acceptă afirmațiile altor oameni de știință?

Why do they believe each other's claims?

De ce își cred unii altora afirmațiile?

And should we believe those claims?

Iar noi, trebuie să-i credem și noi?

So what I'd like to argue is yes, we should,

Eu susțin că da, trebuie să-i credem,

but not for the reason that most of us think.

dar nu pentru motivul la care se gîndesc mulți.

Most of us were taught in school that the reason we should

Mulți am învățat la școală că motivul pentru care trebuie

believe in science is because of the scientific method.

să credem ce spune știința este metoda științifică.

We were taught that scientists follow a method

Ni s-a spus că oamenii de știință folosesc o metodă

and that this method guarantees

și că acea metodă garantează adevărul afirmațiilor lor.

the truth of their claims.

The method that most of us were taught in school,

Metoda care ni s-a predat celor mai mulți la școală,

we can call it the textbook method,

s-o numim „metoda din manual”,

is the hypothetical deductive method.

este metoda ipotetico-deductivă.

According to the standard model, the textbook model,

Conform modelului standard, din manual,

scientists develop hypotheses, they deduce

oamenii de știință construiesc ipoteze,

the consequences of those hypotheses,

deduc consecințele acelor ipoteze

and then they go out into the world and they say,

și apoi ies în lume și spun:

"Okay, well are those consequences true?"

„Ia să vedem, sînt reale consecințele?

Can we observe them taking place in the natural world?

Le putem observa în natură?”

And if they are true, then the scientists say,

Și dacă sînt reale, oamenii de știință spun:

"Great, we know the hypothesis is correct."

„Bine, acum știm că ipoteza e corectă.”

So there are many famous examples in the history

Există o mulțime de exemple celebre în istoria științei,

of science of scientists doing exactly this.

în care așa s-a procedat.

One of the most famous examples

Unul din exemplele celebre

comes from the work of Albert Einstein.

îl găsim în opera lui Albert Einstein.

When Einstein developed the theory of general relativity,

Cînd Einstein a creat teoria relativității generalizate,

one of the consequences of his theory

una din consecințele teoriei

was that space-time wasn't just an empty void

a fost că spațiu-timpul nu e gol,

but that it actually had a fabric.

ci are o țesătură.

And that that fabric was bent

Iar această țesătură se curbează

in the presence of massive objects like the sun.

în apropierea corpurilor masive, precum Soarele.

So if this theory were true then it meant that light

Dacă teoria era corectă,

trebuia ca lumina care trece pe lîngă Soare

as it passed the sun

should actually be bent around it.

să-și curbeze traiectoria.

That was a pretty startling prediction

Era o predicție surprinzătoare

and it took a few years before scientists

și a fost nevoie de cîțiva ani

were able to test it

pînă să poată fi verificată.

but they did test it in 1919,

Dar în 1919 au verificat-o

and lo and behold it turned out to be true.

și culmea e că s-a adeverit.

Starlight actually does bend as it travels around the sun.

Lumina stelelor chiar se curbează cînd trece pe lîngă Soare.

This was a huge confirmation of the theory.

A fost o confirmare puternică a teoriei.

It was considered proof of the truth

A fost considerată dovada

că această nouă și radicală teorie e adevărată,

of this radical new idea,

and it was written up in many newspapers

iar ziarele din toată lumea

around the globe.

au preluat știrea.

Now, sometimes this theory or this model

Uneori modelul acesta

is referred to as the deductive-nomological model,

e numit „modelul deductivo-nomologic”,

mainly because academics like to make things complicated.

mai întîi pentru că savanților le place să complice lucrurile,

But also because in the ideal case, it's about laws.

dar și pentru că în cazul ideal modelul privește legile.

So nomological means having to do with laws.

„Nomologic” înseamnă că are legătură cu niște legi.

And in the ideal case, the hypothesis isn't just an idea:

Iar în cazul ideal ipoteza nu e o simplă idee,

ideally, it is a law of nature.

ci o lege a naturii.

Why does it matter that it is a law of nature?

De ce contează dacă e o lege a naturii?

Because if it is a law, it can't be broken.

Pentru că dacă e o lege, nu poate fi încălcată.

If it's a law then it will always be true

Dacă e lege, e întotdeauna adevărată,

in all times and all places

oricînd și oriunde, indiferent de circumstanțe.

no matter what the circumstances are.

And all of you know of at least one example of a famous law:

Cu toții știți cel puțin un exemplu de lege celebră:

Einstein's famous equation, E=MC2,

ecuația lui Einstein, E = m·c²,

which tells us what the relationship is

care ne dă relația dintre energie și masă.

between energy and mass.

And that relationship is true no matter what.

Această relație e adevărată orice-ar fi.

Now, it turns out, though, that there are several problems with this model.

Totuși, acest model are mai multe probleme.

The main problem is that it's wrong.

Problema cea mai mare e că modelul e greșit.

It's just not true. (Laughter)

Pur și simplu nu e adevărat. (Rîsete)

And I'm going to talk about three reasons why it's wrong.

Vă voi da trei motive pentru care modelul e greșit.

So the first reason is a logical reason.

Primul motiv e unul logic.

It's the problem of the fallacy of affirming the consequent.

E vorba de eroarea de afirmare a consecventului.

So that's another fancy, academic way of saying

Denumirea e pompoasă și academică,

that false theories can make true predictions.

dar înseamnă că o teorie falsă poate face predicții adevărate.

So just because the prediction comes true

Simplul fapt că predicția s-a adeverit

doesn't actually logically prove that the theory is correct.

nu dovedește logic că teoria e corectă.

And I have a good example of that too, again from the history of science.

Și am un exemplu bun și pentru asta, tot din istoria științei.

This is a picture of the Ptolemaic universe

Iată un desen al universului lui Ptolemeu,

with the Earth at the center of the universe

cu Pămîntul în mijlocul universului

and the sun and the planets going around it.

și Soarele și planetele rotindu-se în jur.

The Ptolemaic model was believed

Modelul geocentric a fost crezut

by many very smart people for many centuries.

de oameni foarte inteligenți, multe secole.

Well, why?

De ce oare?

Well the answer is because it made lots of predictions that came true.

Ei bine, pentru că multe din predicțiile modelului s-au adeverit.

The Ptolemaic system enabled astronomers

Sistemul geocentric le-a permis astronomilor

to make accurate predictions of the motions of the planet,

să facă predicții precise ale mișcărilor planetei,

in fact more accurate predictions at first

inițial chiar mai precise

than the Copernican theory which we now would say is true.

decît teoria lui Copernic, pe care azi o considerăm adevărată.

So that's one problem with the textbook model.

Deci asta e una din problemele modelului din manual.

A second problem is a practical problem,

O a doua problemă e de ordin practic,

and it's the problem of auxiliary hypotheses.

și anume problema ipotezelor auxiliare.

Auxiliary hypotheses are assumptions

Ipotezele auxiliare sînt presupuneri

that scientists are making

pe care le fac oamenii de știință

that they may or may not even be aware that they're making.

și de care pot fi conștienți sau nu.

So an important example of this

Un exemplu grăitor aici

comes from the Copernican model,

îl găsim în modelul lui Copernic,

which ultimately replaced the Ptolemaic system.

care în final a înlocuit sistemul geocentric.

So when Nicolaus Copernicus said,

Cînd Nicolaus Copernic a spus

actually the Earth is not the center of the universe,

că de fapt Pămîntul nu se află în centrul universului,

the sun is the center of the solar system,

că Soarele e centrul Sistemului Solar,

the Earth moves around the sun.

că Pămîntul se mișcă în jurul Soarelui,

Scientists said, well okay, Nicolaus, if that's true

oamenii de știință au spus: bine, măi, Nicolaus,

we ought to be able to detect the motion

atunci ar trebui să putem detecta

of the Earth around the sun.

mișcarea Pămîntului în jurul Soarelui.

And so this slide here illustrates a concept

Aici vedeți o ilustrare pentru noțiunea de paralaxă stelară.

known as stellar parallax.

And astronomers said, if the Earth is moving

Astronomii au spus: dacă Pămîntul se mișcă

and we look at a prominent star, let's say, Sirius --

și ne uităm la o stea strălucitoare, să zicem Sirius

well I know I'm in Manhattan so you guys can't see the stars,

― bine, aici în Manhattan nu vedeți stelele,

but imagine you're out in the country, imagine you chose that rural life —

dar închipuiți-vă că sînteți la țară, că locuiți în mediul rural ―

and we look at a star in December, we see that star

deci dacă ne uităm la o stea în decembrie,

against the backdrop of distant stars.

vedem steaua aceea pe fondul stelelor îndepărtate.

If we now make the same observation six months later

Acum dacă facem aceeași observație după șase luni,

when the Earth has moved to this position in June,

cînd Pămîntul se află în poziția din luna iunie,

we look at that same star and we see it against a different backdrop.

ne uităm la aceeași stea și o vedem pe un alt fond de stele.

That difference, that angular difference, is the stellar parallax.

Această diferență unghiulară este paralaxa stelară.

So this is a prediction that the Copernican model makes.

Asta e o predicție a modelului heliocentric.

Astronomers looked for the stellar parallax

Astronomii au căutat paralaxa stelară

and they found nothing, nothing at all.

și n-au găsit absolut nimic.

And many people argued that this proved that the Copernican model was false.

Mulți susțineau că asta e dovada că modelul heliocentric e greșit.

So what happened?

Ce se întîmpla?

Well, in hindsight we can say that astronomers were making

Din perspectiva prezentului putem spune

two auxiliary hypotheses, both of which

că astronomii făceau două presupuneri auxiliare,

we would now say were incorrect.

care azi știm că erau amîndouă greșite.

The first was an assumption about the size of the Earth's orbit.

Prima era o presupunere privind mărimea orbitei Pămîntului.

Astronomers were assuming that the Earth's orbit was large

Astronomii presupuneau că orbita Pămîntului e mare

relative to the distance to the stars.

relativ la distanța pînă la stele.

Today we would draw the picture more like this,

Astăzi am face desenul mai degrabă așa.

this comes from NASA,

E un desen de la NASA,

and you see the Earth's orbit is actually quite small.

vedeți că orbita Pămîntului e mică.

In fact, it's actually much smaller even than shown here.

De fapt e mult mai mică chiar și decît apare aici.

The stellar parallax therefore,

De aceea paralaxa stelară

is very small and actually very hard to detect.

e foarte mică și foarte greu de detectat.

And that leads to the second reason

Iar asta duce la al doilea motiv

why the prediction didn't work,

pentru care n-a mers predicția:

because scientists were also assuming

astronomii presupuneau în plus

that the telescopes they had were sensitive enough

că telescoapele lor erau destul de sensibile

to detect the parallax.

pentru a detecta paralaxa,

And that turned out not to be true.

și s-a dovedit că nu era cazul.

It wasn't until the 19th century

Abia în secolul al 19-lea

that scientists were able to detect

au reușit astronomii să detecteze paralaxa stelară.

the stellar parallax.

So, there's a third problem as well.

Și acum a treia problemă,

The third problem is simply a factual problem,

care privește realitatea că o bună parte a științei

that a lot of science doesn't fit the textbook model.

nu se potrivește cu modelul din manual.

A lot of science isn't deductive at all,

O bună parte a științei nu e deloc deductivă,

it's actually inductive.

ci de fapt inductivă.

And by that we mean that scientists don't necessarily

Prin asta vreau să spun că cercetătorii

start with theories and hypotheses,

nu încep neapărat cu teorii și ipoteze,

often they just start with observations

ci adesea încep prin a observa

of stuff going on in the world.

ce se întîmplă în natură.

And the most famous example of that is one of the most

Iar exemplul cel la celebru ni-l dă

famous scientists who ever lived, Charles Darwin.

unul din marii oameni de știință ai tuturor timpurilor, Charles Darwin.

When Darwin went out as a young man on the voyage of the Beagle,

Cînd tînărul Darwin a plecat în călătoria sa pe Beagle,

he didn't have a hypothesis, he didn't have a theory.

nu avea o ipoteză, nu avea o teorie.

He just knew that he wanted to have a career as a scientist

Își dorea doar o carieră în știință.

and he started to collect data.

Și a început prin a aduna date.

Mainly he knew that he hated medicine

În primul rînd știa că detestă medicina,

because the sight of blood made him sick so

pentru că i se făcea rău cînd vedea sînge,

he had to have an alternative career path.

așa că îi trebuia altă profesiune.

So he started collecting data.

Și a început să adune date.

And he collected many things, including his famous finches.

A adunat multe lucruri, între care și celebrele sale cinteze.

When he collected these finches, he threw them in a bag

Cînd a adunat cintezele l-a pus într-o pungă

and he had no idea what they meant.

și nu avea idee ce semnificație aveau.

Many years later back in London,

După mulți ani, la Londra,

Darwin looked at his data again and began

Darwin s-a uitat din nou la datele lui

to develop an explanation,

și a început să conceapă o explicație.

and that explanation was the theory of natural selection.

Acea explicație a fost teoria selecției naturale.

Besides inductive science,

Pe lîngă știința inductivă

scientists also often participate in modeling.

cercetătorii se ocupă și de modelare.

One of the things scientists want to do in life

Unul din scopurile oamenilor de știință

is to explain the causes of things.

e să explice cauza fenomenelor.

And how do we do that?

Cum procedăm?

Well, one way you can do it is to build a model

Una din posibilități e să construiești un model

that tests an idea.

pentru a verifica ideea.

So this is a picture of Henry Cadell,

Iată o poză cu Henry Cadell,

who was a Scottish geologist in the 19th century.

un geolog scoțian din secolul al 19-lea.

You can tell he's Scottish because he's wearing

Se vede că e scoțian

a deerstalker cap and Wellington boots.

după pălăria de vînător şi cizmele lungi.

(Laughter)

(Rîsete)

And Cadell wanted to answer the question,

Cadell dorea să afle cum s-au format munții.

how are mountains formed?

And one of the things he had observed

Printre altele observase că,

is that if you look at mountains like the Appalachians,

dacă te uiți la munți, de exemplu la munții Apalași,

you often find that the rocks in them

adesea rocile lor sînt curbate într-un anumit fel,

are folded,

and they're folded in a particular way,

which suggested to him

ceea ce i-a sugerat

that they were actually being compressed from the side.

că munții au fost comprimați dintr-o parte.

And this idea would later play a major role

Ideea aceasta avea să joace un rol major

in discussions of continental drift.

în discuțiile despre deriva continentelor.

So he built this model, this crazy contraption

Așa că și-a construit un model, o mașinărie ciudată,

with levers and wood, and here's his wheelbarrow,

cu manete, bețe, o roabă, găleți și un baros mare.

buckets, a big sledgehammer.

I don't know why he's got the Wellington boots.

Nu știu la ce-i trebuiau cizmele,

Maybe it's going to rain.

poate venea ploaia.

And he created this physical model in order

A creat așadar un model fizic

to demonstrate that you could, in fact, create

ca să demonstreze că se pot într-adevăr crea

patterns in rocks, or at least, in this case, in mud,

configurații de roci, sau în cazul lui de nămol,

that looked a lot like mountains

care semănau bine cu cele din munți

if you compressed them from the side.

dacă le comprimi dintr-o parte.

So it was an argument about the cause of mountains.

Era deci un argument pentru formarea munților.

Nowadays, most scientists prefer to work inside,

Azi cercetătorii preferă să lucreze înăuntru

so they don't build physical models so much

și nu prea mai construiesc modele fizice,

as to make computer simulations.

ci fac mai mult simulări pe calculator.

But a computer simulation is a kind of a model.

Dar simulările pe calculator sînt tot modele.

It's a model that's made with mathematics,

Sînt modele bazate pe matematică.

and like the physical models of the 19th century,

La fel ca modelele fizice din secolul al 19-lea,

it's very important for thinking about causes.

ne ajută să ne gîndim la cauze.

So one of the big questions to do with climate change,

Acum una din marile întrebări legate de încălzirea globală.

we have tremendous amounts of evidence

Avem cantități imense de dovezi că Pămîntul se încălzește.

that the Earth is warming up.

This slide here, the black line shows

În graficul acesta curba neagră arată

the measurements that scientists have taken

valorile măsurate de cercetători

for the last 150 years

în ultimii 150 de ani.

showing that the Earth's temperature

Se vede că temperatura Pămîntului a crescut continuu.

has steadily increased,

and you can see in particular that in the last 50 years

Vedem că mai ales în ultimii 50 de ani

there's been this dramatic increase

creșterea a fost dramatică,

of nearly one degree centigrade,

aproape 1 °C sau aproape 2 °F.

or almost two degrees Fahrenheit.

So what, though, is driving that change?

Totuși, ce anume produce încălzirea?

How can we know what's causing

De unde putem ști care-i cauza încălzirii observate?

the observed warming?

Well, scientists can model it

Ei bine, cercetătorii pot modela procesul folosind simulări pe calculator.

using a computer simulation.

So this diagram illustrates a computer simulation

Diagrama aceasta ilustrează o simulare

that has looked at all the different factors

care a luat în calcul diferiții factori

that we know can influence the Earth's climate,

despre care știm că influențează clima:

so sulfate particles from air pollution,

particule de sulfați din poluarea atmosferică,

volcanic dust from volcanic eruptions,

praf emis în erupții vulcanice,

changes in solar radiation,

variații ale radiației solare

and, of course, greenhouse gases.

și desigur gazele cu efect de seră.

And they asked the question,

Și au întrebat:

what set of variables put into a model

ce set de variabile trebuie puse în model

will reproduce what we actually see in real life?

pentru a reproduce ceea ce vedem în realitate?

So here is the real life in black.

Iată realitatea, cu negru,

Here's the model in this light gray,

și modelul, cu gri deschis.

and the answer is

Iar răspunsul este

a model that includes, it's the answer E on that SAT,

opțiunea E din testul acela SAT,

all of the above.

modelul care include toate variabilele.

The only way you can reproduce

Singurul mod în care poți reproduce temperatura măsurată

the observed temperature measurements

is with all of these things put together,

e prin cumularea tuturor efectelor, inclusiv gazele cu efect de seră.

including greenhouse gases,

and in particular you can see that the increase

Mai ales puteți observa

cum creșterea gazelor cu efect de seră

in greenhouse gases tracks

this very dramatic increase in temperature

urmărește creșterea dramatică a temperaturii din ultimii 50 de ani.

over the last 50 years.

And so this is why climate scientists say

De aceea spun climatologii

it's not just that we know that climate change is happening,

nu numai că știm că încălzirea globală este reală,

we know that greenhouse gases are a major part

ci și că gazele cu efect de seră

of the reason why.

joacă un rol major.

So now because there all these different things

Pentru că oamenii de știință fac lucruri atît de variate,

that scientists do,

the philosopher Paul Feyerabend famously said,

filozoful Paul Feyerabend a făcut celebra sa afirmație:

"The only principle in science

„Unicul principiu în știință

that doesn't inhibit progress is: anything goes."

care nu inhibă progresul este: totul este permis.”

Now this quotation has often been taken out of context,

Citatul acesta e adesea scos din context.

because Feyerabend was not actually saying

Feyerabend nu spunea că în știință e permis orice.

that in science anything goes.

What he was saying was,

Ca să cităm complet, el spunea așa:

actually the full quotation is,

"If you press me to say

„Dacă mă obligați să spun

what is the method of science,

care este metoda științei,

I would have to say: anything goes."

aș fi nevoit să spun: totul este permis.”

What he was trying to say

Ce încerca el să spună

is that scientists do a lot of different things.

e că oamenii de știință procedează în moduri variate.

Scientists are creative.

Sînt creativi.

But then this pushes the question back:

Dar asta ne aduce la întrebarea:

If scientists don't use a single method,

dacă oamenii de știință nu folosesc o singură metodă,

then how do they decide

atunci cum hotărăsc ei

what's right and what's wrong?

ce e corect și ce nu?

And who judges?

Și cine judecă?

And the answer is, scientists judge,

Iar răspunsul e că oamenii de știință judecă,

and they judge by judging evidence.

și anume judecă pe baza dovezilor.

Scientists collect evidence in many different ways,

Dovezile se colectează în multe feluri,

but however they collect it,

dar indiferent cum sînt colectate,

they have to subject it to scrutiny.

ele trebuie examinate.

And this led the sociologist Robert Merton

Asta l-a făcut pe sociologul Robert Merton

to focus on this question of how scientists

să se concentreze pe modul în care

scrutinize data and evidence,

sînt examinate datele și dovezile,

and he said they do it in a way he called

iar acest mod de examinare el l-a numit

"organized skepticism."

„scepticism organizat”.

And by that he meant it's organized

„Organizat”, pentru că examinarea se face colectiv, ca grup

because they do it collectively,

they do it as a group,

and skepticism, because they do it from a position

și „scepticism”, pentru că se face de pe o poziție de neîncredere.

of distrust.

That is to say, the burden of proof

Altfel spus, sarcina de a face dovada

is on the person with a novel claim.

îi revine celui care face o afirmație nouă.

And in this sense, science is intrinsically conservative.

În sensul acesta știința e intrinsec conservatoare.

It's quite hard to persuade the scientific community

E greu să convingi comunitatea științifică,

to say, "Yes, we know something, this is true."

să spui „Da, cunoaștem ceva, știm că e adevărat.”

So despite the popularity of the concept

Deși noțiunea schimbării de paradigmă

of paradigm shifts,

e foarte răspîndită,

what we find is that actually,

constatăm că în realitate

really major changes in scientific thinking

schimbările majore în gîndirea științifică

are relatively rare in the history of science.

sînt relativ rare în istoria științei.

So finally that brings us to one more idea:

Astfel ajungem la încă o idee.

If scientists judge evidence collectively,

Oamenii de știință judecă dovezile colectiv

this has led historians to focus on the question

și de aceea istoricii au abordat

of consensus,

chestiunea consensului.

and to say that at the end of the day,

La urma urmei, ce e știința?

what science is,

what scientific knowledge is,

Ce e cunoașterea științifică?

is the consensus of the scientific experts

Este consensul experților în știință,

who through this process of organized scrutiny,

care prin procesul examinării organizate,

collective scrutiny,

al examinării colective,

have judged the evidence

au judecat dovezile

and come to a conclusion about it,

și au ajuns la o concluzie,

either yea or nay.

că e albă sau că e neagră.

So we can think of scientific knowledge

Deci cunoașterea științifică

as a consensus of experts.

putem considera că este un consens al experților.

We can also think of science as being

Putem considera știința

a kind of a jury,

și un fel de juriu,

except it's a very special kind of jury.

doar că e un tip foarte particular de juriu.

It's not a jury of your peers,

Nu e format din egalii tăi,

it's a jury of geeks.

ci din oameni pasionați,

It's a jury of men and women with Ph.D.s,

un juriu de oameni cu doctorate.

and unlike a conventional jury,

Spre deosebire de o curte de juri,

which has only two choices,

care are numai două opțiuni,

guilty or not guilty,

vinovat sau nevinovat,

the scientific jury actually has a number of choices.

juriul științific are de fapt mai multe opțiuni.

Scientists can say yes, something's true.

Oamenii de știință pot spune: da, e adevărat.

Scientists can say no, it's false.

Pot spune: nu, e fals.

Or, they can say, well it might be true

Sau pot spune: ar putea fi adevărat,

but we need to work more and collect more evidence.

dar mai e de lucru, avem nevoie de mai multe dovezi.

Or, they can say it might be true,

Sau pot spune: poate că adevărat,

but we don't know how to answer the question

dar nu putem răspunde la întrebare,

and we're going to put it aside

o lăsăm deoparte

and maybe we'll come back to it later.

și poate vom reveni la ea mai încolo.

That's what scientists call "intractable."

E ceea ce s-ar numi o problemă complexă.

But this leads us to one final problem:

Iar asta ne aduce la ultima problemă.

If science is what scientists say it is,

Dacă știința e ceea ce spun oamenii de știință,

then isn't that just an appeal to authority?

nu e asta un apel la autoritate?

And weren't we all taught in school

Și nu ni s-a spus la școală

that the appeal to authority is a logical fallacy?

că apelul la autoritate e o eroare de logică?

Well, here's the paradox of modern science,

Ei bine, acesta e paradoxul științei moderne,

the paradox of the conclusion I think historians

concluzia la care cred eu că au ajuns

and philosophers and sociologists have come to,

istoricii, filozofii și sociologii,

that actually science is the appeal to authority,

că de fapt știința este un apel la autoritate.

but it's not the authority of the individual,

Dar nu autoritatea unui individ,

no matter how smart that individual is,

indiferent cît de inteligent e individul acela,

like Plato or Socrates or Einstein.

ca Plato sau Socrate sau Einstein.

It's the authority of the collective community.

E autoritatea comunității colective.

You can think of it is a kind of wisdom of the crowd,

Am putea spune că e un fel de înțelepciune a mulțimii,

but a very special kind of crowd.

dar a unei mulțimi remarcabile.

Science does appeal to authority,

Știința face apel la autoritate,

but it's not based on any individual,

dar nu se bazează pe nici un individ,

no matter how smart that individual may be.

indiferent cît de inteligent ar fi el,

It's based on the collective wisdom,

ci pe înțelepciunea colectivă,

the collective knowledge, the collective work,

cunoașterea colectivă, acțiunea colectivă

of all of the scientists who have worked

a tuturor oamenilor de știință

on a particular problem.

care au lucrat la o anumită problemă.

Scientists have a kind of culture of collective distrust,

Oamenii de știință au o cultură a neîncrederii colective,

this "show me" culture,

cultura acelui „demonstrează-mi”,

illustrated by this nice woman here

ilustrat aici de doamna aceasta

showing her colleagues her evidence.

care le arată colegilor dovezile.

Of course, these people don't really look like scientists,

Sigur, ei nu prea arată ca niște oameni de știință.

because they're much too happy.

Sînt prea veseli.

(Laughter)

(Rîsete)

Okay, so that brings me to my final point.

Bun, am ajuns la ultimul aspect.

Most of us get up in the morning.

Cei mai mulți dintre noi ne sculăm dimineața,

Most of us trust our cars.

ne bazăm pe mașinile noastre.

Well, see, now I'm thinking, I'm in Manhattan,

De fapt aici sîntem în Manhattan, deci nu e bună analogia,

this is a bad analogy,

but most Americans who don't live in Manhattan

dar cei mai mulți americani care nu locuiesc în Manhattan

get up in the morning and get in their cars

dimineața se urcă în mașină,

and turn on that ignition, and their cars work,

pornesc motorul și mașinile lor merg.

and they work incredibly well.

Și merg incredibil de bine.

The modern automobile hardly ever breaks down.

Automobilul modern nu se strică practic niciodată.

So why is that? Why do cars work so well?

Dar de ce? De ce merg mașinile atît de bine?

It's not because of the genius of Henry Ford

Nu e datorită geniului lui Henry Ford

or Karl Benz or even Elon Musk.

sau Karl Benz sau chiar Elon Musk.

It's because the modern automobile

E fiindcă automobilul modern

is the product of more than 100 years of work

e produsul a peste 100 de ani de muncă,

by hundreds and thousands

a sute și mii și zeci de mii de oameni.

and tens of thousands of people.

The modern automobile is the product

Automobilul modern e produsul

of the collected work and wisdom and experience

muncii colective și al înțelepciunii și al experienței

of every man and woman who has ever worked

fiecărui om care a muncit vreodată la o mașină.

on a car,

and the reliability of the technology is the result

Iar fiabilitatea tehnologiei este rezultatul acestui efort cumulat.

of that accumulated effort.

We benefit not just from the genius of Benz

Beneficiem nu doar de geniul lui Benz și Ford și Musk,

and Ford and Musk

but from the collective intelligence and hard work

ci de inteligența colectivă și efortul intens

of all of the people who have worked

al tuturor celor care au contribuit la mașina modernă.

on the modern car.

And the same is true of science,

Același lucru este valabil și în știință,

only science is even older.

atîta doar că știința e și mai veche.

Our basis for trust in science is actually the same

Baza încrederii noastre în știință e de fapt aceeași

as our basis in trust in technology,

ca baza încrederii în tehnologie.

and the same as our basis for trust in anything,

De fapt e aceeași ca baza încrederii în orice,

namely, experience.

și anume experiența.

But it shouldn't be blind trust

Dar nu trebuie să fie o încredere oarbă

any more than we would have blind trust in anything.

așa cum nu avem încredere oarbă în nimic.

Our trust in science, like science itself,

Încrederea noastră în știință, la fel ca știința însăși,

should be based on evidence,

trebuie bazată pe dovezi.

and that means that scientists

Iar asta înseamnă că oamenii de știință

have to become better communicators.

trebuie să comunice mai bine.

They have to explain to us not just what they know

Trebuie să ne explice nu doar ce au aflat,

but how they know it,

ci și cum au aflat.

and it means that we have to become better listeners.

Și atunci și noi trebuie să ascultăm mai bine.

Thank you very much.

Mulțumesc foarte mult.

(Applause)

(Aplauze)